. In una din zile am urmarit la TV filmul "Patru nunti si o inmormantare" si la un moment dat era slujba de inmormantare unde unu din actori a citat un eseu de W H AUDEN care mi-a placut f mult ...
. Poemul se numește
Funeral Blues:
Stop all the clocks, cut off the telephone,
Prevent the dog from barking with a juicy bone,
Silence the pianos and with muffled drum
Bring out the coffin, let the mourners come.
Let aeroplanes circle moaning overhead
Scribbling on the sky the message He Is Dead,
Put crepe bows round the white necks of the public doves,
Let the traffic policemen wear black cotton gloves.
He was my North, my South, my East and West,
My working week and my Sunday rest,
My noon, my midnight, my talk, my song;
I thought that love would last for ever: I was wrong.
The stars are not wanted now: put out every one;
Pack up the moon and dismantle the sun;
Pour away the ocean and sweep up the wood.
For nothing now can ever come to any good.
. . .
Opriti ceasurile toate, telefonul îl täiati,
Câinelui, sä nu mai latre, un os gras grabnic sä-i dati,
Pianele sä amuteascä, si cu-o tobä înfundatä
Scoateti dar sicriul pentru adunarea îndoliatä.
Sus pe cer sä dea târcoale avioane tânguitoare,
"A murit" scriind pe boltä cu fumul din reactoare,
Decorati cu funde negre porumbitele la gusi,
Politistii de la trafic sä poarte negre mänusi.
Mi-a fost Nordul, el, si Sudul, Räsäritul si Apusul,
Säptämâna lucrätoare, weekendul, josul si susul,
Si amiaza, miezul noptii, vorba, cântul îngânat;
Vesnicä-am crezut iubirea; ce amar m-am înselat!
Stelele sunt nedorite; pân-la una, jos le dati,
Luna, dar, împachetati-o, soarele îl demontati;
Puneti marea-n magazie, mäturati de tot pädurea,
Cäci nimic nu foloseste, nici aici si nici aiurea
