Ingrijirea pacientului cu afectiuni cardiovasculare
Educarea pacientului pentru prevenirea afectiunilor cardiovasculare
Asanarea focarelor de infectie din organism
Alimentatie echilibarata fara exces de grasimi , sare si cu un aport normal de vitamine
Combaterea obezitatii
Regim de viata echilibrat
Evitarea consumului de alcool, cafea , tutun ,
Efectuarea de exercitii fiizice si plimbari in aer liber
Evitarea stresului fizic
Controlul periodic al tensiunii arteriale
Tratament afectiuni cronice
Pentru evitarea afectiunii vaselor periferice – varice care predispun la tromboze . eviatrea statului in picioare excesiv , purtarii de imbracamingte stramta care stanjeneste circulatia , purtarea de incaltaminte comoda
Evaluarea morfofunctionala a aparatului cardio vascular
Examenul fiizc , la inspectie se observa
Pozitia pacientului –ortopnee in insuficienta cardiaca stanga
Se observa culoarea tegumentelor -paloare sau cianoza
Se observa transcendenta jugularelor
Edeme
La palpare se percepe socul apexian
La ausculattie se pot auzi zgomote cardiace normale sau supraadaugate – sufluri
Pentru vasele periferice la inspectie se poate observa atrofia unui membru , culoarea tegumentelor , prezenta edemelor
La palpare se observa absenta pulsului si temperatura tegumentelor
Investigatii radiologice
Radiografie toracica
Radioscopia toracica
Angiocardiografia
Aortografia
Arteriografia periferica
Flebografia
Tomografia computerizata
Rezonanta magnetica
Examinari cu izotopi radioactivi- scintigrafia miocardica
Explorari functionale
EKG in repaos si la efort
Fonocardiograma
Apexocardiograma
Ecocardiograma
Cateterismul cardiac
Masurarea T . A
Oscilometria
Masurarea presiunii sanguine
Flebograma
Arteriograma
Examinari de laborator
Se recolteaza sange pentru VSH , ASLO , fibrinogen , ;lipide , colesterol , timp de snagerare , coagulare , hemocultura , uree sanguina , azotemie , creatinina, glicemie
Angiocardiografia
Reprezinta introducerea unei substante de contrast pe cale intravenoasa substanta care se urmareste in interiorul vaselor si a cavitatii inimii.
Materiale necesare
Solutie concentrata de iod
Medicatie sedative , antialgice
Pregatirea pacientului
In ziua precedenta examinarii se administreaza sedative care se repeta in dimineata examenlui impreuna cu antialergic
Se efectueaza testarea sensibilitatii la iod
Daca nu aapar semne la intoleranta se injecteaza intravenos substanta de contrast rapid in decurs de cateva secunde .
Cantitatea de substante se calculeaza de catre medic in functie de caracteristicile pacientului
Observatii
Injectarea rapida poate provoca valuri de caldura , cefalee , congestia fetei , tusee , dispnee . In acest caz se administreaza adrenalina
Aortografia
Reprezinta introducerea substantei de contrast prin intermediul unui cateter sau prin punctie intra-aortic in scopul evidentierii acestuia .
Pregatirea pacientului este identica cu cea de la angiografie
Arteriografia periferica
Instroducerea substantei de contrast prin injectarea intraarteriala pentru evidentierea arterelor periferice
Pregatirea este identica
Flebografia
Introducerea se face intravenos , se face cu seringa automata de presiune
Se introduc 20-30 ml de substanta de conytrast de concentratie redusa pentru a nu leza peretii vasului
Dupa introducerea substantei de contrast se executa radiografii cu o o viteza de 24 imagini / sec.
25.11.2021
Examinari cu izotopi radioactivi
Scintigrafia miocardică
-izotopii radioactivi sunt utilizați în medicină pentru diagnostic și tratament
-izotopii introduși în organism emit radiații Alfa, Beta și Gama la locul de trecere sau de depozitare care pot fi evidențiate calitativ și cantitativ prin diverse metode de detectare
-izotopii utilizați cel mai frecvent sunt radiosodiul, radioiodul, radiofosforul; acești izotopi se utilizează cu succes în explorarea ficatului și căilor biliare, rinichiului, a sângelui, aparatușui cardiovascular, glandei endocrine
-în diagnosticul proceselor paranchimatoase, un rol important îl are metoda scintigrafiei pentru că izotopii se fixează pe organul de examinat determinând o hartă a acestuia
-arată zonele de hiperfuncționalitate, monofuncționalitate, hipofuncționalitate; evidențiază modificările de formă și structură
-acțiunea nocivă a izotopilor necesită respectarea unor măsuri de protecție împotriva radiațiilor:
mănușile și halatul protejează radiațiile ALFA care au putere mică de pătrundere
stocul de izotopi radioactivi se păstrează în rezervoare de plumb, în încăperi situate departe de salonul de bolnavi
se lucrează numai sub protecție de paravane de plumb în nișe speciale cu tele manipulatoare
aspirarea soluției radioactive se face cu pipete automate
este interzisă mirosirea
dacă unele manevre determină formarea de praf atunci se vor utiliza măști cu filtre speciale
se va evita contactul cu pielea prin folosirea mănușilor de cauciuc, îmbrăcate și dezbrăcate corect
nu se lucrează cu izotopi radioactivi dacă există răni sau zgârieturi
nu se consumă alimente, nu se fumează
este interzisă pătrunderea în saloane sau în alte incăperi cu îmbrăcămintea de protecție
pacientul investigat va fi izolat de ceilalți pacienți
produsele biologice si patologice ale pacientului vor fi manevrate cu aceleasi măsuri de protecție ca și izotopii
personalul care lucrează cu izotopi va purta dozimetre care se controlează periodic pentru stabilirea gradului de iradiere
Fonocardiograma
-reprezentarea grafică a zgomotelor produse în cursul unui ciclu cardiac
-este o metodă ajutătoare în precizarea diagnosticului în diferențierea suflurilor cardiace, deci completează auscultația inimii
-zgomotele cardiace sunt captate de un microfon special care le transformă în semnale electrice și după filtrare sunt înregistrate pe hârtie
-pregătirea este aceeași ca și pentru EKG
-înregistrarea se face în focarele clasice de auscultație ale cordului și anume: apexul inimii pentru valva mitrala sau tricuspida, în spațiul 2 intercostal stâng pentru valva pulmonară, spațiul 3 intercostal stâng pentru valva aortică, apendicele xifoid pentru valva tricuspidă
-concomitent se înregistrează și EKG pentru a avea un indice de referință asupra timpului de înregistrare
Apexocardiograma
-este curba rezultată din înregistrarea grafică a șocului apexian (spațiul 5 intercostal stâng)
Ecogardiograma
-este înregistrarea grafică sau imagistică a ultrasunetelor străbătute și reflectate la nivelul cordului
26.11.2021
Cateterismul cardiac
-reprezintă introducerea unei sonde radio-opace pe cale venoasă sau arterială în cavitățile inimii sau în vasele mari
-sonda este dirijată sub ecran radiologic, această metodă se practică în spitalele de înaltă specializare
-se recurge la acestă metodă numai când există o indicație precisă ca de exemplu în afecțiunile operabile ale inimii
-permite măsurarea presiunilor intracavitare, recoltarea de sânge direct din cavitățile inimii și din vasele mari pentru dozarea oxigenului și dioxidului de carbon, și de asemenea executarea unor coronarocardiografii (cu substanță de contrast sau cu izotopi radioactivi)
-de asemenea, se pot detecta modificări anatomice cardiace, permite înregistrarea unei electrocardiograme cavitare și fonocardiogramă cavitară
-pregătirea pacientului pentru acesta investigație este asemănătoare cu pregătirea unei intervenții chirurgicale
EKG (electrocardiograma)
-înregistrarea grafică a rezultantei fenemenelor bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac
-este o metodă de investigație foarte importantă în diagnosticul unor cardiopatii, în suferințele miocardo-coronariene și este totodată o metodă de recunoaștere a unei boli de inimă care evoluează latent caz în care se efectuează EKG de efort
-întotdeauna interpretată de medic
-înregistrarea se face cu aparate speciale numite electrocardiografe
-legătura între bolnav și aparat se face printr-un cablu numit cablu bolnav
-la extremitatea acestuia sunt atașate niște plăcuțe (electrozi) în număr de 10
-tensiunile elctrice produse de miocard sunt interceptate cu ajutorul electrozilor, transmise la aparat și înregistrate sub forma unei diagrame, numită EKG
-înscrierea curbelor se face pe o hârtie specială care are imprimat un sistem de coordonare
-pe orizontală este timpul exprimat în secunde, iar pe verticală, amplitudinea semnalelor bioelectrice
Pregătirea bolnavului
-bolnavul se pregătește din punct de vedere psihic pentru a înlătura factorul emoțional
-pacientul este transportat la sala de examinare de preferat cu scaunul rulant cu 10-15 minute înainte de înregistrare
-se așează pacientul comod pe patul de consultații și va fi desfăcut la torace și la membre
Montarea electrozilor
-pe bolnav se montează electrozii pe părțile moi ale extremităților după ce s-a aplicat gelul conductor
-cei 10 electrozi, 4 pentru membre și 6 precordiali, se montează astfel:
pentru membre: roșu - mâna dreaptă negru - piciorul drept
galben - mâna stângă verde - piciorul stâng
electrozii precoridali:
V1 - spațiul 4 intercostal pe marginea dreaptă a sternului
V2 - spațiul 4 intercostal pe marginea stângă a sternului
V3 - între V2 și V4
V4 - spațiul 5 intercostal stâng pe linia medioclaviculară
V5 - la intersecția dintre orizontala dusă prin V4 și linia axilară anterioară stângă
V6 - la intersecția dintre orizontala dusă prin V4 și linia axilara mijlocie stânga
-după câteva minute de stabilizare a funcționării aparatului se poate face o înregistrare pentru testarea aparatului
-după testarea aparatului se trece la înregistrarea EKG -ului
-pe EKG se vor nota numele și prenumele, vârsta, înălțimea, greutatea, medicația folosită, data și ora înregistrării precum și numele celui care a înregistrat
Interpretare
-pe un EKG definim:
unde numite convențional PQRST
segmente - sunt distanțele dintre 2 unde
intervale care cuprind unda și segementul (intervalul PQ care cuprinde unda P + segmentul PQ și intervalul QT care cuprinde unde QRST + segmentul ST)
-între 2 cicle cardiace se găsește linia 0 potențial sau linia izoelectrică
-undele situate deasupra liniei izoelectrice sunt pozitive iar cele situate dedesubt sunt negative
-intervalul PQ corespunde timpului în care stimului străbate atriile de la nodulul sinusal KEITH-FLACK până la nodulul atrioventricular ASSCHOFF-TAWARA (0,12-0,21 secunde), acesta reprezintă expresia electrică a activității atriilor iar intervalul QT reprezintă expresia electrică a activității ventriculilor
Explorări funcționale ale aparatului circulator
Oscilometria
-este metoda prin care se evidențiază amplitudinea pulsațiilor peretelui arterial cu ajutorul oscilometrului PACHON care este alcătuit dintr-un cadran gradat și o manșeta pneumatică cu doua camere în care se pompeaza aer cu o pară de cauciuc, manșeta aparatului se fixează la nivelurile dorite pe membrele bolnavului de unde pulsațiile se transmit la manometru
-amplitudinea oscilațiilor se observă pe ecranul gradat al aparatului
Pregătirea pacientului
-va sta în decubit dorsal păstrând cel puțin 15 minute repaos înainte de măsurare
-se dezbracă membrele superioare și inferioare
-se fixează manșeta aparatului la nivelul dorit pe membrul de examinat
-regiunile la care se cercetează oscilometria sunt treimea inferioară și superioară a gambei, treimea inferioară a coapsei, treimea inferioară a antebrațului și treimea inferioară a brațului
-măsurarea se face comparativ între zone simetrice: se așează manșeta pneumatică și se pompează aer până dispare pulsul periferic, se da drumul la manșetă și se citește amplitudinea oscilațiilor pe cardanul manometrului, se coboară presiunea cu câte 10 mm Hg și se citesc în continuare oscilațiile până se determină valoarea maximă
-aceasta poartă denumirea de indice oscilometric
-se repetă tehnica în toate zonele solicitate
Interpretare
-valorile normale sunt apreciate în limite destul de largi, variabile de la individ la individ, variabile chiar și la același bolnav
-în mod normal valorile variază între 3-6 diviziuni la coapsă, 2-4 diviziuni la treimea superioară a gambei, 1,5-2 diviziuni la treimea inferioara a gambei, iar pentru membrele superioare, 3-4 diviziuni
-nu este importantă valoarea absoluta, dar are importanță diferența dintre 2 regiuni simetrice
-diferența mai mare de 2 unități dintre un membru și celalalt la acelși nivel este un semn patologic putând indica o obstrucție circulatorie
Măsurarea presiunii venoase
-reprezintă tensiunea exercitată de sângele venos asupra pereților venelor
-este indicată pentru aprecierea insuficienței cardiace drepte și a gardului de umplere a patului vascular venos
-peresiunea venoasă se măsoară la una din venele superficiale mari la nivelul memebrelor, de obicei la plica cotului
-măsurarea se face cu diferite aparate: CLAUDE TAYLOR sau cu ajutorul unui tub de sticlă care are forma literei L care are o lungime de 30 de cm, un diamteru de 3-4mm și este gradat în cm
-unitatea de măsură este cm coloană de apă
-la ambele capete ale tubului sunt atașate niște tuburi de cauciuc; tubul de la capătul scurt se atașează la acul de puncție, iar tubul de la capătul lung, la o seringă de 20 ml
-avem nevoie de ser fiziologic și materiale pentru puncția venoasă
Efectuarea tehnicii
-se pregătește aparatura sterilă, o asistentă încarcă tubul de sticlă cu ser fiziologic steril, aspirând cu seringa și având grijă să nu rămână aer pe tub
-se pune câte o pensă hemostatică pe fiecare din tuburile de cauciuc de la capete
-o altă asistentă așează pacientul în decubit dorsal cu brațul drept întins și relaxat
-se pregătește seringa pentru puncția venoasă
-se execută puncția venoasă și se îndepărtează garoul, se adaptează rapid tubul de sticlă gradat la acul din venă având grijă ca extremitatea inferioară a tubului să fie la nivelul acului de puncție
-se deschid pensele de pe tuburile de cauciuc realizând astfel o comunicare între venă și tub
-lichidul din tub va coborî până ajunge la nivelul presiunii din venă
-se citește presiunea venoasă măsurând înălțimea coloanei de lichid din tub
Interpretare
-valoarea normală a presiunii venoase este de 11-12 cmm H2O
-în insuficiența cardiacă dreaptă și în cea globală, presiunea venoasă crește, iar în colaps scade
Determinarea timpului de circulație
-timpul de circulație este perioada de timp în secunde în care o substanță parcurge un segment vascular
-durata timpului de circulație variază în funcție de viteza de circulație, de debitul cardiac și de volemie (volumul de sânge)
-pentru a determina timpul de circulație se introduc în sânge substanțe test care vor fi detectate prin metode subiective și obiective la o anumita distanță de locul de administrare
-se cronometrează timpul necesar pentru parcurgerea distanței respective
-se poate determina timpul necesar pentru parcurgerea întregului arbore circulator, și vorbim de timp de circulație total sau numai o porțiune a lui - timp de circulație parțial
Materiale necesare
-materiale pentru puncția venoasă
-substanță test
-cronometru
Pregătirea pacientului
-pacientul nu va mânca 2-3 ore înainte de examinare
-va menține repaos la pat timp de 15 minute
-îmbrăcămintea pacientului va fi lejeră
Efectuarea tehnicii
-se încarcă seringa cu substanța folosită
-se face puncție fără stază
-se injectează substanța brusc și se măsoară timpul din momentul apăsării pe piston până la apariția substanței caracteristice
-determinarea timpului de circulație scoate în evidență insuficiența cardiacă înca din fază incipientă
Determinarea masei sanguine
-se face prin metoda diluării coloranților în sânge sau cu izotopi radioactivi
-se injectează substanța colorantă sterilă 4mg/kg corp
-după 10 minute se recoltează 10 ml sânge pentru determinarea concentrației colorantului
-rezultatul obținut se raportează la valorea hematoclitului pentru a obține volumul sângelui circulant
-în mod normal la bărbați este 1/12 din greutatea corporală iar la femei 1/13
EXPLORAREA FUNCTIONALA A ARTERELOR –GOOGLE CLASSROOM
Pentru explorarea functionala a arterelor se prefera arterele de la membrele superioare si inferioare deoarece prin dispozitia lor anatomica sunt mai accesibile.
Teste pentru explorarea arterlor:
1. Masurarea tensiunii arteriale
2. Oscilometria
3. Determinarea pulsului arterial
Oscilometria este o metoda prin care se evidentiaza amplitudinea pulsatiilor peretelui arterial cu ajutorul oscilometrului.
Manseta oscilometrului Pachon se aplica succesiv pe diferite segmente simetrice ale membrelor si se fac determinarile intotdeauna comparativ.
Se pompeaza aer in manseta aparatului ( 20 – 30 mmHg deasupra TA sistolice ) apoi se decomprima lent, cu robinetul inchis, in timp ce urmarim oscilatiile acului oscilometrului care devin din ce in ce mai ample, la un moment dat atingand un maximum, dupa care scad in intensitate pana la completa lor disparitie.
Valoarea maxima a amplitudinii oscilatiilor se numeste indice. oscilometric ( I.O.).
Oscilometrul permite masurarea TA maxime si minime si determinarea indicelui oscilometric.
De interes pentru clinica este nu atat cunoasterea valorilor absolute cat compararea valorii indicelui oscilometric intre doua regiuni simetrice. Diferentele mai mari de doua unitati intre puncte situate la acelasi nivel pe cele doua membre reprezinta un semn patologic (obstructie vasculara).
Inregistrarea variatiei de presiune a undei pulsatile prin metoda oscilometrica este mai nou inlocuita cu examinarea Doppler vasculara.
Flebografia
Este o investigație radiologică a venelor, care se efectuează dupa injectarea unei subsanțe de contrast.
Vizează de cele mai multe ori membrele inferioare si vena cava inferioara, deoarece acestea sunt localizarile cele mai obisnuite ale flebitelor si trombozelor venoase,
Flebografia.
• Indicatii -suspiciunea unei flebite nedecelabile ecografic -embolie pulmonara
• Tehnica
- Se injectează o subsanță de contrast radioopacă cu scopul de a putea vizualiza venele profunde și se efectuează Rx
- se pun garouri la nivelul gleznei, a gambei si a coapsei cu scopul de a dilata venele profunde.
Arteriograma
-înregistrarea pulsului arterial sub forma unei curbe
-carotidograma oferă informații importante în legătura cu leziunile valvei aoritce
-înregistrarea se face prin plasarea captatorului pulsului pe partea drreaptă cât mai aproape de sinusul carotidian acolo unde se simt pulsațiile mai bine
Flebograma
-înregistrarea pulsului venos care se face de obicei la vena jugulara, de aceea se mai numește și jugulograma
Testul RUMPEL- LEEDE
-se utilizează pentru determinarea fragilității sau rezistenței pereților capilari
-se execută o stază la nivelul brațului cu o manșetă pneumatică umflată până la o presiune cu 10mm Hg mai mică decât presiunea sistolică
Interpretare
-dacă nu apar peteșii (steluțe vasculare) sau apar 1 până la 3, nu sunt semne de fragilitate capilară
-apariția unui numar mai mare este considerată pozitivă
TESUTUL NODAL –GOOGLE CLASSROOM
PARTICULARITATI MORFOFUNCTIONALE ALE INIMII
Țesutul nodal cuprinde:
1) nodul sinoatrial (sinusal) Keith-Flack, în atriul drept, în vecinătatea vărsării venei cave superioare;
2) subendocardic în partea drepată şi posterioară a marginii inferioare a septului interatrial;
3) fasciculul His, care pleacă din nodul atrioventricular şi găseşte la nivelul porțiunii membranoase a septului interventricular. nodul atrioventricular Aschoff-Tawara, situat
Deasupra porțiunii musculare a septului interventricular, fasciculul His se împarte în două ramuri, una stângă şi alta dreaptă, care coboară fiecare în ventriculul respectiv.
Cele două ramuri se ramifică formând
4) rețeaua subendocardică Purkinje, ale cărei ramuri terminale pătrund în miocardul ventricular. Endocardul Tapetează cavitățile inimii, trecând fără întrerupere de la….
02.12.2021
Edemul pulmonar acut EPA
Survine prin inundarea brutala a alveolelor de catre un trasudat sanguinolent necoagulabil din capilarele pulmonare , inundare provocata de cresterea presiunii sangelui in capilarele venoase pulmonare , cresterea permeabilitatii membranelor alveolo-capilare sau alte cauze
EPA este de 2 tipuri
Edem pulmonar acut himodinamic / cardiogen
EPA lezional /necardiogen
Cauze
EPA cardiogen –insuficienta cardiac stanga
Infarct miocardic acut
Hipertensiune arterial
Cardiopatii valvulare
Tulburari de ritm paroxistice
EPA rezional
Toxice – gazelle sufocante de CO2, monoxid de Carbon , Clor
Infectioase –infectii pulmonare
Bronsiolite
Gripa
Neurologice
Traumatisme
Accident vascular cerebral
Abcese cerebrale
Tumori cerebrale
Iatrogene –hipervelomie prin supraincarcarea patului vascular prin perfuzii si transfuzii
Bronhoalveolita de deglutitii –la copiii mici , subcomatosi si etilici
Manifestari clinice
Dispnee intensa survenita brusc
Iar in edemul pulmonar , cardiogen se instaleaza noaptea
Respiratie polipneica , zgomotoasa
Sete de aer
Tuse uscata in prima faza apoi spumoasa , rozata , aerate
Anxietate
Transpiratii
Cianoza
Turgescenta juguloasa in EPA cardiogen
Reluri
Tahicardie
T,A poate fi normala sau scazuta
EPA lezional apar si semne legate de cauze –febra , tuse cu sputa mucopurolenta , dureri toracice , paralizii
Conduita de urgenta
In EPA cardiogen
Aplicarea masurilor incepe la domiciliu si continua pe durata transportului si la spital
Se aseaza apoi pacientul in pozitia sezanda pe scaun , fotoliu sau la marginea patului cu gambele atarnand
Pacientul adopta singur aceasta pozitie
Se aspira expectoratia
Se aplica garouri la radacina a 3 membre fara comprimarea arterelor
Din 10 in 10 minute unul din garouri se schimba la al 4 lea membru . Scoaterea garourilor se face progresiv iar aceasta masura scade circulatia de intoarcerea si contribuie la decongestionarea plamanilor
Aceste masuri se aplica si in EPA lezional
Se administreaza O2 pe sonda nasofaringiana
Se administreeaza aerosoli antispuma – cu alcool etilic si bronhodilatatoare
In cazuri mai grave se face intubatie , aspiratie si respiratie artificiala
Tratament
Medicamentos EPA cardiogen , HTA normal sau usor crescuta
Se administreaza morfina , jumatate de fiola sau 1 fiola intravenos sau intramuscular
Daca apar manifestari vegale – cum ar fi bradicardie , varsaturi – se asociaza cu atropina o fiola intramuscular / jumate de fiola intravenos
Nu se administreaza morfina in caz de suspiciune de astm bronsic , AVC , BPOC si se inlocuieste cu mialgin , se administreaza digitalice , diuretice
Se poate practica venesectie cu sangerare rapida 300-500 ml sange in 5 min
La pacientii coronarieni se administreaza nitraglicerina 1-3 tablete sublingual
Se pot administra antihipertensive
Pentru EPA cardiogen T.A scazuta ranile sunt aceleasi dar sunt contraindicate sangerarea , morfina
Iar daca T,A este foarte mica pacientul se aseaza in decubit dorsal
In EPA LEZIONAL
In intoxicatii
Se scoate pacientul din mediul toxic
Se administreaza antidote daca exista
Se face ventilatie mecanica
De origine infectioasa
Corticoterapie cu HHC in doze de pana la 1g pe zi
Antibioterapie
Toxice cardiace
Oxigenoterapie
Sangerare daca este nevoie
De cauza neorologica
Nu se administreaza morfina
Se face tratament simptomatic
Sangerare abundenta 300-500 ml
Furosemid
Perfuzie cu menitol
EPA iatrogen
Sangerare 300-500 ml
La inecati
Se practica intubatie orotraheala , bronsica
Ventilatie mecanica
Oxigenoterapie masiva 1-0-15 ml/min
La bolnavii inecati cu apa dulce se practica sangerare si furosemid 2 fiole intramuscular si intravenos
La bolnavii inecati cu apa sarata este contraindicata sangerarea si diureticele
Se poate colecta volemia cu dextran – sol.macromeleculara sub controlul T.A
EPA bronhoalveolitica
Intubatie
Aspiratie
Ventilatie mecanica
06.12.2021
EMBOLIA PULMONARA
Rep.Obstructia arterei pulmonare sau a unor ramuri ale acesteia si se dezvolta rapid o
insuficienta cardiaca dreapta numita si CORP PULMONAR ACUT.
Obstructia arterei pulmonare sau a ramurei este data in 90% din cazuri de mobilizarea unor cheaguri ce au ca punct de plecare o tromboza venoasa profunda a membrelor inferioare.
O structia arterelor pulmonare poate fi data si de o embolie grasoasa survenita in cazul fracturilor osoase mai ales ale femurului si tibiei.
Manifestari clinice
Durere intensa sub forma de junghi cu caracter constructiv si care iradiaza catre gat si membrele inferioare.
Anxietate marcata
Dispnee cu polipnee superficiala
Cianoza
Stare de soc cu hipotensiune arteriala
Extremitati reci
Transpiratii reci
Tahicardie 100-160 P\min
Turgescenta jugularelor
Hepatomegalie
Tuse cu sputa nemotorie
Febra
Explorari paraclinice
EKG
Radiografie toracica
Angiografie pulmonara
Scintigrafie pulmonara
Atitudine de urgenta
La domiciliu-repaus absolut la pat ,se combate durerea cu mialgin 1 fiola i.m. si se administreaza oxigen pe sonda nazofaringiana 6-8 picaturi\ min sau pe masca 10-15 \ min.
In spital-se combate socul cu dopamina 1 fiola in 500ml ser glucozat 5% administrat lent sau noratrinal 1-2 fiole administrate lent.Semasoara T.A. din 5 in 5 min.
Se administreaza anticoagulante-heparina i.v. 1-2 fiole initial apoi in perfuzie 1 fiola timp de 3 ore adica 8 fiole in 24 h.
Se administreazatombolitice( pt. topirea cheagurilor) si daca este cazul tratament chirurgical.
Observatii
Embolia inimi drepte poate fi si de natura gazoasa in acest caz pacientul se aseaza in decubit lateral stang cu capul mai joi decat corpul ulterior luandu se masurile descrise mai sus.
Ingrijirile pacientului cu angina pectorala
Este un sindrom care tradeaza o insuficienta a miocardului si este determinata de un dezechilibru intre necesarul de oxigen al miocardului si a aportului coronarian.
Se caracterizeaza prin crize dureroase localizate retrosternal cu iradiere in umarulstang, bratul si antebratulstang pana la ultimele doua degete.
Criza dureroasa apare dupa efort ,emotii,mese copioase si dureaza 2-3 pana la 10 min;dispare spontan sau la administrarea de nitroglicerina in 2—3min.
Cauze determinative
Arteroscreloza coronariana
Valvulopatii (stenoza aortica, stenoza mitrala-se ingusteaza venele si nu mai trece sange prin ele)
Coronarita reunatismala
Cauze favorizante
Diabetul zaharat
Hipertensiunea arteriala
Tulburarile de ritm ale inimi
Administrarea unor medicamente( medicatie tiroidiana)
Unele boli digestive (litiaza biliare, ulcer, colecistita)
Tabagismul
Simptomatologii
Durerea localizata retrosternal de unde se raspandestecatre regiunea precordiala prinzand tot toracele anterior. Bolnavul arata sediul dureri cu intreaga palma sau cu ambele palme.Alteori bolnavul plaseaza pumnul strans al maini drepte pe stern ca o gheara,ca o arsura, ca o presiune iradiaza la baza gatului uneori in sus pana la maxilarul inferior,uneori
si spre umarul drept in regiunea hiposcapulara sau in hipocondrul drept. Daca durata se prelungeste peste 10 min putem vorbi despre INFARCT.
Durerea se instaleaza in timpul sfortului fizic si cedeaza la repaus.
Proba terapeutica cu nitroglicerina este un test patocnomonic specific , disparitisdireri in 2-3min la nitroglicerina este un semn clinic major si se face diferentiere cu INFARCTUL MIOCARDIC.
Atitudine de urgenta
Repaus la pat
Psihoterapie
Administrare de nitroglicerina tablete de 0,5mg\ sau nitrit de amil 2-5 picaturi pe batista care se inhaleaza.
Prima criza trebuie considerata ca o stare de preinfarct iar bolnavul trebuie internat de urgenta .
IN spital se vor face -EHG
-examen al sangelui(transaminazeTGO,TGP,leucocite,VSH,) nu sunt modificari semnificative.
Tratament de durata
Tratament igienico dietetic
Reducerea aportului caloric cu evitarea grasimiloranimale,evitarea alimentelor bogate in colesterol ( creier,carnegrasa,mezeluri,unt,branza si smantanagrasa,deasemeni reduceri de dulciuri, reducere de aalcool,tutun, cafea.Evitarea stresului psihic si instituirea antrenamentului fizic sub supraveghere medicala.
Tratament Medicamentos
Nitriti in functie de modul lor de actiune se clasifica in
Nitriti cu actiune rapida si de scurta durata – nitroglicerina sub forma de tablete de 0, 5 mg care se administreaza sublingual , sub forma de solutie alcoolica .
Se administreaza 1- 2 picaturi sublingual , spray se aplica pe limba 1- 2 doze . Nitroglicerina se administreaza atat in timpul crizei cat si preventive inainte de suprasolicitari
Bolnavul este instruit sa aiba in permanenta tablete de de nitroglicerina iar daca durerea nu dispare dupa prima tableta poate sa si administreze in continuare 1-4 tablete la interval de 2-3 min
Nitritul de anil –sub forma de fiole si se inhaleaza 2-5 picaturi efectul este mai rapid dar de durata mai scurta
Nitriti cu actiune lenta si de lunga durata n-Retard –Nitroglicerina retard se administreaza pe cale orala , unguent cu nitroglicerina , nitropector ,isoket
Betablocante – medicatie care au rolul de a diminua consumul de O catre miocard – propanolor , antagonisti ai Calciului – Nifenitrim, Veropramil
Coronarodilatatoare – dipiridamolul –are si actiune antiegregenta plachetara in doze mici
Clicozizi digitalici – Digoxina
Medicatie antiagreganta plachetara – aspirina in doze mici
Medicatie auxiliara – diazepam
Tratament chirurgical – montarea de stend
Îngrijirea pacientului cu infarct miocardic acut (IMA)
-IMA se caracterizeaza prin necroza miocardică pe o suprafața mai mult sau mai puțin extinsă determinată de o obstrucție coronariană prin tromboză
Circumstanțe de apariție :
-după mese copioase
-efort fizic intens
-expunere la frig (vasoconstricție)
Factori de risc :
-ateroscleroza coronariană
-stenoza congenitală coronariană
-leziuni valvulare
-hipolipomii
-hipercolesterolemii
-alcool
-tutun
-obezitate
-sedentarism
-stres
-diabet zaharat
-hipertensiune arteriala
Manifestări de dependență (semne și simptome)
durere anginoasă intensă (atroce, violentă), insuportabilă, nu cedează la nitroglicerină sau repaus, durează peste 30 min
-poate fi tipică localizată retrosternal, cu sau fără iradieri în umărul stâng, instalată brusc și de intesitate mare
-durere atipică în regiunea epigastrică
Semne care însoțesc durerea
-dispnee
-anxietate marcată
-transpirații reci
-sughiț
-grețuri
-vărsături
-stare de slăbiciune
-amețeli
-hipertensiune arteriala - se poate ajunge la colaps peste 24-48h apare hipotermie
Examinări complementare
-EKG
-examinări de laborator: VSH, fibrinogen, TGO, leucocitoza creatin fosfochinoza
-ventriculografie
-cateterism cardiac
-coronografie
Problemele pacientului
-disconfort din cauza durerilor
-anxietate - senzația de moarte iminentă
-scăderea debitului cardiac prin obstrucția coronariană
-alterarea perfuziei tisulare prin prezența zonelor de necroză
-deficit de ingrijire prin intoleranță la efort
-potențial de alterare a nutriției prin deficit (grețuri, vărsături)
-potențial de complicații
Obiective
-combaterea durerii
-combaterea anxietății
-prevenirea complicațiilor imediate și tardive
-limitarea extinderii necrozei
Intervenții
înainte de internare
-combaterea durerii
-sedare
-prevenirea aritmiei ventriculare
-tratarea complicațiilor
-transport la spital
în spital
-continuarea măsurilor de prim ajutor
-oxigenoterapie
-montarea unei perfuzii
-asigurarea repausului la pat
-monitorizarea funcțiilor vitale
-bilanț hidric
-recoltarea produselor biologice pentru examinări de laborator
-aplicarea măsurilor de prevenire a efectelor imobilizării
-asistarea pacientului în asigurarea nevoilor fundamentale (alimentație pasivă la pat, igiena tegumentelor și mucoaselor, servirea la pat cu urinar sau bazinet)
-mobilizarea progresivă a pacientului conform indicațiilor medicului (repaus absolut)
-sedarea durerii (morfină 0,01-0,02 g subcutanat sau IM, mialgin 0,10 subcutanat IM diluat în 10 ml de ser fiziologic sau glucoză 10%)
!Morfina poate provoca hipotensiune arterială și deprimarea ventilației pulmonare; asocierea cu atropină (1mg subcutanat sau IM, 0,5 mg IV- poate preveni aceste fenomene)
-urmărirea pulsului și corectarea extrasistelolelor cu xilină de uz cardiologic
-combaterea anxietății cu sedative ( fenobarbital, diazepam)
-anticoagulante pentru prevenirea complicațiilor tromboembolice (heparină 300-400mg pe 24h - 1 fiolă=50 mg, 2 fiole la 4-6h; concomitent trombostop 4-6 tablete/zi inițial; laxilină 200mg IM sau IV prin perfuzie)
-mesele vor fi fracționate pentru a se evita consumul de cantități mari la o masă
-se va face alimentație pasivă la pat, în primele zile în decubit dorsal, treptate se trece la alimentație activă în poziție șezând
-regimul alimentar hiposodat și hipocaloric, primele zile alcătuit din lichide și piureuri date lent cu lingura , ceaiuri, compoturi, supe
-vor fi evitate alimentele care produc gaze sau întârzie tranzitul intestinal
-se interzice total fumatul
-crearea mediului psihologic favorabil
Educația pacientului privind modul de viață post infarct
-să știe să își ia medicamentele
-să respecte regimul alimentar prescris
-să nu fumeze
-să nu facă eforturi fizice deosebite
-să facă chinetoterapie in centre specializate
-să se prezinte la control periodic
10.12.2021
Îngrijirea pacienților cu insuficiență cardiacă
-la bolnavii cu insuficiență cardiacă, forța de contracție a inimii este limitată și nu poate asigura debitul de sânge necesar funcțiilor normale ale organismului
-acești bolnavi necesită o îngrijire specială care are ca scop reducerea nevoilor energetice ale organismului pentru a scădea efortul cardiac și pentru mărirea forței de contracție a inimii, mărindu-se astfel capacitatea ei funcțională
-la îngrijirea bolnavilor cu insuficiență cardiacă sunt vizate urmatoarele obiective
1. asigurarea repausului fizic
-pacienții cu insuficiență cardiacă sunt dispneici, de aceea vor fi menținuți în poziție șezând sau semișezând
-patul va fi prevăzut cu utilaj auxiliar necesar și cu un număr suficient de perne
-în timpul zilei, patul poate fi înlocuit cu fotoliu având grijă ca pacientul să aibă un sprijin sub picioare
2. asigurarea repausului psihic
-bolnavul să nu fie supus unor evenimente care i-ar putea tulbura echilibrul nervos
-medicamentele se vor administra la timp
-asistenta va răspunde solicitărilor cu calm și seriozitate
-recoltările se vor face fără al traumatiza pe bolnav prea mult
-pacienții vor fi conduși de asistentă la alte consultații sau examinări
-vizitatorii vor fi instruiți să nu obosească bolnavii prin vizite prelungie și în grupuri numeroase
3. asigurarea igienei personale
-se execută zilnic toaleta bolnavului fără ca acesta să facă eforturi prea mari
-se fricționează cu alcool diluat membrele inferioare și superioare pentru înbunătățirea circulației periferice
-tegumentele trebuie menținute curate și uscate deoarece pielea edemațiată se rănește și se infectează ușor
-lenjeria de pat și de corp se schimbă zilnic
4. prevenirea formării trombozelor
-asistenta va executa zilnic masajul membrelor inferioare în direcția circulației venoase
-masajul contribuie și la mobilizarea edemelor
-se va căuta să se țina ridicate părțile edemațiate
-bolnavii vor fi rugați să execute mișcări ale membrelor
5. urmărirea funcțiilor vitale și vegetative
-se urmăresc zilnic TA, puls, T, respirație, diureză, tranzit intestinal
-se urmăresc semnele de agravare, complicațiile care pot apărea și se anunță imediat medicul (embolie pulmonară, trombofeblită, edem pulmonar)
-se va combate constipația prin clisme, purgative
-retenția de materii fecale determină meteorism și împreuna ridica diafragmul care va îngreuna funcțiile respiratorii și cardică
-se va ține o evidență exactă a lichidelor ingerate și excretate
-se urmărește greutatea corporală după evacuarea scaunului și a urinei, dar înainte de masă
6. regimul alimentar
-este hipocaloric pentru menținerea greutății corespunzătoare, și hiposodat pentru a împiedica reținerea apei în organism
-se vor evita medicamentele care conțin sodiu
-cantitatea de lichide ingerate nu va depăși 1,5-2 l în 24h
- 4-5 mese pe zi, iar ultima masă va fi luată cu cel puțin 3 ore înainte de culcare
7. administrarea medicamentelor
-se face numai la indicația medicului și strict la pat
-frecvent folosită este digitala
-se administrează oral dar se acumuleaza în oragnism și poate da fenomene de supardozare (inapetență, grețuri, vărsături) - DIGOXIN
-administrarea diureticelor se face la indicația medicului și se va avea grijă la controlul diurezei
-oxigenoterapie care ușureaza starea pacientului
8. educația pentru sănătate
-i se explică pacientului noul mod de viață și anume: viață ordonată, echilibrată, să alterneze munca intelectuală cu cea fizică, să respecte regimul dietetic, să evite: sarea, alcoolul, tutunul, cafeaua, să consume alimentele în mese mici și mai frecvente, să se prezinte la medic imediat ce apare o îmbolnăvire a căilor respiratorii pentru că aceasta atrage după sine agravarea stării cardiace
Tulburările de ritm ale inimii
-țesutul nodal sau excitoconductor al inimii este alcătuit din nodulul sinoatrial situat în peretle atriului drept și nodulul atrioventricular situat în grosimea septului atrioventricular
-de la acesta pornește fasciculul HIS care se ramifică ulterior în rețeaua Purkinje
-în mod normal impulsurile care asigură contracțiile cardiace iau naștere în nodulul sinusal (sinoatrial) care emite stimuli cu o frecvență de 60-80 bătăi /min
-acesta este ritmul sinusal al inimii ; în cazuri patologice pot porni impulsuri și din alte locuri : din nodulul atrioventricular, facsiculul His sau chiar din diferite zone ale miocardului
Cauze
Boli cardiace și cardiovasculare
-cardiopatie
-leziuni valvulare
-hipertensiune arterială
-boli congenitale ale inimii
-boli ale pericardului
-tumori/traumatisme ale inimii
2. Boli extracardiace
-boli infecțioase (digestive)
-boli pulmonare
-boli endocrine
-intoxicații (digitale, dezhidratări hidroelectrolitice)
3. La indivizii sănătoși apar în caz de intoxicații cu cafea, alcool, tutun sau emoții și stres puternic
-palpitații
-dispnee
-amețeli (vertij)
-lipotimie
-dureri precordiale/retrosternale
-tulburări de vedere, auz
-agitație
-cefalee
-grețuri, vărsături
-diaree
Clasificare
Tulburări în formarea stimulului
Aritmii atriale
- sunt tulburări în care mecanismul de producere a acestora acționează în atrii (în nodulul sinusal/ în alt focar nou forma numit focar ectopic)
a) Aritmii sinusale
-tahicardia sinusală - accelerarea stimulului cardiac între 100-150 bătăi/min, ritmul este regulat, ea poate fi fiziologică după efort, emoții, mese copioase sau poate fi patologică în intoxicații cu tutun, cafea, alcool, medicamente, stări febrile, hemoragii
-bradicardia sinusală - scăderea ritmului sub 60 bătăi/min, cu ritm regulat; ea poate fi fiziologicăla sportivii bine antrenați, la tineri în somn, în sarcină sau poate să apară în stări patologice cum ar fi in hipertensiunea arterială, hipotiroidie, intoxicații cu digitala
b) Aritmiile extrasinusale (ectopice)
Extrasistolele atriale - contracții ale inimii declanșate de impulsuri provenite din focarele situare în pereții atriilor. Pot să apară în mod fiziologic la emoții, abuz de cafea sau în cazul unor medicamente sau în contextul altor boli. În mod obiectiv se constată la palaprea pulsului o pulsație mica urmată de o pauză scurtă, pauză compensatorie
extrasistolele pot fi izolate sau sistematizate: bigeminist, trigeminist, cvadrigeminist când 2-3-4 extrasistole alternează cu un ciclu cardiac normal
Tahicardia atrială - este o tulburare de ritm genrată de impulsuri ectopice atriale și caracterizate printr-un ritm cardiac rapid de 150-200 bătăi /min ; ritmul este regulat și are debut și sfârșit brusc. Poate să apară pe o bază normală la emoții, oboseală, cafea, tutun, dar și în cardiopatii ichemice, stenoză mitrală, cardită reumatismală
Fluteul atrial -este un ritm patologic atrial regulat și foarte rapid 250-300 bătăi/min; apare în bolile valvulare, cardiopatia ischemica, HTA; deoarece nu toți simulii ajung până la ventricul, frecvența ventriculară poate fi de 80-150 bătăi/min
Fibrilația atrială - este o tulburare de ritm generată de impulsuri ectopice foarte rapide 400-500 bătăi si cu ritm neregulat, ritmul ventricular poate ajunge la 120-200 bătăi/min si este neregulat; se poate manifesta sub formă proxistică sau sub formă permanentă
Tratament:
-pentru aritmiile sinusale se suspendă cauza ; pentru tahicardie se pot administra sedative
-pentru artimtiile extrasinusale- suprimarea toxicului, sedatuve tranchilizante, reducerea contității de digitală, propranolol 2 comprimate la 6h
-tahicardia paroxistică : se face stimulare vagală care se poate obține prin :
1. comprimarea sinusului cardiac drept : bolnavul este așezat în decubit dorsal, capul puțin într-o parte imediat sub unghiul mandibulei pe o lungime de 2-5 cm, se comprimă artera pe planul dur al coloanei vertebrale ; se execută compresiune timp de 10-20 secunde și se repetă după 20-40 secunde de aceeași parte ; în lipsa unui rezultat favorabil se încearcă și la sinusul carotidian stâng, metoda este contra indicată în infarctul de miocard și ateroscleroza avansată
2. compresiunea globilor oculari bilaterali timp de 20-30 secunde
3. manevra Valsava - se roagă pacientul să inspire profund și să expire forțat cu glota inchisă
4. provocarea de vărsat prin excitarea mecanică a peretelui exterios al faringelui
-se administrează preparate digitalice
-dacă nu cedează se administrează propanolol 1mg IV
-șocul electric extern se aplică în spital numai de către medic
-electrostimularea- introducerea unui electrod în atriul drept
-flutter atrial - șoc electric extern, digitalizare rapidă, electrostimulare
- fonale benigne când nu există modificări hidrodinamice majore se administrează chinidină, propanolol digitale
- fibrilația atrială - digitalizare rapidă
- șoc electric extern
-chimidină, propanolol
- tratamentul bolii de bază
c) Aritmii ventriculare- sunt tulburari de ritm in care mecanismul de producere se afla in ventriculi
1. Extrasistolele ventriculare –pot sa afapra la persoanele sanatoase in cazurile de exces de cafea , tutun , alcool, starie motive sau la persoanele cu afectiuni ale inimii , in intoxicatie cu digitala sau in boli infectioase
Tahicardia ventriculara – generata de impulsuri ventriculare cu o fecventa 100 -160 mm . Are debut si sfarsit brusc , ritm regulat , poate dura de la acteva minute la cateva ore , iar in cazuri exceptionale cateva saptamani sau chiar luni . Apare la bolnavii cu afectiuni ale inimii sau in intoxicatia cu digitala
Fibrilatia ventrciulara este cea mai grava tulburare de ritm , impulsurile decsracdu se cu o frecventa de 300-400 min, ritm complet neregulat . Daca frecventa este mai mica putem vorbi de flutter ventricular
In ambele cazuri contraindicatiile ventriculare sunt abolite si nu mai exista sistole eficiente
Bolanavul este palid , fara puls , T.A. este nemasurabila , fara zgomote receptibile – tabblou clinic de stop cardiac
Fibrilatia apare in boli ale inimii , in caz de electrocutare sau traumatisme
Tratament
-Extrasistolele ventriculare
Suprimarea toxicelor
Administrarea de diazepam , propranolol sau silina in perfuzie lenta in ser glucozat de 5 la suta
-Tahicardia ventriculara
Se ingtrerupe tratamentul cu digitala
Se poate aplica o lovitura usoara cupumnul in regiunea presternala
Administrarea de silina 1 la suta medicatie de electie
Administreaza o doza de atac numita in bolus , 1-2 mg / kg corp timp de 2 min
Se continua cu perfuzie lenta anstfel – se dilueaza 2 mg de silina in 500 ml serglucozat de 5 la suta
Perfuzia se administreaza in ritm in 30-40 pic / min , 1 picatura la 2 secunde
Soc electric extern cand TA este de natura digitalica se administreaza propanolol
Cand T, A este data de hiperpotzsemii sau hipopotasemii se vor conecta imediat aceste tulburari electrolitice
Pentru fibrilatie –soc electric extern
Spital –tratament cu silina
In restul situatiilor se palica resuscitare cardiovacsulare
Tulburarile de conducere – Blocuri
Sunt cauzate de intrerupere / intarzierea undei de excitatie . In functie de sediul obstacolului avem
blocuri sinoatriale – apar atunci cand exista o tulburare in conducerea impulsului de la centrul sinusal catre muschiul atrial si apar in
Cardiopatia ischemica
Pericardite
Dupa medicatie bradicardizata si chimidina
Se manifesta sub forma de palpitatii si lipotomii
Tratament
Se intrerupe administrarea de digitala si chimidina si se administreaza propanolul
Blocurile Atrio-ventriculare –unda de excitatie intarzie sau nu mai poate sa treaca de la atriu sau ventricul, Apare in boli ale inimii- miocarditele , boli infectioase , intoxicatie cu digitala
Pot fi complete sau incomplete
Simptomatologie
Ameteli
Lipotimie
Moarte
Sindrom Adams Stockes manifestat roin fenomene de insuficienta circulatorie cerebrala cu tulburar de vedere , ameteli , tulburari respiratorii , cianoza, paloare , pierderea constiinetei si convulsii
Tratamentul este in functie de gradul blocului si convulsii
Tratamentul este in functie de gradul blocului cu
Atropina –jumatate de fiola sau o fiola intra venos
Propanolol intra venos sau intra cardiac
Corticoterapie cu HHC sau predminson adica oral
Stimulare electrica
Sindromul Adams Stockes stimulare a inimii –resuscitarea cardiovasculara a inimii
Blocurile de ramura - tulburari de conducere instalate peu na dintre cele 2 ramuri ale fasciculuui Hiss
Apar in boli coronariene , in valvulopatii , hipertensiune arterial
Simptomatoloa este generate de afcetiuni ale cuazelor , iar tratamentul se adreseaza cauzelor
Diagnosticul diferential in tulburarile de ritm se face prin EKG
In cazul tutturor trattamentelor de ritm se face si tratamentul bolii de baza / factorilor declansatori . Asistenta medicala contribuie la sedarea bolnavului , calmarea dureriloor si instituie masuri de resuscitare cardiorespiratorii si administrare de O2.
Ingrijirea pacientului cu endocardita infectioasa
Se produce in cazul unei infectii generale ca urmare a multiplicarii germenilor la nivelul valvelor sau pe leziuni existente
Cauze –
Septicemie , locul de pornire a infectiei poate fi cavitatea bucala – extractii dentare , amigdalectomie ; aparatul respirator – bronhoscopie , cu biopsie ; aparatul renal – citoscopie / sondaj vezical pe vezica infectata , infectii tegumentare – furuncul
Manifestari de depnedenta
Febra
Frison
Transpiratii
Slabiciune
Oboseala
Anorexie
Scadere ponderala
Cefalee
Dispnee
Paloare
Pete pe mucoasa bucala
Aplinomegalie
Tulburari neurologice de comportament
Semen de embolie ale arterelor membrelor
Examinari paraclinice
Angiocardiografie
Ecografie cardiaca
EKG .
Hemocultura
Homoleucograma
VSH
Examenul urinei – proteinourie , prezenta cilindrilor
Probleme de ingrijire
Alimentatie inadecvata prin deficit
Deficit de autoingrijire din cauza slabiciunii si oboselii
Comunicare ineficienta la nivelul senzorial si motor
Risc de complicatii
Obiective
Combaterea infectiei
Prevenirea complicatiilor
Asigurarea confortului fizic si psihic
Asigurarea unui aport nutritional adecvat
Interventii
Repaos la pat
Asigurarea unei alimentatii usor digerabila – regim lichidian semilichid in perioasa febrile , hipercaloric , hiposondat
Se verifica functiile vitale
Se supravegheaza semnele de mebolie la nivelul membrelor inferioare – durere , paloare , hipotermie , disparitia pulsului
La nivelul renal – durere si hematurie
Se ajuta pacientul sa isi satisfaca celelalte nevoi fundamentale
Se pregateste pacientul pentru examinari
Se recolteaza produse fizice si patologice
Se administreaza tratament medicamentos prescris
Ingrijirea pacientului cu pericardita acuta
Este o inflamamtie a pericardului parietal si viscerak care evolueaza cu prezenta unui exudat pericardic in cantitate variabila
Circumstante de aparitie
In cadrul unor infectii – TBC , infarct de miocard , boli reumatismale , kateteism cardiac , traumatisme
Manifetsrai de dependent
Durere localizata retrosternal accentuate – miscarea de rotatie a toracelui la tuse , inspir , pozitie de decubit
Dupa acumularea lichidului intre foitele pericardice durerea diminueaza
Dispneea moderata la inceput se se accentueaza odata cuu acumularea lichidului devenind dispnee de efort
Tuse uscata
Disfagie
Sughit
Febra
Transpiratii
Examinari
Radiografie toracica
EKG
Scintigrafie
Punctie pericardica
Examinari de laborator
Hemocultura
VSH
HLG
Aslo
IDR la tuberculina – IDR –PPD
Problemele pacientului
Disconfort manifestat prin durere
Dispnee
Alterraea circ.manifestat prin scaderea debitului cardiac
Alterarea circ. Manifestat prin exces de volum lichidian si cresterea presiunii venoase si posibile complicatii
Obiective
Asigurarea confortului
Combaterea manifestarii de iritatie pericardica
Combaterea infectiei
Prevenirea complicatiilor
Interventii
Repaus la pat intr un climat linistit in pozitia semisezand
Urmarirea functiilor vitale
Se ajuta pacientul sa si satisfaca celelalte nevoi fundamentale
Se administreaza tratamentul medicamentos prescris
Se administreaza O2
Se pregateste pacientul pentru examinari
Se recolteaza produs pentru examinari
02.01.2022
ingrijirile pacientului cu hiper T.A
HTA se caracterizeaza prin cresterea presiunii arteriale sistolice sau diastolice peste valorile normale
Circumstantele de aparitie
Fara cauze directe -HTA esentiala
Secundara –afectiuni renale, endocrine ,cardiovasculare , neurologice , HTA secundara
Factori de risc
Stres
Fumat
Obezitate
Sedentarism
Consumul exagerat de sodiu
Persoane cu risc
Persoane cu respiratii sociale crescute
Persoane cu regim de viata dezechilibrat
Persoane cu comportament agresiv care sunt intotdeauna in competitive cu ceilalti
Manifestari de dependent
Cresterea moderata a valorii TA temporara sau permanenta
Cefalee occipitala frecvent dimineata si caracter pulsatil
Ameteli
Astenie
Oboseala
Tulburari de memorie , de concentrare prin lipsa de Oxigen a creierului
Tulburari devedere si de aud – fosfene si acufene
Parestezii
Palpitatii
Dureri precordiale
Dispnee la efort
Hemoragii-epistaxis si metroragii
Complicatii
La nivelul cerebral – encefalopatie hipertensiva , hemoragii cerebrale
La nivelul cardiac –insuficienta cardiaca , engina pectorala
Infarct de miocard
La nivel renal –insuficienta renala
Examinari paraclince
Electrocardiograma
Ecografie cardiaca
Oftalmoscopie
Examenul sangelui –glicemia , colesterolul , creatinina , astenia
Examenul urinei
Probleme de dependenta
Circulatie inadecvata prin scaderea fortei de contractie a Vs
Posibile complicatii
Disconfort manifestat prin cefalee, ameteli
Diminuarea tolerantei la efort manifestata prin slabiciune, oboseala
Obiective
pacientul sa prezinte valorile TA in limite normale
Asigurarea confortului
Asigurarea aliementatiei echilibrate
Prevenirea complicatiilor
Prevenirea accidentelor
Interventii
Asigurarea repaosului fizic si psihic
Se combat factori de risc
Se masoara, R,P , TA , Temperatura
Se administreeaza medicament prescris
Se asigura alimentatie echilibrata tinand cont si de afectiunile existente – regim hipocaloic in obezitate , regim hipolipidic in asrteroscleroza , reducerea aportului de Na si administrarea fractionata a lichidelor pentru a evita cresterea brusca a TA
Se face educarea pacientului pentru regim de viata , echilibrat / perioadele activitatii sa alterneze cu cele de reapaus , evitarea stresului psihic , suprimarea fumatului , exercitii fizice , control periodic prin dispensar
Combaterea obezitatii , alimentatie echilibrata
