A te reconecta la sufletul tau-interviu cu Monique Tiberghien

- Monique Tiberghien, cum ajunge un psiholog educat la scoli europene sa lucreze cu sunetele sacre ale unor traditii mistice?
- Cand am decis sa studiez psihologia, stiam ca ceea ce ma intereseaza este sufletul omenesc, iar acesta nu poate fi tratat mecanic. Am avut intotdeauna incredere in vocile mele interioare si ele sunt acelea care m-au condus pe drumul meu. Acum mai bine de 30 de ani, cand eram tanar psiholog, am intalnit in Belgia un shaman nord-american care mi-a dezvaluit cate ceva despre lumea nevazuta si despre posibilitatile noastre de a intra in legatura cu ea. Acel saman mi-a aratat cum sa intru in legatura cu natura, cu padurea, cu pietrele si cu spiritele lor, ascultandu-mi propriul meu interior. In sinea mea, stiusem aceste lucruri dintotdeauna. In plus, nu gaseam nici o contradictie intre sistemul meu de credinte, european si crestin, si cel nativ al indienilor din America de Nord. Ma nascusem in sudul Frantei, in Masivul Central, intr-un sat de munte, si toata copilaria mea fusese una petrecuta pe culmi si in paduri. Ne jucam printre steiuri uriase de piatra, ne faceam casute in miniatura, din bolovani, pe crestele dimprejurul satului. Iar acum regaseam emotiile pe care le credeam disparute, ale copilariei. A fost primul pas. Am plecat apoi pentru un timp in Statele Unite, unde am fost eleva unor mari vindecatori nativi, in California si in Carolina de Nord. Acolo am invatat cu adevarat sa patrund in realitatea subtila a propriei mele fiinte si sa comunic cu natura. In culturile native este cunoscuta acea parte a fiintei omenesti pe care ei o numesc “corpul de vis”. Este un corp energetic ce permite oamenilor sa intre in legatura cu corpurile de vis ale oricarei fiinte vii, fie ea piatra, planta, animal, om sau orice altceva. Am invatat sa folosesc acest corp de vis pentru a comunica altfel cu realitatea dimprejurul meu. Mi-am dezvoltat capacitatea de clarviziune si am invatat sa folosesc puterea de comunicare a visului. Restul a venit de la sine. Dupa ce m-am intors in Europa, mi-am continuat cariera de psiholog. Facusem deja niste specializari in bioenergie si lucram cu aceste realitati subtile, insotind oamenii care aveau nevoie de acest fel de ghidare. In timpul acesta, imi aparea mereu in vise un personaj imbracat in chimono negru. Credeam ca e vreun personaj istoric sau ceva. Ii stiam si numele. Il chema Thaisen Deshimaru. Am aflat mai apoi ca era un personaj real, in carne si oase, care lucra in Franta. Era un maestru zen. La vremea aceea, habar n-aveam ce este zen. Am ajuns la el si asa am facut primii pasi in meditatia zen. In urmatorii ani, am descoperit, strat dupa strat, prin meditatie, felul in care este articulat cu adevarat psihicul omenesc. Incepusem deja sa lucrez cu vise si cu puterile sunetului. Apoi, alti ani la rand, am fost discipolul unui mare maestru sufi. Pentru sufiti, una dintre manifestarile lui Dumnezeu este sunetul. Am trecut mai tarziu si pe la scoala faimosului maestru tibetan Kalu Rimpoche, urmarind mereu aceleasi idei: felul in care sunetele sacre ale fiecarei traditii ne pot ajuta sa regasim echilibrul fundamental al fiintei omenesti. E o poveste lunga. Important este faptul ca am inteles, cum spunea al vostru Mircea Eliade, ca diferitele traditii sunt aplicatii ale aceleiasi cunoasteri care apartine umanitatii intregi, sunt forme ale aceleiasi trairi mistice a realitatii. Psihicul omenesc, asa cum il concepea stiinta la acea ora, nu era decat o particica a intregului. Eu voiam intregul si stiam ca primul lucru care trebuie facut atunci cand cineva are nevoie de sprijin psihologic este sa-l ajuti sa se reconecteze la acest intreg. Cu alte cuvinte, la sufletul sau si la divinitate.

“Sunetele sacre spală zgura gândurilor”

- La ce folosesc sunetele sacre?Pot fi ele utilizate in viata de zi cu zi, sau doar asa, uneori, in mod ritual?
- In culturile populare, sunetul este folosit in moduri foarte practice, caci deschide portile comunicarii cu universul in care traim. Toate leacurile pe baza de plante sunt facute cu anumite cantece, care activeaza energia vindecatoare a plantei respective. Sunetul ne conecteaza la lumile nevazute, la structurile fundamentale, energetice, ale universului. De aceea, in toate religiile si credintele, a canta in templu sau in biserica sau chiar sub cerul liber este o experienta transformatoare. Atunci cand oamenii canta impreuna are loc un proces fascinant, de uniune mistica, pe care cu siguranta il cunosc si românii, caci ortodoxia are o traditie uriasa in acest sens. Exprimarea prin sunet este sacra pretutindeni, pentru ca sunetul curata corpul la toate nivelurile sale, fizic, energetic, emotional, spala zgura gandurilor negre si inalta spiritul catre sferele divine. Ceea ce facem noi nu este altceva decat a le arata oamenilor un drum la indemana oricui pentru o stare de bine interior. Ceea ce se petrece la nivel celular atunci cand intonam anumite sunete este, de fapt, o reasezare, o re-aliniere a celulelor la nivelurile lor initiale. Sunetul este energie modulata intr-un anumit fel, care re-energizeaza diferitele niveluri ale fiintei noastre. Le veti descoperi si singuri. Incercati sa intonati sunete, vocale mai ales, a, e, i, o, u, jucati-va cu ele, asa cum ar face un copil care-si descopera vocea, inventati mici melodii de cateva sunete, simple, elementare si veti simti vibratia lor in diferite parti ale corpului. Veti vedea ce efecte extraordinare poate avea aceasta joaca inofensiva. Dupa ce ati cantat cateva minute, incercati sa continuati sa intonati in gand. Veti descoperi rapid cum fiecare sunet, fiecare vocala poate fi directionata cu ajutorul mintii in corp si cum vibratia ei curata si usureaza. Daca mergeti uneori la biserica, imprumutati din liturghie un refren care va place, pe care l-ati tinut minte cu usurinta, si atunci cand simtiti ca ceva va apasa, un gand, o tristete, intonati-l fara cuvinte, doar cu vocale, jucati-va cu el. Veti fi uimiti de efecte. Copiii, atunci cand sunt singuri, fac acest lucru: isi tin de urat cantand, explorand lumea nevazuta cu ajutorul sunetelor. Toate umbrele pe care psihicul nostru le arunca in corp pot fi iluminate cu ajutorul sunetelor. De aceea cantecul este considerat sacru.

Cântecele sunt fiinţe vii

- Am experimentat împreună cu şamani peruani şi în workshop-urile tale adevărate călătorii de conştiinţă pe sunet. Poţi să-mi spui mai multe despre acest subiect ? Cum funcţionează sunetul sacru ca vehicul al conştiinţei ?

Cântecul este vibraţie. Şi noi suntem vibraţie. Întregul Univers este vibraţie. Atunci când cânţi te poţi acorda cu orice vibraţie din acest univers. Cântecul schimbă realitatea la toate nivelurile. Şi, mai mult decât atât, cântecul este un fel de fiinţă vie, energetică pe care noi o creăm. Cu cât un cântec este cântat de mai mulţi oameni, cu atât devine mai puternic, căci împrumută ceva din energia celor care cântă. Este o creaţie, iar noi suntem creatorii. Orice creaţie este vie. Astfel încât există cântecele marilor tradiţii, care se cântă de mii de ani, pe care le-au cântat poate milioane de oameni cu o anumită intenţie, şi care au dobândit o enormă putere transformatoare. Aşa sunt cântecele şamanilor din junglele amazoniene, sau cele ale şamanilor nord-americani, care sunt preluate din generaţie în generaţie, sau cântecele tradiţiei sufi, sau ale tradiţiilor Indiei care au traversat perioade istorice imense, coborând din negura vremurilor. Sunt cântece a căror putere de vindecare este enormă. Atunci când cântăm un asemenea cântec, poate fi o mantră indiană, un străvechi cântec evreiesc sau o intonaţie iroqueză, ne racordăm la câmpul de energie al acelei fiinţe energetice care este cântecul, o fiinţă la a cărei energie au contribuit foarte mulţi oameni. Această fiinţă a cântecului există undeva, în dimensiunile invizibile ale fiinţei, în permanenţă şi o putem accesa oricând, folosind astfel puterea pecarea strâns-o de-a lungul timpului. Pare un proces magic, dar în realitate există un fel de fizică spirituală a fiinţei care a fost cunoscută de toate tradiţiile şi de toate culturile ancestrale ale acestei planete. Există cântece menite să ne pună în contact cu dimensiunile subtile ale fiinţei noastre, cu sufletul nostru – sau puteţi să-i spuneţi dumnezeu. Aceste câtece, care au fost folosite în temple sau în comunităţi spirituale au o forţă extraordinară, de a unifica propria noastră fiinţă, tocmai pentru că au fost folosite atât de mult. Peste puterea armonizatoare a cântecului în sine, a melodiei, se adaugă energia tuturor oamenilor care au folosit acel cântec vreodată. Aşa se explică puterea lor de a ne pune în conexiune cu nivelurile noastre spirituale. Dar, acestea sunt doar cuvinte. Trebuie să trăieşti aşa ceva pentru a putea înţelege cu adevărat despre ce este vorba.

« Corpul de vis »

- Înafară de lucrul cu sunetele sacre, dragă Monique, lucrezi şi cu visele. Poţi să ne spui mai mult despre acest subiect?Care sunt primii paşi în lucrul cu visele?

- Visele sunt limbajul subconstientului nostru. Cea mai mare parte a constiintei noastre se afla dincolo de granitele mintii. Mesajele subconstientului si limbajul acestuia pot fi invatate. Putem invata visarea lucida, adica sa intram pe taramul visului in mod constient, nu in timpul somnului, pentru a avea acces la intelepciunea adanca aflata acolo. Inainte, umanitatea stia sa se foloseasca de aceasta resursa si mai stia ca realitatea de-acolo este la fel de palpabila ca si realitatea obisnuita. Corpul visului de care se folosesc samanii din culturile ancestrale, pentru a comunica cu intregul univers este accesibil oricui. Toti am avut in viata noastra vise importante, care ne-au marcat, vise premonitorii care ne-au urmarit in realitatea ordinara. A invata sa ne descurcam in realitatea inefabila a visului poate aduce avantaje uriase. De pilda, putem rezolva situatii complexe in vise, iar realitatea ordinara urmeaza apoi evenimentele din starile de vis. De asemeni, in vise putem afla raspunsuri importante la problemele care ne framanta si putem dezamorsa stari psihice pe care, daca le lasam nerezolvate, pot conduce chiar la boli fizice. Lumea visului are legatura cu adancurile fiintei noastre. De-acolo razbat, pana in constienta obisnuita, intuitia, creativitatea, inspiratia si geniul. In interiorul nostru se afla resurse uriase de cunoastere si vitalitate, caci prin corpul de vis suntem in legatura cu intregul univers. Primii pasi catre aceasta lume interioara ii puteti face singuri. Inainte de a adormi, repetati-va cel putin de trei ori ca va veti aminti visul. Faceti acest lucru mai multe seri la rand, chiar daca nu va merge din prima incercare. Rugati visele sa ramana cu voi dupa trezire. Apoi, nu va treziti cu ceasul desteptator. Mai ramaneti putin in pat, cu ochii inchisi. Aveti langa voi pe noptiera, pregatit, un carnetel. Faceti-va astfel un caiet de vise pe care sa-l cititi din cand in cand. Pot aparea revelatii si intelesuri surprinzatoare. Nu lasati pe nimeni sa interpreteze visele in locul vostru. Intelesurile lumii viselor sunt foarte personale. Numai voi insiva puteti gasi adevaratul inteles. Cand nu intelegeti un vis, puneti-va intrebarea in minte si asteptati. Raspunsul va veni singur, deodata, integral, ca un inteles brusc, si niciodata ca rezultat al unui rationament. Cat despre visarea lucida, acestia sunt primii pasi. Pentru restul, va trebuie un ghid care sa va invete, prin practica, modul in care puteti intra, dupa voie, in lumea interioara a visului. Nu e greu, mai ales pentru aceia care, deja, sunt atenti la murmurul universului interior.

- Care este legătura între lucrul cu visele şi Sunetele Sacre?

Lucrul cu visele şi lucrul cu Sunetele Sacre tind să ne conducă în acelaşi spaţiu subtil al propriei noastre fiinţe. Sunt moduri de a duce în conştienţa ordinară stări, trăiri, informaţii şi tot felul de lucruri care se află în domeniile inconştiente ale conştiinţei nostre. Dealtfel în aceasta constă dimensiunea terapeutică a stărilor de conştiinţă extinsă: aducerea în conştienţă a unor elemente inaccesbile altfel. Învăţând să lucrăm cu visele, cu sunetul sau cu orice altă abordare care expansionează conştiinţa, descoperim lucruri noi dspre noi înşine. Este o chestiune nu numai de dezamorsare a unor trauma, de vindecare interioară pe toate nivelurile, dar şi o chestiune de evoluţie spiritual. Dealtfel, aceste două lucruri, vindecarea şi evoluţia spiritual, sunt aspecte ale unui singur process interior. Adevărata vindecare vine întotdeauna din interior şi este întotdeauna legată de anvergura conştientă a fiinţei care suntem.

Puterea divina demonstrata cu ajutorul encefalografului

Iata una dintre cele mai plastice si mai profunde demonstratii a puterii sentimentelor si gandurilor, ce a fost relatata de dr. W. Jerome Stowell, medic neurolog. Iata povestea lui:.Eram un ateu convins. Eram absolut sigur ca Dumnezeu nu este altceva decat suma tuturor mintilor oamenilor si a tuturor gandurilor lor pozitive. Cat despre conceptul de Dumnezeu atotputernic, care exista mai presus de noi si care ne iubeste pe toti, avand puterea de a schimba orice in creatia sa, nu am crezut niciodata in acest tip de Dumnezeu.

Intr-o zi, am trait insa o experienta care m-a pus pe ganduri. Ma aflam intr-un laborator urias si incercam impreuna cu colegii mei sa descoperim lungimea undelor cerebrale. Am descoperit astfel un canal al lungimilor de unda, inzestrat cu o camera mach (unitate de masura) care permite separarea acestor lungimi diferite ale fiecarui individ in parte, conferindu-i acestuia o identitate mai clara decat amprentele palmelor sale. Ar trebui sa retinem cu totii acest lucru: Dumnezeu poate pastra in cer o fisa a gandurilor noastre individuale, la fel cum FBI-ul poate pastra o fisa a amprentelor noastre in fisetele sale din Washington D.C.

Ne-am propus sa facem un experiment pentru a stabili ce se intampla in interiorul creierului in momentul tranzitiei de la viata la moarte. Am ales ca subiect o femeie care a fost trimisa de familia ei la un ospiciu de nebuni, dar care a fost externata. Singura boala pe care i-au descoperit-o medicii a fost un cancer la creier, care ii afecta exclusiv echilibrul corporal. In ceea ce priveste luciditatea si starea ei mentala, femeia era exceptional de inteligenta. Stia foarte bine ca urmeaza sa moara intr-un timp foarte scurt. Am informat-o si noi de acest lucru.

Am instalat in salonul ei un aparat encefalograf, pentru a vedea ce se intampla in creierul ei in momentul tranzitiei de la viata la moarte. Am instalat de asemenea un microfon minuscul, de marimea unei monede de un shilling, pentru a afla daca are ceva de comentat in acest moment apoteotic.

Eu ma aflam intr-o camera alaturata, impreuna cu alti patru colegi si cu instrumentele pregatite pentru a inregistra tot ce se intampla. Aparatul nostru avea acul indreptat catre zero, aflat chiar in centrul scalei. In cele doua parti laterale, scala avea cate 500 de gradatii, pozitive in partea dreapta si negative in partea stanga. Ceva mai devreme am folosit acest aparat pentru a inregistra puterea folosita de o statie de emisie de 50 KW pentru a trimite un mesaj in jurul lumii. Acul aparatului a inregistrat cu aceasta ocazie 9 gradatii in partea pozitiva (dreapta).

Cand a simtit ca i s-a apropiat sfarsitul, femeia a inceput sa se roage la Dumnezeu. Ea i-a cerut Domnului sa aiba mila de cei care s-au folosit de ea cu atata dispret, dupa care si-a reafirmat credinta in Dumnezeu, spunandu-i acestuia ca stie ca El reprezinta singura putere vie care exista, care a existat si care va exista vreodata. L-a slavit pe Dumnezeu si i-a multumit pentru ca i-a permis sa se foloseasca de aceasta putere si sa ii cunoasca astfel realitatea, l-a spus de asemenea cat de mult il iubeste.

In camera alaturata, eram cu totii atat de fascinati de rugaciunea femeii incat am uitat complet de experimentul nostru. Ne-am uitat unii la altii si am vazut lacrimi curgand pe fetele noastre „stiintifice”. Subit, aparatul nostru (de care uitaseram cu totii) a scos un zumzet. Ne-am uitat la ac si am constatat ca acesta ajunsese la 500 de gradatii in partea pozitiva a scalei si ca incerca cu disperare sa depaseasca acest prag!

Cu ajutorul acestui instrument, ne-am dat seama ca cerebelul unei femei singure, aflata pe patul de moarte si in comuniune cu Dumnezeu, emite o putere de 55 de ori mai mare decat cea a unei statii de emisie de 50 KW care trimite un mesaj in jurul lumii.

Pentru urmatorul experiment, am ales un subiect cat mai diferit de primul: un barbat care se afla in spitalul nostru si care suferea de o boala sociala mortala. Creierul sau era atat de atrofiat incat era pe punctul de a muri. Barbatul era practic un maniac. Dupa ce ne-am reglat instrumentele, am trimis una din asistente cu misiunea sa il enerveze pe barbat. Femeia a reusit sa ii atraga interesul asupra ei, dupa care i-a spus ca nu mai doreste sa aiba nimic de-a face cu el. Barbatul a inceput imediat sa o injure, moment in care acul aparatului nostru a inceput sa se deplaseze in partea negativa a scalei. In continuare, barbatul a blestemat-o pe femeie si a luat numele Domnului in desert. Acul aparatului nostru s-a deplasat imediat pana la ultima gradatie negativa a scalei (-500).

Am putut inregistra astfel cu ajutorul aparatelor de masurat ce se intampla in interiorul creierului uman atunci cand acesta incalca una din Cele Zece Porunci ale lui Dumnezeu: „Sa nu iei in desert numele Domnului”. Am reusit sa masuram cu ajutorul aceluiasi aparat puterea pozitiva a lui Dumnezeu si puterea negativa a adversarului sau.

Am descoperit astfel ca adevarul benefic este pozitiv, iar toate gandurile nebenefice descrise perfect de Cele Zece Porunci biblice sunt negative. Daca aceste unde cerebrale pot fi inregistrate chiar si cu ajutorul aparatelor noastre obiective de masurat, cu atat mai evident este faptul ca ele pot fi inregistrate inclusiv de Dumnezeu din ceruri.

Iubirea de Maria Timuc

Cînd cineva îţi spune “te iubesc”, simţi că-ţi cresc aripi. S-ar putea să te simţi flatat, or s-ar putea să te simţi îngrijorat pentru că nu-ţi doreşti dragostea ce-ţi este declarată. Dar, ştii tu oare că iubirea pe care o simte altul pentru tine este locuinţa conştiinţei, a inimii şi a minţii sale? Ştii tu, oare, că acela ce simte dragostea este merituosul autentic? Acela ce poate iubi este acela ce poate simţi, trăi, arde, visa şi vindeca? Ştii că “iubitorul” locuieşte în palatul de aur al dragostei atunci cînd îţi spune cu toată inima “te iubesc”? Nu despre tine este vorba în lăuntrul unei declaraţii de dragoste. Tu eşti numai un stimul. Iubirea, însă, vorbeşte despre cel ce-o simte. Despre cel ce-o exprimă. Iubirea este în starea de conştiinţă a “iubitorului”.
Cînd îţi spune “te iubesc”, celălalt îţi vorbeşte despre locuinţa frumoasă a sufletului său. Îţi descrie locul interior din care te vede şi ochiul prin care te priveşte. Iubirea îl face neasemuit de frumos pe cel ce-o trăieşte cu întreaga fiinţă. ŞI această stare de iubire se răsfrînge, apoi, şi-n jurul lui, dar nu pentru că ar face personal ceva pentru aceasta. Iubirea nu se răsfrînge ca un efect al meritelor personale, cît pentru că ea se naşte într-un spaţiu sacru ce-l înconjoară pe acela ce iubeşte.https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEhl3hmwi63PLLzRvKOmK1CIXPZ67dxtm5sn_m1tvD2xNZjHrVngdK__qRrm0Cy4MG24sR6sKp3F8LVJ3g4taFY3QReoFLgvzH866Z-L_Y4mpXUX6hZ5yLRgX5r-izb1sJZPqWvBliHsNdU/s1600/OS33055.jpg Energia iubirii se transmite spontan, fascinant, tulburător, iar aceasta poate speria, poate îngrijora, poate..răni, tulbura sau poate respinge. Nu, nu iubirea respinge, căci iubirea nu respinge niciodată. Gîndurile noastre despre iubire ne îndepărtează de ea. Gîndurile noastre omeneşti îşi cresc picioare înalte pentru a fugi de iubire. Cu fiecare iritare, nefericire, judecată sau gînd negativ, ne ducem mai departe de spaţiul sacru al dragostei şi aceasta-i alegerea noastră. Cu fiecare bucurie şi cu fiecare clipă de iertare, ne apropiem de dragoste şi avem şansa extraordinară a renaşterii noastre în acela care poate spune “te iubesc”.

.Ar fi de dorit, ar fi de visat şi ar fi de căutat în fiecare zi starea de a fi tu “iubitorul”, căci în trăirea ta se piteşte frumuseţea şi-n puterea ta de a iubi se găseşte fericirea după care alergi neîncetat. În tine se află ochiul frumos, ca şi acela urît. Prin ochiul tău vezi “bîrna” sau “floarea” altuia. Dar, orice ai vedea, orice ai descrie, orice ai spune nu faci decît să descrii, să vezi şi să spui..cine eşti tu în lăuntrul tău. Gura îţi descrie inima şi, fie că vorbeşti de bine, or de rău, tu descrii starea de conştiinţă din care vorbeşti. Dacă spui şi simţi “te urăsc”, are asta legătură cu cel pe care-l urăşti? Nu, nu are. Deşi asta crezi. Deşi ai argumente să crezi. Îţi spui cît este de rău, de vulgar, de absurd, fanatic, nechibzuit, obraznic sau prost..”subiectul” urii tale. Dar..îl descrii din tine însuţi. În tine s-a cuibărit percepţia urii. ŞI aceasta este o stare de conştiinţă aflată la polul opus iubirii. De aceea poţi fi frumos în dragostea ta, dar..niciodată în ură. Poţi fi frumos în iertare, dar niciodată..în zbuciumul minţii tulburate. Pentru un om este firească şi tulburarea, dar să nu rămîi în ea mai mult decît ai rămîne cu degetul într-o baltă murdară. Căci..de acolo nu vei putea simţi “te iubesc” şi nu vei găsi gîndurile de dragoste pe care le visezi. Dintr-o baltă “murdară” nu poţi scoate apă bună de băut, cum dintr-o stare de spirit de “baltă” nu ai cum să simţi şi să gîndeşti dragostea. Cel ce spune “te iubesc” este fericitul şi frumosul lumii. Căci atunci el descrie “lăcaşul” interior din care priveşte obiectul iubit. De aceea nu ai un merit maret cînd altul te iubeşte, cît atunci cînd tu însuţi..iubeşti.

Ce trebuie sa stii atunci cand te prinde radarul!

7 metode de a scapa de amenda pentru radar

Multi dintre noi nu stiu ce drepturi au atunci cand sunt
opriti de politie sub pretextul depasirii vitezei legale.
In cele ce urmeaza va prezentam sapte reguli,
publicate pe site-ul e-transport.ro, pe care trebuie sa le respectati
atunci cand sunteti opriti din acest motiv:

1. In momentul in care politistul va opreste pentru
depasirea vitezei, la cererea dvs., el TREBUIE sa aiba
asupra lui si sa va prezinte:
- certificatul de omologare a aparatului radar de
catre Biroul Roman de Metrologie Legala,
- buletinul de verificare metrologica in termen de
valabilitate respectiv 12 luni de la data efectuarii verificarii
- si autorizatia de operator radar pentru cel
care va incheie procesul-verbal.
Lipsa oricaruia din aceste documente trebuie
prevazuta de dvs. la rubrica "alte mentiuni" si este caz de
nulitate absoluta a procesului-verbal.

2. Politistii nu au voie sa mearga cu radarul mobil oprit
si sa-l porneasca atunci cand dvs. sunteti foarte aproape de el.
Aparatul radar, conform normelor metrologice, are o functie
de autotestare care se face automat la fiecare pornire a aparatului.
Cat timp in partea stanga jos a fotografiei apare litera "T"
aparatul radar nu si-a terminat autotestarea si conform
normelor masuratorile nu pot reprezenta probe pentru aplicarea
legislatiei rutiere (mai apare si o dunga alba care este exact
peste ultima cifra din viteza prevazuta pe mijlocul fotografiei).
De asemenea, tot conform normelor metrologice, politistii
nu au voie sa foloseasca aparatul radar scos de pe suport
deoarece nu se respecta unghiul de incidenta si nici nu au voie sa
foloseasca un paravan pe care sa-l ridice la apropierea autovehiculului.

3. Aparatul radar de tip stationar nu poate fi amplasat in
apropierea unei surse puternice de radiatii electromagnetice,
adica un stalp de radio, televiziune, telefonie mobila sau,
cel mai des, o instalatie electrica de inalta tensiune.
Normele pentru proiectarea si amplasarea unei locuinte
prevad pentru evitarea poluarii electromagnetice amplasarea locuintei
la cel putin 200m de o retea electrica de inalta tensiune.
Deci, aparatul radar trebuie sa fie cel putin la 200 m de instalatia
electrica de inalta tensiune, in afara campului electromagnetic.
Aparatul radar stationar are lungimea fasciculului de 400-500m.
Daca acest fascicul este indreptat spre instalatia electrica de inalta tensiune
in timpul masurarii ceea ce se poate determina foarte usor din fotografie,
atunci distanta la care trebuie sa fie amplasat aparatul radar stationar creste
pana la 400-500m functie de unghi.

4. Daca in fotografiile depuse in instanta drept probe de catre Politie
apar mai multe autovehicule simultan, verificati in toate
fotografiile distanta dintre dvs. si celelalte autovehicule.
Daca aceasta variaza de la prima fotografie la a doua, atunci
nu dvs. aveati neaparat viteza cea mare din toate si este clar ca
se incalca normele metrologice care prevad ca masuratorile
nu pot constitui probe daca circula simultan mai multe au
tovehicule
si nu se poate determina CLAR autovehiculul vizat.

5. Ordonanta 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor prevede ca
agentul care constata contraventia se numeste agent constatator.
Agentul constatator este si cel care aplica sanctiunea, altfel
procesul-verbal este lovit de nulitate absoluta.
Deci, daca un agent constata contraventia, dar procesu-verbal
este intocmit de un alt agent (situatia in care se transmite
viteza prin statie), procesul-verbal este nul, nu are nici o valoare
si in urma contestatiei dvs. instanta il va anula, va anula si amenda
si punctele.

6. Ordonanta 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor prevede ca
agentul constatator are obligatia sa aduca la cunostinta contravenientului
ca are dreptul de a avea sau nu obiectiuni pe care sa le inscrie la rubrica
"alte mentiuni" sub sanctiunea nulitatii procesului-verbal. Deci,
daca la rubrica "alte mentiuni" nu este completat nimic, atunci
procesul-verbal este nul de drept si instanta il va anula
si va anula si amenda si punctele.

7. Camerele digitale amplasate pe drumuri nu sunt omologate
de Biroul Roman de Metrologie Legala (BRML) si nu pot fi folosite
pentru determinarea vitezei legale, ci doar pentru probarea unei depasiri
neregulamentare, trecerea pe rosu la semafor si altele de acest gen.
Sistemul omologat de BRML este principiul buclei inductive:
in asfalt sunt amplasati doi senzori electromagnetici la o distanta de
5 metri unul de celalalt. La trecerea prin dreptul primului senzor
acesta imprima autovehiculului o amprenta magnetica unica.
La trecerea prin dreptul celui de-al doilea senzor acesta calculeaza viteza
si daca este mai mare decat cea legala, trimite comanda catre
camera digitala care face fotografia din spate.
Camerele care sunt prevazute cu bucla inductiva sunt doar 6 din cele 49
amplasate pana in prezent si ele se afla pe DN1 la:
Balotesti, Ciolpani, Puchenii Mari, Barcanesti, Comarnic, Sinaia.
Camerele digitale din orase niciuna nu are bucla inductiva.
Se observa foarte usor care camere au si bucle inductive
prin faptul ca, pe fiecare sens, in dreptul camerelor respective lipite de
asfalt, in exteriorul asfaltului, sunt doua portiuni debeton de circa
30cm/15cm, la circa 5m una de cealalta, in care sunt incastrati senzorii.
Acestea fiind spuse, va invitam sa conduceti prudent si sa
respectati viteza legala!

Citate Maica Tereza

• Pune credinta in lucrurile mici pe care le faci, pentru ca in ele sta puterea ta.
• Sa fii nedorit, neiubit, neingrijit, uitat de toata lumea cred ca e o foame mai mare, o saracie mai mare decat a celora care nu au ce sa manance.
• Sa nu credeti ca dragostea, pentru a fi adevarata, trebuie sa fie extraordinara. Lucrul de care avem nevoie e sa iubim fara ca asta sa ne oboseasca.
• Nu asteptati lideri. Faceti ce e de facut singuri, fiecare in parte.
• Chiar si cei bogati sunt infometati de dragoste, de ingrijire, de dor, de a avea pe cineva care sa fie doar al lor.
• De fiecare data cand zambesti cuiva, este un gest de dragoste, un dar catre acea persoana, un lucru frumos.
• Dumnezeu nu-ti cere sa reusesti, El vrea doar sa incerci din tot sufletul.
• Lucrurile bune sunt zalele care formeaza lantul iubirii.
• Eu sunt un mic creion in mainile unui Dumnezeu scriitor care scrie o scrisoare de dragoste lumii.
• Nu ma rog petru succes, cer doar credinta.
• Am descoperit paradoxul ca, daca iubesti pana cand doare, acolo nu exista durere, ci si mai multa dragoste.
• Stiu ca Dumnezeu nu-mi va da nimic din ceea ce nu pot duce. Mi-ar placea doar ca El sa nu aiba chiar atata incredere in mine.
• Incerc sa dau saracilor contra dragoste ceea ce bogatii ar cumpara contra unei sume de bani. Nu, nu as atinge un lepros pentru o mie de lire sterline, dar l-as vindeca pentru dragostea Lui Dumnezeu.
• Daca nu avem pace, e pentru ca am uitat ca apartinem unul altuia.
• Daca vrem ca un mesaj de dragoste sa fie auzit, el trebuie sa fie trimis. Pentru a tine o candela aprinsa, trebuie sa turnam ulei in ea.
• In viata asta nu putem face lucruri marete. Putem face doar lucruri marunte cu enorma dragoste.
• Este un gest regesc sa ai grija de cei cazuti.
• Este o saracie sa decizi ca un copil sa moara pentru ca tu sa traiesti asa cum vrei.
• Nu e magnitudinea gesturilor noastre, ci cantitatea de dragoste cu care le-am facut, ceea ce conteaza.
• Iisus a spus sa ne iubim unii pe altii. El nu a spus sa iubim toata lumea.
• Voicunea e o plasa a dragostei in care poti prinde suflete.
• Cuvintele de bine pot fi scurte si usor de rostit, dar ecourile lor sunt infinite.
• Haideti sa ne intampinam mereu unul pe altul cu zambete, pentru ca zambetele sunt inceputul iubirii.
• Haideti sa insistam pe strangerea de fonduri de dragoste, bunatate, intelegere, pace. Banii vor veni de la sine daca prima oara cautam Imparatia Lui Dumnezeu – restul vor fi date.
• Sa nu fim multumiti doar atunci cand dam bani la saraci. Banii nu sunt suficienti, bani pot fi primiti, dar oamenii au nevoie de inimile voastre, au nevoie sa-i iubiti. Asa ca risipiti dragoste peste tot pe unde mergeti.


• Singuratatea si sentimentul ca esti nedorit sunt cea mai mare saracie.
• Dragostea incepe prin grija pe care le-o acordam celor de aproape, celor de acasa.
• Iubirea este un fruct care se coace in orice anotimp, si poate fi ajuns de mana oricui.
• Imprastie dragoste oriunde te duci. Sa nu lasi pe nimeni sa te intalneasca fara sa plece mai fericit.
• Foamea de dragoste este mult mai greu hranita decat foamea de paine.
• Miracolul nu e ca noi facem toate astea, ci faptul ca suntem fericiti facand-o.
• Succesul iubirii e actiunea de a iubi, si nu rezultatul acesteia. Fireste ca e normal ca, atunci cand iubesti pe cineva, sa doresti ce e mai bun pentru acea persoana; insa daca acest lucru se va intampla sau nu, nu determina valoarea sentimentelor tale.
• Mereu exista pericolul ca facem treaba asta doar de dragul de-a o face. Aici intervine respectul si devotarea si dragostea – ca o facem pentru Dumnezeu, pentru Hristos, si de aceea incercam sa ne facem treaba in cel mai frumos mod cu putinta.
• Trebuie sa existe un motiv pentru care oamenii bogati traiesc bine. Trebuie ca au muncit pentru asta. Ma supar doar atunci cand vad risipa. Cand vad oameni aruncand lucruri pe care noi le-am putea folosi.
• Suntem toti creioane in mana Lui Dumnezeu.
•

Avem nevoie sa-L gasim pe Dumnezeu, iar El nu poate fi gasit in zgomot si neliniste. Dumnezeu este prieten cu linistea. Priviti cum natura – copacii, florile, iarba – cresc in liniste; stelele, luna si soarele, cum se misca in liniste… Avem nevoie de liniste ca sa putem atinge suflete.
• Noi credem ca ceea ce facem noi e doar o picatura in ocean. Dar oceanul ar fi mai mic fara acest strop.
• Nu putem sti niciodata tot binele pe care il poate face un zambet.
• Noi, cei care nu vor, condusi de cei care nu stiu, facem imposibilul pentru nerecunoscatori. Am facut atat de multe, pentru atat timp, primind atat de putin in schimb, incat suntem calificati acum sa facem totul din nimic.
• Cuvintele care nu duc mai departe lumina lui Christos, ingroasa intunericul.