Tema la Istorie -Italiotii

Ce semnificatie are gestul prin care Remulus a devenit conducatorul Romei?






Remus a fost ucis de Romulus care a devenit astfel conducatorul asezarii, care a fost denumita “Roma”, dupa numele sau. Pentru a popula orasul, Romulus a oferit azil fugarilor si exilatilor. Totusi, in Roma lipseau femeile, astfel ca Romulus a invitat tribul vecin al sabinilor sa participe la un festival si le-a rapit pe femeile tribului. Astfel a inceput un razboi, insa femeile sabinilor au intervenit pentru a-i impiedica pe barbatii din trib sa captureze Roma. A fost semnat un tratat de pace, iar comunitatile au fuzionat sub conducerea comuna a lui Romulus si a regelui sabinilor, Titus Tatius. Moartea prematura a lui Tatius, probabil provocata de Romulus, l-a lasat pe acesta in postura de rege unic. Dupa o domnie lunga si plina de succese, Romulus a murit in circumstante obscure. Multi romani au crezut ca el a fost transformat in zeu si l-au divinizat sub forma zeitatii numite Quirinius.









3 . Ce neamuri italiote s-au stabilit la noi I.H.?



***italioții=populație de limbă indo-europeană care a locuit în Antichitate în centrul Italiei



La sfârșitul neoliticului și începutul epocii bronzului își fac apariția în spațiul carpato-balcanic triburi indo-europene de păstori, provenite din Asia și Europa răsăriteană. În perioada târzie a bronzului se formează aici o singură mare grupare etnică, tracii, din care au provenit ulterior geto-dacii:”Geții vorbeau aceeași limbă cu tracii” (Strabon).












Cine au fost dacii si romanii?
Dacii:
Vasile Parvan, bazându-se pe diverse descoperiri arheologice, emite teoria conform căreia:
"... tot masivul Carpatic, până spre Morava,Vistula,Nistrul nordic și teritoriul la est de acest fluviu, era locuit de tracii nordici, cunoscuți mai târziu sub numele de daci și geți."



Geto-daciierau împărțiți într-un număr mai mare de state și ocupau un teritoriu cuprins între: râul Tisa(vest), râul Nistru și Marea Neagra (est),Dunăresud) și Carpatii Padurosi (nord). În anumite părți chiar depășeau aceste hotare: spre est peste Nistru, "înaintând până spre Bug", iar spre vest, "ajunseră până la Dunărea panonică".Grecii le spuneau dacilor geți, iar romanii daci.



Romanii:



Manualul de Limba Latina pentru clasa a XI-a , Editura Didactica si Pedagogica - Bucuresti 1972 manual editat de T Vasilescu:
Pe teritoriul Italiei au existat multe populatii - aproape toate venite in valuri succesive din alte parti - dintre care : latinii , asezati in Latium si sabinii , pe stanga Tibrului , in munti ; alte ramuri apropiate au fost : ecvii , hernicii , marsii , volscii.

Toate aceste populatii apartin marii familii Indo-europene . La nord de Tibru au venit etruscii , care faceau parte din alte familii de alte popoare decat latinii , sabinii etc.

Din contopirea treptata a latinilor cu sabinii si apoi cu etruscii s-a format poporul roman , cu capitala la Roma .

7. Care sunt virtutiile -simboluri ale poporului roman?
   Societatea romană, încă din perioada republicii, aspira spre o serie de virtuţi publice precum :
   Concordia, armonia din interiorul poporului roman dar şi cu alte naţiuni,
   Fides, încrederea,
   Fortuna, recunoaşterea evenimentelor norocoase,
   Justitia, exprimată prin legi şi o guvernare responsabilă,
   Ops, recunoaşterea bogăţiei lumii romane,
   Pax, pacea,
   Pietas, devoţiunea faţă de zei,
   La nivel individual erau de asemenea cerute o serie de virtuţi, considerate esenţa modului roman de existenţă (Via Romana):
   Auctoritas– autoritate spirituală, conştiinţa propriei poziţii sociale
   Comitas– caracter manierat, deschis, prietenos
   Clementia– clemenţă, blândeţe
   Dignitas– demnitate
   Firmitas- tărie, fermitate
   Frugalitas– simplitate
   Gravitas– gravitate, responsabilitate
   Honestas– respectabilitate
   Humanitas– caracter civilizat, cult, rafinat
   Industria– caracter muncitor, silitor
   Pietas– include atât devoţiunea faţă de zei cât şi respectul pentru ordinea socială, politică şi religioasă. Se referă în acelaşi timp la patriotism şi devoţiunea faţă de ceilalţi.
   Prudentia– prudenţă, înţelepciune, discreţie
   Salubritas– sănătate şi curăţenie
   Severitas– autocontrol, seriozitate
   Veritas– onestitate
   

8. Cum se numesc cele sapte coline?
   

Roma a fost construită pe șapte coline.
Toate cele șapte coline sunt la est de râul Tibru si sunt urmatoarele:

• Aventin
  
• Palatin
  
• Quirinal
  
• Viminal
  
• Caelius
  
• Esquillin
  
• Capitoliu
  

A mai existat o colină separată, care nu este cuprinsă în lista celor șapte coline, netezită în secolul al XX-lea, pentru deschiderea drumului spre Forul Imperial.

9. Care sunt cateva dintre teritorile cucerite succesiv de Imperiul Roman?
   

In anii
58-51: Cezar, cucereşte Galia
82: Pompeius locotenentul lui Silla. cucereşte Africa



146: Macedonia şi Grecia devinprovincii romane.
212: Romani cuceresc Siracuza
206 :Romani cuceresc Iberia









10.In ce an a devenit Dacia provincie romana?

In anul 106 dp. Hr, dupa infrangerea si moartea lui Decebal, Dacia a fost transformata in provincie imperiala romana.

Basmul toamnei - Ionel Teodoreanu

Îl începe o frunză – cu glasul stins de sfială, cu obrajii dogorâţi-şoptindu-l: “A fosst odat’!”
Dar şoapta îi sporeşte în freamăt răspândit prelung, şi frunzele, ‘mpreună, murmură întrebător : “A fosst?”
De departe gânsacul hotărăşte: “A fosssst...” Şi gâştele îl încuvinţează dând din cap: “Da-da, da-da, da-da.”
Iar firele de iarbă alergând de-a valma, s-apleacă şi se roagă suspinând: “sssspune...ssspune...”
Prunii, deşteptaţi din toropeala verii, deschid ochi vineţi, aiuriţi.
Merele şi perele fug de prin aşternutul crengilor, zugrăvindu-şi chipurile colorate pe feţele frunzelor, ca să nu le bage nimeni în samă fuga. Dar vântul descoperă înşelăciunea şi, pornind în căutarea lor, se uită pe fereşti, le vede şi le cheamă prin horn.
Gutuile îngălbenesc de spaimă, privind pe sora lor mai mare, Luna, care-a albit de groază pe marginea prăpastiei.
Bostanii au cozi fudule, râd pe-nfundate de fratele lor, Soarele, că-i berbec.
Nucii cu miros amar se-ntreabă de unde li s-a tras atâta mâhnire frunzelor şi, frământaţi de gânduri, creierii închişi în nuci se zbârcesc mohorât.
Frunzele viei prind culori aprinse şi se clatină de beţie, că doar sunt mici, şi o boabă de poamă e damigeană de must pentru o frunză.
Prin văzduh, vara a semănat, în mersul ei, zboruri de păsări, ca să nu-şi piardă calea la întors. Dar păsările s-au împrăştiat şi vara s-a rătăcit departe.
Prin ierburi, prizăriţi greieri, doinesc tremurător bejania firavilor funigei, cosaşii cosesc zoriţi ţiuitul tăcerii; lăcustele, în salturi sprintene, se joacă de-a stelele căzătoare; broscoi cocliţi îngână, bleg, croncănitul ciorilor de zgură. Cra-craaa, cuac-cuac...
Ţânţarii, aţâţaţi de frunzele roşii, le înţeapă, şi trupul toamnei tremură înfrigurat.
Castanul sălbatec, nătâng de felul lui, se bucură că-i doldora de fructe, dar se ruşinează că-s zburlite fructele rotunde şi, mânios, le aruncă de pe el.
Floarea-soarelui, îngrijorată de ropotul căderilor, s-apleacă la pământ, tot mai jos, şi trage cu urechea...
Basmul e lung, dar trece pe nesimţite şi poposeşte în împărăţia lenei, pesemne, căci de la o vreme frunzele pică de somn, cerul picură...
... Când te deştepţi, eşti cu capul în poala iernii care-şi toarce fuiorul de fulgi şi-ţi pare că de când lumea iarna îţi povesteşte basmul, căci de frunze nici urmă nu-i.
Şi iarna-ţi povesteşte înainte basmul început de-o frunză, căci gura vetrei e gura iernii, şi gura vetrei - cu flăcări şi cu jar - îngână dogorind basmul de aur al Toamnei.