EXPLORAREA FUNCTIONALA A ANALIZATORULUI VIZUAL

1. EXAMENUL ANATOMIC

Se realizeaza la lumina zilei,iluminat lateral si se examineaza pleoapele, genele, conjunctiva.

Se evidentiaza corpii straini.

In camera obscura se examineaza cornea, camera anterioara, irisul, pupila si cristalinul.

2. DETERMINAREA ACUITATII VIZUALE

Se determina cu ajutorul OPTOTIPULUI (  ! " # $ % & '  ) pt. distanta care cuprinde* litere, ci+re si semene de di+erite marimi.

Persoana de examinat va +i asezata pe un scaun la m distanta de OPTOTIP.

cuitatea vizuala se determina pe rand la +iecare oc-i, incepand intotdeauna cu oc-iul drept.Oc-iul stang se acopera cu un triung-i negru.

Pt. un oc-i normal trebuie sa +ie vazut si citit ultimul rand.

cuitatea vizuala se considera normala cand este egala cu (adica #)la +iecare oc-i.In aceasta situatie oc-ii sunt ''T/OPI.

3. DETERMINAREA CAMPULUI VIZUAL

"ampul vizual este spatiul pe care0l cuprinde oc-iul in timp ce priveste un punct +ix. Se masoara cu ajutorul unui aparat denumit P'/I'T/UL 12O2/ST'".

Interpretarea se +ace utilizand o sc-ema tip pt. oc-iul drept si o alta pt.oc-iul stang.

4. DETERMINAREA SIMTULUI CROMATIC

'xamineaza   capacitatea   pacientului   de   a   distinge   culorile.  Se   +ace   cu   ajutorul   unor cartoane colorate.Pt. pro+esiunile obisnuite limitele +iziologice ale simtului cromatic sunt distingerea culorilor* rosu , galben, verde si albastru de la 3cm distanta de oc-i.

.O1TLOS"OPI( examenul +undului de oc-i)

'xaminarea   se   +ace   intr0o   camera   obscura   cu   ajutorul   O1TLOS"OPULUI   care mareste elementele de # 0$4 de ori.

Prin o+talmoscopie directa se examineaza corpul vitros, retina , pata oarba , pata galbena si vasele retiniene.

Pt. examinarea +undului de oc-i (+.o.) este necesar ca pupila sa +ie dilatata.In acest scop se va distila una, doua picaturi de 5OT/OPI6 #7 sau I8/IU in sacul conjunctival cu

%4min. inainte de examinare.

6.MASURAREA TENSIUNII INTRAOCULARE

Se determina cu ajutorul O1TLO8I'T/ULUI imediat dupa examenul +undului de oc-i. 9al. 6orm.:#;0$4mm5g.

'ste indicat in*<laucom, boli cardiovasculare, 8iabet, boli pulmonare.

SPALATURA OCULARA

DEFINITIE:

Prin spalatura oculara se intelege introducerea unui lic-id in sacul conjunctival.

SCOP TERAPEUTIC*

0in procesele in+lamatoare ale conjunctivei=

0in prezenta unor secretii conjunctivale abundente= 0pt. indepartarea corpilor staini.

MATERIALE NECESARE*

De protectie0prosoape=

• Sterile- comprese,tampoane de vata,undina ( canita cu cioc ) sau alt recipient=

Nesterile- tavita renala=

• Medicamente > cid !oric %7, ser +iziologic, Oxiceanat de ercur #444 si apa bicarbonatata.

PREGATIREA PACIENTULUI ( teh!"# $:

PSIHIC- se anunta pacientul si I se explica necesitatea si ino+ensivitatea te-nicii=

• FIZIC- se aseaza pacientul in pozitie sezand , cu capul aplecat pe spate,cu privirea in sus= 0se protejeaza oc-iul sanatos cu o compresa sterila=

0se protejeaza cu un prosop in jurul gatului=

0se aseaza tavita renala lipita de gat,de partea oc-iului ce urmeaza a +i spalat= 0daca starea generala nu permite pozitia pacientului sezand , el va sta in pozitia 8'"U!IT 8O/SL sau LT'/L cu capul aplecat inapoi.

EXECUTIE > participa doua asistente        0una supraveg-eaza pacientul si0l mentine in pozitia aleasa=

%cealalta e+ectueaza te-nica.

Asistentele, se spala pe maini , se dezin+ecteaza.

0veri+ica temperatura lic-idului de splatura %3?" ( temperatura mai joasa declanseaza re+lexul de inc-idere a pleoapelor)=

0aseaza pe cele doua pleoape cate o compresa imbibata in sol. antiseptica de spalare=

0desc-ide +anta palpebrala cu degetele mainii stangi si toarna incet lic-idul din undina ( sau alt recipient ) in sacul conjunctival evitand cornea.

0solicita pacientului sa roteasca oc-iul in toate directiile=

0repeta te-nica, la nevoie si veri+ica prezenta corpilor straini in lic-idul de spalatura ( cand este cazul )=

0indeparteaza tavita renala.

INGRI&IREA ULTERIOARA A PACIENTULUI:

0usuca +ata pacientului=

0aspira lic-idul ramas in ung-iul nazal al oc-iului= 0indeparteaza compresa de pe oc-iul protejat= 0aseaza pacientul in pozitie comoda.

REORGANIZAREA:

NOTAREA IN FOAIA DE O'SEVATIE ( F.O.$:

0se noteaza te-nica si numele persoanei care a e+ectuat0o=

0aspectul lic-idului de spalatura.

8' STIUT@@@

0ciocul undinei va +i tinut la distanta de A 0 3cm de oc-iul pacientului pt. ca eventualele miscari re+lexe produse de acesta sau gesturile gresite ale asistentei sa nu traumatizeze oc-iul cu var+ul recipientului.

8' '9ITT@@@

0in+ectarea oc-iului sanatos prin lic-idul de spalatura de la oc-iul bolnav.

RECOLTAREA SECRETIEI OCULARE

In+ectiilIe oculare care necesita un examen bacteriologic sunt* 0cele care a+ecteaza invelisul pleoapelor ( !L'1/IT' )= 0conjunctiva ( "O6BU6"TI9IT  "UT sau "/O6I" )=

0"ornea si umoarea camerei anterioare ( C'/TIT "UT SI "/O6I" )= 0Irisul si umoarea camerei anterioare ( I/IT "UT si "/O6I" )= 0canalul si sacul lacrimal ( 8"/IO"ISTIT )=

0"ristalinul , "oroida sau /etina si "orpul vitros=

0secretia din "O6BU6"TI9IT' si 8"/IO"ISTIT' se recolteaza cu tampon steril= 0colectiile purulente ale pleoapelor cu seringa si ace sterile=

0portiuni  din  Iris  indepartate  prin  I/I8'"TOI'  sunt  puse  direct  pe  medii  de  imbogatire  pt. pneumococi si streptococci=

0in cazul de exudate bogate este indicata o spalare anterioara cu ser +iziologic steril=

0 se +ace anestezia oc-iului prin instilatie locala de solutie de "ocaina ;7 apoi se poate sterge conjunctiva sau corneea cu o spatula de platina sau tampon steril ( dupa alti autori nu se +olosesc anestezice locale deoarece, uneori sunt bactericide)=

0se    +ac    +rotiuri    si    culturi    pe    <LU"OD   simpla,    !ULIO6    <LU"ODT    $7,    mediu (LOE11L'/).

'ANDA&AREA   OCILOR

0!andaj monocular= 0!andaj binocular.

1. 'ANDA&UL   MONOOCULAR*

1asa se +ixeaza in jurul capului cu ture circulare, apoi se trece cu ture oblice peste oc-i, aducand +asa pe sub urec-ea pacientului.Se +ace din nou o tura orizontala peste +runte apoi oblic, repetand succesiunea de ture oblice si orizontale pana la acoperirea completa a oc-iului.

2. 'ANDA&AREA  'INOCULARA*

Se incepe ca si cel precedent insa in locul turelor orizontale, +asa conduce oblic peste celalalt oc-i, turele incrucisandu0se deasupra radacinii nasului, +ormandu0se o spica +ara a acoperi urec-ile.

INGRI&IREA PACIENTILOR CU VICII DE REFRACTIE NOTIUNI INTRODUCTIVE:

%MIOPIA 0 viciul de re+ractite in care imaginea obiectelor asezate la in+init se +ormeaza inaintea retinei.

%IPERMETROPIA 0 este viciul de re+ractie in care imaginea obiectelor asezate la m nu se

+ormeaza pe retina ci inapoia ei, imaginea este stearsa slaba.

%PRES'ITIA0 scaderea puterii de acomodare a cristalinului dupa varsta de ; ani.

%ASTIGMATISMUL 0 viciul de re+ractie cauzat de de+ectiuni in conexitatea corneei care +ac ca razele luminoase sa se concentreze pe retina in puncte di+erite.

%STRA'ISMUL 0  reprezinta lipsa de paralelism a globilor oculari* 0privire inauntru > convergent

0privire in a+ara > divergent

Strabismul poate +i paralitic ( paralizia nervilor cranieni III , I9 si 9I ) si neparalitic ( congenital sau apare in primul an de viata ).

CULEGEREA DATELOR*

-CIRCUMSTANTE DE APARITIE ( cauzele viciilor de re+ractive )* 0iopia apare in copilarie prin asezarea incorecta a obiectelor de scris > citit= 0stigmatismul, Strabismul pot +i congenital.

-MANIFESTARI DE DEPENDENTA ( semne si simptome )*

0In MIOPIE% pacientul pt. a vedea obiectele trebuie sa le aduca in apropierea oc-iului.

0In IPERMETROPIE) PRES'ITISM  > pacientul vede slab obiectele apropiate (  $0%4cm ) si are tendinta de a le departa de oc-i.

0In ASTIGMATISM   pacientul are imagini de+ormate ale obiectelor.

0In  STRA'ISMUL    NEPARALITIC >  copilul  nu  prezinta  vedere  dubla  dar  prezinta  riscul pierderii vederii unuia dintre oc-i ( cel neintrebuintat ).

0In STRA'ISMUL PARALITIC > pacientul prezinta vedere dubla.

PRO'LEMELE PACIENTULUI*

0comunicare ine+icienta la nivel senzorial 0 vizual= 0anxietate=

0risc de izolare sociala.

DIAGNOSTIC DE NURSING:

"omunicare   ine+icienta  la   nivel   sensorial   0   vizual  din  cauza   problemelor   de   vedere mani+estata prin vedere dubla sau aducerea obiectelor aproape de oc-i etc.

nxietate  in  legatura  cu  viciul  de  re+ractie,  mani+estata  prin  agitatie,  neliniste,  izolare sociala.

O'IECTIVE:

0pacientul sa prezinte vedere buna prin corectarea viciului de re+ractie=

0 corectarea in timp util a strabismului neparalitic 0 al copilului 0 pt. a preveni in+irmitatea.

INTERVENTII:

Asistenta indruma pacientii cu probleme de vedere catre medicul specialist pt. examinare. 0participa alaturi de medic la examinare,pt. recomandarea de oc-elari de corectie a

viciilor de re+ractie.

0In caz de MIOPIE   lentile divergente  ( notate cu minus )

0In    caz    de    HIPERMETROPIE,    lentile convergente (   notate   cu plus   ), de   asemenea   in

PRES!ITIE"

0 In ASTI#MATISM  PRES!ITIE    lentile cilindrice convergente sau divergente.

0In STRA!ISM*

0descopera precoce strabismul copilului sub un an si indruma parintii pt. tratament corespunzator=

0educa +amilia sa se implice in e+ectuarea de exercitii cu oc-iul care prezinta musculatura slabita (prin acoperirea, celui sanatos, cu pansament sau lentila mata) la copilul pana la patru ani= 0aplica tratamentul ortoptic ( exercitii care determina copilul sa utilizeze ambii oc-i ) in

serviciile specializate=

0pregateste copilul pt. interventie c-irurgicala in situatia in care celelalte tratamente nu au dat rezultate( pana la varsta de A ani )=

0aplica la recomandarea medicului tratamentul de suprimare a cauzei in cazul stabismului paralitic.

EVALUARE:

INGRI&IREA PACIENTILOR CU AFECTIUNI INFLAMATORII SI INFECTII ALE OCIULUI

-!$EFARITE$E % reprezinta in+lamarea marginii libere a pleoapelor.

-OR#E$ETU$ ( ulciorul ) 0 este in+lamarea supurativa a +oliculului pilos si a glandei sebacee ale cililor de pe marginea pleoapelor=

-DACRIOCISTITA > repr.obturarea canalului lacrimo > nazal de un process in+lamator situat in lumenul canalului=

-CON%UNCTI&ITA    este in+lamarea mucoasei conjunctivale=

-'ERATITA > este in+lamarea mucoasei corneei= 0IRIDOCIC$ITA- repr. In+lamatia irisului si a corpoului ciliar.

CULEGEREA DATELOR:

%CIRCUMSTANTE DE APARITIE ( ca)*e $:

0mediu cu pra+=

0persoane cu rezistenta scazuta= 0persoane cu conditii de igiena precara= 0lipsa obiectelor de toaleta individuala=

0bazine de inot (pt. aparitia conjunctivitelor)= 0apa in+ectata (pt. apar. "onjunctivitelor)= 0traumatisme oculare.

-MANIFESTARI DE DEPENDENTA ( semene si simptome +,

-In !$EFARITE -  congestia marginii ciliare a pleoapelor, arsura, prurit al pleoapelor.

0IN   IRIDOCIC$IT    0 durere oculara si perioculara de intensitate variabila (surda pana la violenta )=

0scaderea acuitatii vizuale= 0+oto+obie.

-IN    DACRIOCISTITE    lacrimare accentuata, tume+ierea in+lamatorie a sacului lacrimal, scurgere de puroi la presiunea ung-iului intern al oc-iului si durere.

-IN OR#E$ET prurit palpebral, durere la clipire,  secretie  purulenta  cand  in+lamatia abcedeaza.

-IN CON%UNCTI&ITE inrosirea conjunctivei ,senzatie de arsura, secretie  conjunctivala0 seroasa , mucoasa sau purulenta.

PRO'LEMELE PACIENTULUI*

0durere de intensitate di+erita= 0scurgere de secretie oculara= 0anxietate=

0risc de complicatii > cicatrici ale pleoapei (in !L'1/IT)

0ulceratii (in "O6BU6"TI9IT) 0pierderea vederii (in I/I8O"I"LIT)

0discom+ort.

DIAGNOSTIC DE NURSING*

Scurgere de secretie oculara din cauza unui proces in+lamator in+ectios, mani+estata prin tegumente umede si rosi.

8iscom+ort   din  cauza   unui   traumatism   ocular,   mani+estat   prin   lacrimare  ,   +oto+obie, durere,etc. .

O'IECTIVE:

0pacientul sa prezinte stare de bine +izic= 0sa se previna aparitia complicatiilor= 0acuitatea vizuala sa se pastreze intacta.

INTERVENTII:

'ducatia populatiei pt. prevenirea in+ectiilor la orice nivel al oc-iului.

Asistenta> aplica tratamentul local recomandat* 0instilatii cu solutii midriatice

0aplicare de comprese imbibate in solutii antiseptice caldute ( in ble+arite, orgelet )= 0spalaturi ale sacului conjunctival cu solutii antiseptic ( in conjunctivite ).

0pregateste instrumentarul si materialele pt. incizie > drenaj la recomandarea medicului ( in orgelet cand nu abcedeaza si in dacriocistita )=

0aplica pansament ocular > se pregatesc comprese sub +orma de pernite ( vata acoperita cu ti+on ) cu diametrul mai ,mare decat orbita, care se aplica pe globul ocular si se +ixeaza cu benzi de romplast=

0administreaza tratamentul general cu antibiotic si antiin+lamatoare= 0asigura repaus la pat, repaus vizual In camera cu semiobscuritate=

0asigura alimentatia pacientului* completa cu exceptia pacientului cu iridociclita care primeste alimentatie desodata pt. a reduce exudatia.

EVALUARE:

INGRI&IREA PACIENTULUI CU CATARACTA

DEFINITIE:

CATARACTA este boala oculara caracterizata prin opaci+ierea progresiva a cristalinului.

CULEGEREA DATELOR:

%CIRCUMSTANTE DE APARITIE ( ca)*e +,

%persoane varstnice ( cataracta senile )= 0traumatisme ( cataracta traumatic )=

0boli metabolice > diabet za-arat , avitaminoze ( cataracta secundara ) = 0boli in+ectioase ale mamei in timpul sarcinii ( cataracta congenitala ).

-MANIFESTARI DE DEPENDENTA ( semne si simptome +:

0scaderea acuitatii vizuale care poate +i cu instalare insidioasa ( cataracta senile ) sau cu instalare rapida ( cataracta traumatic )=

0localizarea cataractei unilateral si apoi la celalalt oc-i ( cataracta senile ) si bilateral ( in cataracta congenital ).

PRO'LEMELE PACIENTULUI*

0comunicare ine+icienta la nivel senzorial vizual= 0anxietate=

0izolare=

0risc de accidente, caderi > in special la varstnici= 0reducerea autonomiei in autoingrijire.

DIAGNOSTIC DE NURSING*

"omunicare ine+icienta  la  nivel senzorial  vizual din  cauza cataractei senile, mani+estata prin scaderea acuitatii vizuale .

nxietate din cauza prognosticului bolii , mani+estata prin agitatie si neliniste.

/isc de accidente din cauza scaderii acuitatii vizuale, mani+estata prin cadere sau lovire de obiectele din jur.

O'IECTIVE:

00pacientul sa0si recapete vederea=

0sa +ie +erit de riscul accidentelor si complicatiilor.

INTERVENTII:

Asistenta0 indruma pacientul ambulator la serviciul de specialitate pt. a aprecia necesitatea actului operator.

In perioada preoperatorie asigura semiobscuritate in incapere, ajuta pacientul sa cunoasca topogra+ia sectiei, +ace exercitii de mers in camera si la exterior cu oc-ii ocluzionati=

0invata pacientul sa +oloseasca instalatiile de semnalizare pt. a se adapta perioadei postoperatorii= 0recolteaza produse pt. examene de laborator ( sange pt. uree, glicemie, TS, T" ,urina ,secretie oculara)=

0conduce pacientul la examene de specialitate* examen cardiologic > 'C<= 0asigura linistea si odi-na preoperatorie.

In perioada postoperatorie supraveg-eaza pacientul permanent pt. a0si mentine pansamentul binocular ( se panseaza si oc-iul sanatos pt. a evita clipitul )=

0supraveg-eaza pulsul , tensiunea arteriala=

0educa pacientul sa nu +aca miscari bruste, sa vorbeasca in soapta, sa stea in decubit dorsal si lateral pe partea sanatoasa timp de $; ore=

0administreaza calmante contra durerii=

0asigura $; ore regim -idric prin tub de suctiune pt. a evita masticatia= 0sc-imba pansamentul cand este imbibat cu sange si (sau secretie )= 0serveste pacientul la pat=

0ajuta pacientul sa coboare din pat cand medicul a permis mobilizarea= 0supraveg-eaza tranzitul intestinal pt. a prevenii constipatia= 0administreaza tratamentul local si general recomandat=

0aplica   pansamentul   monocular,    oc-iul   sanatos   ramanand    descoperit   cand   evolutia    este

+avorabila=

0sustine psi-ic pacientul, constientizandu0l ca vederea se recapata partial, iar trecerea timpului poate aduce rezultatul dorit=

0educa pacientul sa se prezinte dupa externare la controale periodice, sa utilizeze corect oc-elarii cu lentile convexe pt. distanta si citit ( in cazul in care interventia c-irurgicala a constat in extragerea cristalinului, +ara implant de cristalin arti+icial.

EVALUARE:

INGRI&IREA PACIENTULUI CU GLAUCOM

DEFINITIE:

<laucomul este o stare patologica caracterizata prin -ipertensiune intraoculara si leziuni vasculare care duc la atro+ia nervului optic.

CULEGEREA DATELOR:

-CIRCUMSTANTE DE APARITIE ( ca)*e +,

0tulburari congenitale de drenaj a umorii apoase ( glaucom in+antil )= 0persoane cu sistem nervos labil, emotive=

0sc-imbari bruste de temperatura

-MANIFESTARI DE DEPENDENTA ( SEMNE SI SIMPTOME +,

0dureri oculare si perioculare +oarte vii cu iradiere temporal, occipital si insotite de lacrimare= 0scaderea acuitatii vizuale=

0greturi si varsaturi= 0anxietate=

0alterarea starii generale.

#la)com)l cronic,

0dureri periorbitale permanente=

0scaderea insidioasa a vederii > cecitate (orbire ) in #40# ani.

PRO'LEMELE  PACIENTULUI:

0discom+ort= 0intoleranta digestiva=

0comunicare ine+icienta la nivel senzorial > vizual= 0anxietate.

0risc de accident=

DIAGNOSTIC DE NURSING:

0nxietate din cauza necunoasterii prognosticului bolii, mani+estata prin agitatie , neliniste. 08iscom+ort din cauza durerii oculare si perioculare, mani+estata prin agitatie, neliniste.

0/isc de accident din cauza instalarii cecitatii, mani+estat prin cadere.

O'IECTIVE:

0pacientul sa aiba stare de bine +izic si psi-ic= 0sa aiba acuitate vizuala in limitele varstei= 0sa se previna complicatiile invalidante.

INTERVENTII:

-IN #$AUCOMU$ ACUT*

sistenta asigura internarea pacientului in spital, repaus la pat, in camera cu semiobscuritate= 0participa la examinarea pacientului, pregatind instrumentele pt. masurarea tensiunii intraoculare= 0linisteste pacientul, administreaza medicatia tranc-ilizanta si analgezica prescrisa= 0administreaza tratamentul medicamentos recomandat pt. reducerea tensiunii intraoculare*

0instilatii cu Policarpina #7 0diuretice ( '8'/'6 ), purgative 0per+uzie cu anitol #7

0asigura alimentatia -iposodata si cu un aport redus de lic-ide.

0IN #$AUCOMU$ CRONIC,

sistenta educa pacientul sa urmeze corect tratamentul local si general prescris ( Pilocarpina sol. #0%7 vit.P.P.)

0recomanda alimentatie desodata, cu reducerea lic-idelor= +ara condimente, alcool , ca+ea= 0recomanda regim de viata ordonat, +ara emotii negative cu respectarea orelor de somn ( in timpul somnului capul va +i asezat mai sus pe doua perne)=

0educa pacientul pt. a purta oc-elari +umurii in timpul zilei, sa evite intunericul si trecerile bruste de la temperaturi scazute la caldura=

0incurajeaza pacientul privind evolutia +avorabila a bolii daca respecta recomandarile medicale= 0pregateste preoperator si ingrijeste postoperator pacientul cu glaucom.

cand tensiunea intraoculara nu scade.

EVALUARE:

INGRI&IREA PACIENTILOR CU TRAUMATISME ALE OCIULUI SI CORPI STRAINI INTRAOCULARI

8esi  oc-iul  este  protejat  de  orbita  si  pleoape  ,  traumatizarea  este  +recventa.  Leziunile grave pot duce la pierderea vederii oc-iului traumatizat dar pot periclita si vederea celuilalt oc-i. 0C*+,!! -t+#!! !t+#*"/#+! sunt cei mai gravi +iind intotdeauna consecinta unui traumatism ocular cu plaga per+orata.

0C*+,!! -t+#!! "*0"t!#/! se  aseaza de obicei sub pleoapa superioara de unde  se extrag usor prin intoarcerea pleoapei si stergerea ei cu un tampon de vata.

0Ce! !"/##t! ( "#+e # !t+#t $ ! "*0"t!# ,#/,e+#/# necesita extragerea cu acul, dupa o prealabila anestezie prin instilatii de %0; ori cu xilina #7.

0C*+,!! -t+#!! e!e"t#t! -! et*!"! sunt bine tolerati timp indelungat.

%Ce!  !e"t#t!  -!  -,!!!  e5et#/!  -!   !-e"te/e   mentin   o   stare   de   iritatie   permanenta   si  dau complicatii seriose.

CULEGEREA DATELOR:

-CIRCUMSTANTE DE APARITIE

0traumatisme=

0accidente casnice si de munca= 0in timpul jocului la copii.

-MANIFESTARI DE DEPENDENTA

"and corpul strain se a+la sub pleoapa superioara provoaca* 0zgarieturi=

0lacrimare=

0+oto+obie ( sensibilitate la lumina ). "and este implantat in cornee pacientul prezinta*

0iritatie=

0roseata ( eritem )= 0durere=

0lacrimare abundenta=

0+oto+obie ( sensibilitate la lumina )= 0scaderea acuitatii vizuale=

0edem corneean= 0suprain+ectarea corneei= 0ulcer corneean.

In cazul unui corp strain intraocular pacientul prezinta* 0plaga corneeana=

0umoarea apoasa se scurge la exterior= 0-emo+talmie ( sange in oc-i ) .

Plaga poate interesa * irisul , cristalinul.

PRO'LEME:

0durere = 0anxietate=

0comunicare ine+icienta la nivel senzorial > vizual= 0risc de complicatii* in+ectii, zdrobirea globului ocular.

DIAGNOSTIC:

08iscom+ort din cauza durerii , mani+estat prin agitatie, neliniste, pozitie antalgica. 0nxietate legata de zdrobirea globului ocular, mani+estata prin agitatie, neliniste, etc.

0lterarea stimei de sine din cauza pierderii oc-iului, mani+estata prin perceperea propriei persoane ca un monstru.

O'IECTIVE:

0pacientul sa prezinte stare de bine +izic si psi-ic 0leziunile sa se vindece +ara complicatii 0pacientul sa0si pastreze acuitatea vizuala

INTERVENTII:

D#"#     -t   !"/##t!   "*+,!!   -t+#!!   "*0"t!#/!   pot   +i   extrasi   prin   spalarea abundenta a sacului conjunctival cu apa sau oxicianat de 5g #444.

D#"# -t !"/##t! se extrag cu un tampon de vata plasat pe o bag-eta de sticla si inmuiat in apa.

C*+,/ -t+#! !,/#t#t ! "*+ee va +i extras de medicul specialist o+talmolog.

sistenta va pregati la indicatia medicului materialele necesare si va instila un anestezic la supra+ata pt. ca extragerea se +ace cu ace de corpi straini sau in lipsa acestora cu ace de seringa. 8upa extragerea corpului strain se instileaza * epitelizante,dezin+ectante.

0oc-iul se panseaza cateva zile

0se administreza local midriatice, iar pe cale generala* antiin+lamatoare necortizonice, calmante, antalgice.

I "#7/ "*+,!/*+ -t+#!! !t+#*"/#+! ingrijirea constituie o urgenta majora.Se va acorda

primul ajutor la locul accidentului care va consta in* 0instilare de solutii dezin+ectante 0pansament steril

0pro+ilaxia Tetanusului

I -,!t#/ se +ace con+irmarea prezentei corpului strain prin* o+talmoscopie, radiogra+ie, ecogra+ie.

8aca corpul strain este magnetic se va extrage cu ajutorul 'lectromagnetului. "orpii straini radiopaci din di+erite materiale se extrag cu pensa.

"orpii   straini    radiotransparenti   se   extrag   prin    interventie   c-irurgicala.    Interventia c-irurgicala are success doar daca este +acuta in cel mult F ore de la accident.

sistenta ingrijeste pacientul dupa extragerea corpilor straini prin aplicare de pansament steril. Invata pacientul cum sa +oloseasca mijloace de protectie la locul de munca pt. a preveni accidentele oc-iului.

De -t!t:

Oc-iul rosu este expresia di+eritelor cauze in bolile oculare.

M#!e-t#+!

0/oseata di+uza survenita brusc, asociata cu dureri si secretie conjunctivala, se intalnesc in* conjunctivita microbiana, virotica, alergica, traumatica.

0/oseata di+uza insotita de dureri violente apare in <laucomul acut > este o urgenta ( oc-iul este dur la presiune ).

0/oseata cu localizare intr0o anumita zona a globului ocular apare in*

0 Iridociclita0 in jurul corneei

0'ruptie sclerala in cadrul unor boli generale /..., T!", guta ( ca niste noduli mamelonari pe conjunctiva si sclera ).

ARSURILE    OCULARE

rsurile pot +i provocate de* 0 agenti c-imici

0agenti +izici

In +unctie de gravitatea lor se impart in trei categorii* 0arsuri de gradul I > II > III

A+-+!/e 8e 5+#8/ I0 sunt leziuni minime ale pleoapei, conjunctivei si corneei.

O ast+el de arsura se mani+esta prin*

0dureri reduse cu caracter de usturime a oc-ilor 0senzatie de nisip sub pleoape

0lacrimare 0+oto+obie

0tegumentul pleoapelor este congestionat 0conjunctiva -iperemiata ( rosie, in+lamata ) 0corneea dezepitelizata.

A+-+!/e 8e 5+#8/ II > sunt leziuni mai pro+unde si mai grave.

Simptomele sunt aceleasi ca si in cazul arsurilor de gr. I dar mai pronuntate si la care se adauga* 0acuitate vizuala scazuta

0cornee tulbure opaca

0pleoape congestionate cu +lictene 0necroza in zona conjunctivala.

A+-+!/e 8e 5+#8/ III > sunt reprezentate de zone intinse de necroza pro+unda de* pleoape,

conjunctiva si cornee care sunt edematiate, opaci+iate si ulcerate.

01oto+obia este pronuntata, iar durerile oculare sunt intense. 8aca corneea este per+orata, durerea lipseste.

I5+!0!+!/e se +ac in +unctie de natura agentului cauzal. cestia pot +i*

%Ch!!"!: acizi , baze, saruri, substante corozive ( +os+or, clor ) subst. lacrimogene, solvent organic, detergent.

%F!7!"! cand arsurile survin prin* +lacara, gaze sau lic-ide +ierbinti, metale topite, benzina, trasnet, electrocutare , radiatii U9 sau in+rarosii.

PRO'LEME:

0durere 0anxietate

0comunicare ine+icienta la nivel senzorial 0alterarea stimei de sine

0alterarea integritatii tegumentelor

DIAGNOSTIC

0nxietate legata de pierderea acuitatii vizuale, mani+estata prin agitatie, neliniste.

0lterarea integritatii tegumentelor si mucoaselor din cauza arsurilor c-imice, mani+estata prin pleoape congestionate cu +lictene.

08iscom+ort din cauza durerii, +oto+obiei, mani+estata prin agitatie , neliniste.

O'IECTIVE:

0pacientul sa nu prezinte anxietate 0pacientul sa nu prezinte durere

INTERVENTII:

I #+-+!/e "h!!"e*

0se +ace spalare repetata abundenta cu apa de la robinet daca nu exista la indemana apa distilata sau ser +iziologic

0aceste lic-ide se toarna in sacul conjunctival si apoi se inmoaie in acest lic-id tampoane cu care se curata din +undurile de sac resturile de substante caustice

0se da bolnavului un calmant

0ideal este ca dupa spalare sa se administreze antidotul speci+ic c-iar la locul accidentului 0aplica pansament steril protector

0transporta pacientul la spital

I #+-+!/e " #5et! !7!"!

<ravitatea depinde de* temperatura agentului cauzal, cantitate, supra+ata a+ectata.

Un rol protector il exrcita pleoapele care prin re+lexul de clipire protejeaza oc-iul si lacrimile care prin evaporare contribuie la racirea agentului cauzal.

M#-+! 8e +5et# constau in*

0scoaterea victimei de sub actiunea agentului agresor 0sedarea lui

0indeparteaza cu un tampon corpii straini incinsi

0spalarea repetata a oc-ilor cu apa de la robinet, apa distilata sau ser +iziologic prin stropire cu mana.

In cazul in care arsurile sunt cu lic-ide +ierbinti se instileaza antiseptice asociate cu midriatice si in general antibiotice prescrise de medic.

0se aplica un pansament steril protector si se transporta victima la spital.

%IN SPITAL as. med. administreza tratamentul local ( instileaza midriatice ) si in general (antibiotice) prescris de medic=

0supraveg-eaza pacientul= 0sc-imba pansamentul.

In cazul arsurilor cu acizi > bicarbonate de sodium #0$ linguri la #l apa +iarta si racita. In cazul bazelor*

0amoniac, var > apa acidulata preparata dintr0un litru de apa +iarta si racita la care s0a adaugat # lingura de otet sau acid boric %7=

0se mai administreza* antibioptice , antiin+lamatoare, stimulatoare ale proceselor reparatoare commune cu vit." si !$.

EVALUARE

SEMNE SI SIMPTOME posibile in bolile de nutritie si metabolism

Durerea articulara in guta –se numeste accesul gutos . Durerea apare brusc, deobicei noaptea . Este violenta , se localizeaza de obicei la nivelul halucelui , frecvent unilateral , fiind declansata  de consum exagerat de alcool , proteine , microtraumatisme ; durerea dispare spontan sau post terapeutic , dupa 4-8 zile  si se repeta la intervale variabile –

Tofi gutosi-depuneri urice in articulatii si in piele – coate , degete , pavilionul urechii 

Modificari ale greutatii corporale ideale  in obezitate

• Mai mare cu 10-20 la suta = gradul 1 

• Mai mare cu 20-30%  =gradul 2 

• Mai mare decat 30 % =gradul 3

Depunerea tesutului adipos , poate fi uniforma - obezitate comuna-

Localizate in anumite regiuni ale corpului - soldul , coapse, flancuri abdominale , genunchi , gambe , - se  numeste Obezitate de tip ginoid intalnita la femei 

In regiunea cefei , gatului , umerilor , abdomenului superior  , obezitate de tip andreoid intalnita la barbati

Modificarea in slabire , greutatea scade cu minim 15 % din ideal  , pliul cutanat  4 milimetri la barbati si 6 milimetri la fmei la nivelul bratului 

• Aspectul caracteristic al fetei 

Aspect intalnit in subnutritie , buze subtiri , obraji emaciati , ochi infundati in orbite 

Modificari circulatorii – hipotensiune arteriala ,  si bradicardie  in cazul pacientilor subnutritie  si hipertensiunea arteriala , varice ale membrelor inferioare la pacientii cu obezitate 

INGRIJIREA PACIENTULUI CU OBEZITATE

 Obezitatea este starea patologica caracterizata  prin cresterea greuttaii corporale , cu peste 15-20 la suta  fata de greutatea aeriana  si sporirea masei tesutului adipos 

Circumstante de aparitie

Persoane de sex feminin  in perioada de menopauza , in mediul urban  si la peroane cu obiceiuri alimentare modificate-supraalimentatie , consum crescut de dulciuri 

Persoane cu risc constitutional – prezinta obezitatii la persoanele de gradul 1 , modul de viata – sedentarism, consum de alcool

Manifestari de depndenta

• Crestere in greutate

• Oboseala 

• Astenie

• Hiperstensiune arteriala

• Dispnee

• Aparitia varicelor la membrele inferioare  

• Constipatie 

• Amenoree

• Risc de aparitie a artrozelor – gonartroza,

• Cozartroza

• Spondiloza pierderea imaginii de sine 

Obiective

Pacientul sa si reduca greutatea corporala , in raport cu greutatea ideala , varsta si sexul 

Sa prezinte mobilitate si postura adecvate 

Sa si poata satisface autonom nevoile 

Sa fie constient de rolul miscarii si al alimentatiei  echilibrate in reducerea greutatii corporale si sa fie ferit de complicatii 

Interventii

Se stabileste regimul aliemnatr hipocaloric  de 1000 de calorii pe zi sau 800-400 calorii pe zi

Pacientul cu activitate obisnuita va primi regimul de 1000 de calorii fiindu i permise 100 grame glucide pe zi , 35 grame lipide pe zi , 75 grame proteine pe zi 

Regim hiposodat  adica 0,5-1 gram sare si normohidric 

Alimentele fara restrictie in obezitate sunt legume si fructe proaspete sau congelate , ulei vegetal sau margarina in cantitati reduse  , carne slaba , vita , paste , peste , pasare , lapte degresat , branza de vaci , oua tari , ciuperci , cartofi in cantittae redusa , sifon ,sucuri de fructe , compot neindulcit 

Alimente interzise –paine si fainoase , zahar , prajituri , struguri , smantana , unt , slanina, nuci , ciocolata, cacao , carne si peste gras , conserve de carne , cascaval , branza topita , fasole, mazare, siropuri , sucuri indulcite ,bauturi alcoolice , cafea , cceai 

Postul absolut este recomandat numai in conditii de spital /clinica  , iar regimul de 800-400 calorii /zi este indicat pacientilor in repaos 

-practicarea exercitiilor fizice , eforturi fizice moderate pentru toata viata – mers zilnic pe jos  cel putin 60-90 minute , gimnastica , ciclism , innot , patinaj  sunt deajuns  pentru reducerea tesutului adipos si cresterea consumului energetic 

Medicatia  anorigena are efect central sau periferic 

Exemplu –silutin , comprimate , 25 mg  de 3 ori pe zi cu 30 min inainte de mesele principale  , timp de 1-2 luni 

 Acestea inhiba apetitul  prin intermediul centrilor hipotalamici diminunad digestia de alimente 

Sunt contraindicate la pacientii cu complicatii cardiovasculare si neuropsihice 

Anorexigenele periferice scad apetitul  prin cresterea distensiei gastrice  care da senzatia de satietate 

Exemplu- Gastrofibran , capsule 40 mg, 4-6 pe zi intr o singura criza cu apa dimineata sau cand apare senzatia de foame 

Tratament chirurgical BY-PASS JEJUNO  ILEKAL in obezitatea excesiva  

Tratamente de chirurgie plastica si estetica –liposuctie 

INGRIJIREA PACIENTULUI CU

Slabirea este o stare patologica  caracterizata prin  scaderea greutatii  sub 15 -20 la suta  din greutatea ideala  si prin reducerea masei tesutului adipos si muscular 

Forma cea mai severa este casexia 

Sunt 2 tipuri de slabire 

-tipul stenic  este starea fiziologica constitutionala  cand persoana isi pastreaza rigoarea 

-tipul astenic  care reprezinta pierderea in greutate propriu zisa cauzata fie dreducerea aportului alimentar , fie de cresterea consumului enrgetic , fie datorita unor boli endocrine , alcoolism  gastrectomie  sau boli psihice  

Ingrijirea pacientului cu sindrom de slabire obsesiva

Slabirea este o stare patologica caracterizata prin scaderea greutatii corporale sub 15-20% din greutatea corporala ideala prin reducerea tesutului adipos si muscular, scade si cantitatea de apa cu 30%.

Forma cea mai severa a bolii este casexia.

Sunt 2 tipuri de slabire:

• tipul stenic – persoana isi pastreaza vigoarea

• tipul astenic – slabirea propriu-zisa din toate punctele de vedere

Manifestari De Dependenta:

• Astenie

• Scadere in greutate

• Uscarea tegumentelor

• Edeme

• Plagi nevindecabile

• Bradicardie

• HTA – hipertensiune arteriala

 

Probleme:

• intolerant la efort fizic

• scadere in greutate

• tulburari circulatorii

• risc de scadere a afectivitatii

• risc crescut de infectii

• risc de complicatii

 

Obiective:

• pacientul sa-si recapete pofta de mancare

• sa recupereze deficitul ponderal

• sa-si dobandeasca forta fizica

• sa previna complicatiile

 

Interventii:

• asistenta asigura realimentarea progresiva pe care orala si parenterala

• valoarea caloric este de 1500 cal/zi si se creste cu cate 50 cal/zi

• regimul trebuie sa fie bogat in proteine cu continut redus de lipide si dulciuri

• numarul meselor sa fie de 5-6 ori/ zi

• pe cale parenterala se admin solutii hipertone de glucoza 1000 ml/zi, vitamine B si C

• pt stimlarea apetitului se admin in doze mici subcutanat insulin inaintea meselor

• asistenta masoara zilnic greutatea corporala

• asigura igiena corporala

• invata pacientul cum sa-si pregateasca alimentele

• invata pacientul sa se prezinte periodic la controale clinice si de laborator

 

Pentru stimularea apetitului se poate administra doze mici de insulina, subconcentrat inaintea meselor.

Se cantareste P. Zilnice

Se asigura igiena corporala 

In ambulatoriu se invata pacientul si familia cum sa-si pregateasca alimentatia si cum se realizeaza o alimentatie corecta

Se educa pacientul si se prezinta la controale periodice

 

Ingrijirea pacinetului cu guta

 

• guta este o boala metabolic caracterizata prin hiperuricemie, depuneri urice in articulatii si leziuni visceral (renale).

Cauzele bolii sunt :

 

-eliminare ineficienta de acid uric

-hiperproductie de acid uric

-exces de alimentative proteica

Manifestari De Dependenta:

• Durere aparuta noaptea, brusc, violent, insuportabil, monoarticulara (la nivelul halucelui)

• Apar anchiloze articulare

• Zona articulara are coloratie violacee, caldura locala

• Problemele dispar ziua si revin noaptea

• In stadiul cronic accesele dureroase se repeat la interval variabile, apar tofi gutosi la mai multe articulatii si la piele. Urea, creatinina si acidul uric sunt marite

Manifestarile dispar pe durata zile, dar reapar noaptea, cuprinzand si alte articulatii

Aceste manifestari denumesc accesul gutos

In stadiul cronic, manifestarile se repeta la intervale regulate si apar Fofii gutosi, Acestia se localizeaza la nivelul mai multor articulatii si in piele. 

Examenul de laorator arata crestea acidului uric plasmatic 

De asemeni sunt crescute urea si acidul uric

 

Probleme ce pot apare:

In accesul gutos:

• Durere articulara

• Hipertermie

• Risc de deshidratare

 

 

• In stadiul cronic:

• Dureri articulare

• Alterarea tegumentelor din cauza tofilor gutosi

• Mobilitate redusa

• Risc de invaliditati

• Risc de complicatii (litiaza urica)

 

Obiectivele ingrijirii:

• Pacientul sa prezinte un echilibru al proteinelor

• Pacientul sa respecte alimentatia prescrisa

• Sa previna complicatiile

 

Interventii pentru ingrijire:

In accesul gutos:

• Asigura repausul la pat

• Aplica comprese locale alcoolizate reci,

• Imobilizeaza articulatia

• Asigura o dieta bogata in lichide

• Administreaza tratamentul (colchicina, antiinflamatoare nesteroidiene – indometacin)

In guta cronica:

• Instituie regimul alimentar

• Recolteaza sange pt examenele de laborator

• Educa pacientul sa respecte alimentatia

• Administreaza medicam prescrise

 

Ingrijirea pacinetilor cu afectiuni oftalmologice

 

nervul optic 

♣  neuronii talamocorticali 

♣  aris striata a lobului occipital 

o  segment periferic 

♣  globul ocular 

♣  anexele sale

• ANALIZATORUL VIZUAL

Este format din:

-segmentul central:nervul optic,neuroni talamocorticali, aria striata a lobului occipital

-segment periferic: globul ocular si anexele sale

 

 

• GLOBUL OCULAR

 

Este alcatuit din trei membrane concentrice in interiorul

carora se afla aparatul dioptric-mediile transparente si

refringente.

Membranele:

-tunica externa sclerotica-posterior;corneea-transparenta anterior

-tunica medie coroida,corpul ciliar,irisul

-tunica interna-retina

 

• GLOBUL OCULAR

Mediile refrigente:

-corneea transparenta

-umoarea apoasa

-cristalinul

-corpul vitros

 

Rol:

-de a refracta razele de lumina

 

• ANEXELE OCHIULUI

 

1. Anexe de miscare:

-muschii globului ocular-patru drepti si doi oblici

2. Anexe de protectie:

-sprancenele

-pleoapele

-conjunctiva

-aparatul lacrimal

• FUNCTIA ANALIZATORULUI

 

VIZUAL

Perceperea luminozitatii ,formei si culorii obiectelor din lumea inconjuratoare

 

• ACOMODAREA

 

Este capacitatea ochiului de a trece de la un plan de vedere apropiat la unul indepartat si invers.Se poate

realiza datorita curburii cristalinului,elasticitatii si activi-

tatii muschiului ciliar.

Acomodarea la intensitatea lumunii se realizeaza prin intermediul irisului.

Pupila:

-se mareste-midriaza

-se micsoreaza-mioza

 

• CAMPUL VIZUAL

 

Definitie:

-se defineste ca fiind spatiul cuprins cu vederea

Fiecarui ochi ii corespunde un camp vizual monocular

care se suprapune cu campul celuilalt ochi.

Imaginile fuzioneaza pe scoarta cerebrala intr-o imagine

Unica

 

• EDUCATIA PENTRU SANATATE,PENTRU PREVENIREA BOLILOR OCULARE

 

• MASURI DE PREVENTIE PRIMARA

 

Educatia populatiei pentru ingrijirea ochiului:

-spalarea cu apa curata

-nu se duce mana murdara la ochi

-nu se indeparteaza corpii straini oculari de catre persoane

necalificate

-folosirea obiectelor individuale pentru toaleta fetei

-nu se vor freca ochi

-controlul prenatal al gravidei pentru prevenirea conjuncti-

vitei gonococice la nou-nascut

 

• MASURI DE PREVENTIE PRIMARA 

 

Igiena vederii:

 

-sursa de lumina sa vina din partea stanga

-distanta pentru scris-citit trebuie sa fie de 25-30 cm

-lumina artificiala trebuie focalizata pe hartia de scris-citit

-pe soare puternic sau zapada stralucitoare se poarta ochelari fumurii

-persoanele care lucreaza cu sudura vor purta ochelari de protectie

-alimentatia completa cu respectare necesarului zilnic de proteine,vitamina C,A,B

-examenul periodic al vederii la cei cu diabet zaharat,HTA

-indrumarea catre oftalmolog a persoanelor cu cefalee repetata

 

• MASURI DE PREVENTIE SECUNDARA

 

1.In cazul infectiilor ochiului:

-indrumarea pacientului catre medicul specialist

-educarea pacientului in vederea evitarii transmiterii

infectiei si la ochiul sanatos sau la alte persoane

 

• MASURI DE PREVENTIE

SECUNDARA 2

 

In cazul deficientelor de vedere:

-educarea pacientilor care necesita corectarea vederii cu ochelari sa-I poarte conform prescriptiilor

-invatarea pacientilor sa-si curete ochelarii

-dispensarizarea pacientilor cu defecte de vedere

-periodic pacientul sa se prezinte la control pentru a stabilii necesitatea schimbarii lentilelor

-indrumarea parintilor al caror copii prezinta strabism sa se prezinte la medicul oftalmolog

-invatarea purtatorilor de lentile de contact sa le foloseasca doar cand este necesar,sa le scoata in timpul noptii,sa nu le foloseasca in mediu cu pulberi,praf

 

• MASURI DE PROFILAXIE TERTIARA

 

-educarea pacientilor cu diferite afectiuni de vedere sa nu

desfasoare o activitate care sa suprasolicite vederea

-indrumarea pentru interventii chirurgicale a pacientilor cu

cataracta in vederea corectarii vederii

-reintegrare sociala si profesionala a ambliopilor prin

indrumarea catre profesii ca maseur,cartonar etc.

 

       Evaluarea morfo-functionala a ochiului si anexelor sale

 

 

1. Examenul anatomic

 

- se realizează în lumina zilei, instrumental, iluminat lateral

- se examinează pleoapele, genele, conjunctiva

- se evidenţiază corpii străini

- în camera obscură se examinează corneea, camera anterioară, irisul, pupila şi 

Cristalinu

 

2. Determinarea acuităţii vizuale (AV)

Acuitatea vizuală sau vederea centrală reprezintă aptitudinea ochiului de a percepe  detalii spaţiale.

 

 

- OPTOTIPUL SNELLEN= un panou iluminat electric ce conţine 10 rânduri de 

litere de mărimi diferite destinate a fi văzute de la o anumită distanţă; în dreptul 

fiecărui rând este precizată distanţa de la care un ochi emetrop le citeşte; pentru 

copii şi analfabeţi literele sunt înlocuite de figuri geometrice sau alte semne

 

Masurarea campului vizual:

Campul vizual este spatiul pe care-l cuprinde ochiul in tmp ce priveste la un punct fix

 

Determinarea simtului cromatic:

Se face cu ajutorul unor cartoane colorate, pentru a distinge culorile rosu, galben, verde si albastru.

 

Tonometria oculara:

Este metoda prin care se masoara tensiunea intraoculara cu ajutorul unui aparat numit Tonometru, care se aplica pe corneea anesteziata in prealabil val normale sunt situate intre 14-20mm acolo mereu valorile cresc in glaucom.

 

Examinarea fundului de ochi :

 

Examinarea se face într-o cameră obscură cu ajutorul oftalmoscopului care măreşte elementele de 15-20 de ori.

Prin oftalmoscopie directa se examineaza corpul vitros, retina, papila nervului optic, macula, basele retiniene. 

Pentru a realiza examinarea pupilei, trebuie sa fie dilatata. Acest lucru se poate realiza prin 1-2 picaturi de homatropina 1% sau mydrium in sacul conjunctival, cu 30 de min inainte de examinare. 

Masurarea tensiunii in artera retiniana centrala (TACR) se face cu oftalmodinamometru imediat dupa examinarea fundului de ochi. Val. Normala a TACR este de 35mm. Col mercur +-10

Examenul fund de ochi si TACR se indica prin poli cardiovasculare in DZ, in boli renale, in tensiuni cerebrale, in boli neurologice. 

Au un rol foarte important in diagnosticarea .......???????

 

Examene de laborator:

-Secretia conjunctivala-pentru examen bacteriologic si antibiograma

-sange: glicemie, uree, TS, TC, hemograma( in vederea pregatirii preoperatorii)

 

Masuri de dependenta:

 

Scaderea brusca a acuitatii vizuale poate fi cauzata:

-traumatisme oculo-orbitale in antecedentele imediate ( pagi, corpi straini, arsuri)

Acesta scadere esste urmata de lacrimare.

Poate sa apara in glaucom, in intoxicatii cu alcool si in embolia arterei centrala retiniene.

-Scaderea lenta si progresiva a vederii este intalnita in cataracta, leziuni retiniere.

Durerea- este un semn subiectiv cu diferite grade de intensitate de la oculara, pana la durere atroce.

Cauzele pot fi:

    -eforturi oculare intense indeosebi seara

    -insuficienta circulatorie cerebrala

    -Se poate asocia cu miscarile globului ocular, cu scaderea acuta a acuitatii vizuale sau cu eruptie veziculara.

 

Reactia pupilara: 

-midriaza-dilatarea pupilei

-mioza-micsorarea pupilei

 

Fotofobie:

-intoleranta fata de lumina

-cauze: conjunctivite, corpi straini oculari dar si afectiuni cerebrale

 

Dilplopie:

-Vederea dubla intalnita in paralizia uschilor globului ocular, creierul percepand doua imagini distincte

 

Cecitate:

-disparitia vederii

-cauze:

    -leziuni ale ochilului(cornee, cristalin, retina)

    -leziuni ale nervului optic

    -psihice

-cecitate diurna, duminuarea acuitatii vizuale la lumina cauzata de perioade lungi petrecute in intuneric sau de boli infectioase vi avitaminoze.