SEMNE SI SIMPTOME posibile in bolile de nutritie si metabolism

Durerea articulara in guta –se numeste accesul gutos . Durerea apare brusc, deobicei noaptea . Este violenta , se localizeaza de obicei la nivelul halucelui , frecvent unilateral , fiind declansata  de consum exagerat de alcool , proteine , microtraumatisme ; durerea dispare spontan sau post terapeutic , dupa 4-8 zile  si se repeta la intervale variabile –

Tofi gutosi-depuneri urice in articulatii si in piele – coate , degete , pavilionul urechii 

Modificari ale greutatii corporale ideale  in obezitate

• Mai mare cu 10-20 la suta = gradul 1 

• Mai mare cu 20-30%  =gradul 2 

• Mai mare decat 30 % =gradul 3

Depunerea tesutului adipos , poate fi uniforma - obezitate comuna-

Localizate in anumite regiuni ale corpului - soldul , coapse, flancuri abdominale , genunchi , gambe , - se  numeste Obezitate de tip ginoid intalnita la femei 

In regiunea cefei , gatului , umerilor , abdomenului superior  , obezitate de tip andreoid intalnita la barbati

Modificarea in slabire , greutatea scade cu minim 15 % din ideal  , pliul cutanat  4 milimetri la barbati si 6 milimetri la fmei la nivelul bratului 

• Aspectul caracteristic al fetei 

Aspect intalnit in subnutritie , buze subtiri , obraji emaciati , ochi infundati in orbite 

Modificari circulatorii – hipotensiune arteriala ,  si bradicardie  in cazul pacientilor subnutritie  si hipertensiunea arteriala , varice ale membrelor inferioare la pacientii cu obezitate 

INGRIJIREA PACIENTULUI CU OBEZITATE

 Obezitatea este starea patologica caracterizata  prin cresterea greuttaii corporale , cu peste 15-20 la suta  fata de greutatea aeriana  si sporirea masei tesutului adipos 

Circumstante de aparitie

Persoane de sex feminin  in perioada de menopauza , in mediul urban  si la peroane cu obiceiuri alimentare modificate-supraalimentatie , consum crescut de dulciuri 

Persoane cu risc constitutional – prezinta obezitatii la persoanele de gradul 1 , modul de viata – sedentarism, consum de alcool

Manifestari de depndenta

• Crestere in greutate

• Oboseala 

• Astenie

• Hiperstensiune arteriala

• Dispnee

• Aparitia varicelor la membrele inferioare  

• Constipatie 

• Amenoree

• Risc de aparitie a artrozelor – gonartroza,

• Cozartroza

• Spondiloza pierderea imaginii de sine 

Obiective

Pacientul sa si reduca greutatea corporala , in raport cu greutatea ideala , varsta si sexul 

Sa prezinte mobilitate si postura adecvate 

Sa si poata satisface autonom nevoile 

Sa fie constient de rolul miscarii si al alimentatiei  echilibrate in reducerea greutatii corporale si sa fie ferit de complicatii 

Interventii

Se stabileste regimul aliemnatr hipocaloric  de 1000 de calorii pe zi sau 800-400 calorii pe zi

Pacientul cu activitate obisnuita va primi regimul de 1000 de calorii fiindu i permise 100 grame glucide pe zi , 35 grame lipide pe zi , 75 grame proteine pe zi 

Regim hiposodat  adica 0,5-1 gram sare si normohidric 

Alimentele fara restrictie in obezitate sunt legume si fructe proaspete sau congelate , ulei vegetal sau margarina in cantitati reduse  , carne slaba , vita , paste , peste , pasare , lapte degresat , branza de vaci , oua tari , ciuperci , cartofi in cantittae redusa , sifon ,sucuri de fructe , compot neindulcit 

Alimente interzise –paine si fainoase , zahar , prajituri , struguri , smantana , unt , slanina, nuci , ciocolata, cacao , carne si peste gras , conserve de carne , cascaval , branza topita , fasole, mazare, siropuri , sucuri indulcite ,bauturi alcoolice , cafea , cceai 

Postul absolut este recomandat numai in conditii de spital /clinica  , iar regimul de 800-400 calorii /zi este indicat pacientilor in repaos 

-practicarea exercitiilor fizice , eforturi fizice moderate pentru toata viata – mers zilnic pe jos  cel putin 60-90 minute , gimnastica , ciclism , innot , patinaj  sunt deajuns  pentru reducerea tesutului adipos si cresterea consumului energetic 

Medicatia  anorigena are efect central sau periferic 

Exemplu –silutin , comprimate , 25 mg  de 3 ori pe zi cu 30 min inainte de mesele principale  , timp de 1-2 luni 

 Acestea inhiba apetitul  prin intermediul centrilor hipotalamici diminunad digestia de alimente 

Sunt contraindicate la pacientii cu complicatii cardiovasculare si neuropsihice 

Anorexigenele periferice scad apetitul  prin cresterea distensiei gastrice  care da senzatia de satietate 

Exemplu- Gastrofibran , capsule 40 mg, 4-6 pe zi intr o singura criza cu apa dimineata sau cand apare senzatia de foame 

Tratament chirurgical BY-PASS JEJUNO  ILEKAL in obezitatea excesiva  

Tratamente de chirurgie plastica si estetica –liposuctie 

INGRIJIREA PACIENTULUI CU

Slabirea este o stare patologica  caracterizata prin  scaderea greutatii  sub 15 -20 la suta  din greutatea ideala  si prin reducerea masei tesutului adipos si muscular 

Forma cea mai severa este casexia 

Sunt 2 tipuri de slabire 

-tipul stenic  este starea fiziologica constitutionala  cand persoana isi pastreaza rigoarea 

-tipul astenic  care reprezinta pierderea in greutate propriu zisa cauzata fie dreducerea aportului alimentar , fie de cresterea consumului enrgetic , fie datorita unor boli endocrine , alcoolism  gastrectomie  sau boli psihice  

Ingrijirea pacientului cu sindrom de slabire obsesiva

Slabirea este o stare patologica caracterizata prin scaderea greutatii corporale sub 15-20% din greutatea corporala ideala prin reducerea tesutului adipos si muscular, scade si cantitatea de apa cu 30%.

Forma cea mai severa a bolii este casexia.

Sunt 2 tipuri de slabire:

• tipul stenic – persoana isi pastreaza vigoarea

• tipul astenic – slabirea propriu-zisa din toate punctele de vedere

Manifestari De Dependenta:

• Astenie

• Scadere in greutate

• Uscarea tegumentelor

• Edeme

• Plagi nevindecabile

• Bradicardie

• HTA – hipertensiune arteriala

 

Probleme:

• intolerant la efort fizic

• scadere in greutate

• tulburari circulatorii

• risc de scadere a afectivitatii

• risc crescut de infectii

• risc de complicatii

 

Obiective:

• pacientul sa-si recapete pofta de mancare

• sa recupereze deficitul ponderal

• sa-si dobandeasca forta fizica

• sa previna complicatiile

 

Interventii:

• asistenta asigura realimentarea progresiva pe care orala si parenterala

• valoarea caloric este de 1500 cal/zi si se creste cu cate 50 cal/zi

• regimul trebuie sa fie bogat in proteine cu continut redus de lipide si dulciuri

• numarul meselor sa fie de 5-6 ori/ zi

• pe cale parenterala se admin solutii hipertone de glucoza 1000 ml/zi, vitamine B si C

• pt stimlarea apetitului se admin in doze mici subcutanat insulin inaintea meselor

• asistenta masoara zilnic greutatea corporala

• asigura igiena corporala

• invata pacientul cum sa-si pregateasca alimentele

• invata pacientul sa se prezinte periodic la controale clinice si de laborator

 

Pentru stimularea apetitului se poate administra doze mici de insulina, subconcentrat inaintea meselor.

Se cantareste P. Zilnice

Se asigura igiena corporala 

In ambulatoriu se invata pacientul si familia cum sa-si pregateasca alimentatia si cum se realizeaza o alimentatie corecta

Se educa pacientul si se prezinta la controale periodice

 

Ingrijirea pacinetului cu guta

 

• guta este o boala metabolic caracterizata prin hiperuricemie, depuneri urice in articulatii si leziuni visceral (renale).

Cauzele bolii sunt :

 

-eliminare ineficienta de acid uric

-hiperproductie de acid uric

-exces de alimentative proteica

Manifestari De Dependenta:

• Durere aparuta noaptea, brusc, violent, insuportabil, monoarticulara (la nivelul halucelui)

• Apar anchiloze articulare

• Zona articulara are coloratie violacee, caldura locala

• Problemele dispar ziua si revin noaptea

• In stadiul cronic accesele dureroase se repeat la interval variabile, apar tofi gutosi la mai multe articulatii si la piele. Urea, creatinina si acidul uric sunt marite

Manifestarile dispar pe durata zile, dar reapar noaptea, cuprinzand si alte articulatii

Aceste manifestari denumesc accesul gutos

In stadiul cronic, manifestarile se repeta la intervale regulate si apar Fofii gutosi, Acestia se localizeaza la nivelul mai multor articulatii si in piele. 

Examenul de laorator arata crestea acidului uric plasmatic 

De asemeni sunt crescute urea si acidul uric

 

Probleme ce pot apare:

In accesul gutos:

• Durere articulara

• Hipertermie

• Risc de deshidratare

 

 

• In stadiul cronic:

• Dureri articulare

• Alterarea tegumentelor din cauza tofilor gutosi

• Mobilitate redusa

• Risc de invaliditati

• Risc de complicatii (litiaza urica)

 

Obiectivele ingrijirii:

• Pacientul sa prezinte un echilibru al proteinelor

• Pacientul sa respecte alimentatia prescrisa

• Sa previna complicatiile

 

Interventii pentru ingrijire:

In accesul gutos:

• Asigura repausul la pat

• Aplica comprese locale alcoolizate reci,

• Imobilizeaza articulatia

• Asigura o dieta bogata in lichide

• Administreaza tratamentul (colchicina, antiinflamatoare nesteroidiene – indometacin)

In guta cronica:

• Instituie regimul alimentar

• Recolteaza sange pt examenele de laborator

• Educa pacientul sa respecte alimentatia

• Administreaza medicam prescrise

 

Ingrijirea pacinetilor cu afectiuni oftalmologice

 

nervul optic 

♣  neuronii talamocorticali 

♣  aris striata a lobului occipital 

o  segment periferic 

♣  globul ocular 

♣  anexele sale

• ANALIZATORUL VIZUAL

Este format din:

-segmentul central:nervul optic,neuroni talamocorticali, aria striata a lobului occipital

-segment periferic: globul ocular si anexele sale

 

 

• GLOBUL OCULAR

 

Este alcatuit din trei membrane concentrice in interiorul

carora se afla aparatul dioptric-mediile transparente si

refringente.

Membranele:

-tunica externa sclerotica-posterior;corneea-transparenta anterior

-tunica medie coroida,corpul ciliar,irisul

-tunica interna-retina

 

• GLOBUL OCULAR

Mediile refrigente:

-corneea transparenta

-umoarea apoasa

-cristalinul

-corpul vitros

 

Rol:

-de a refracta razele de lumina

 

• ANEXELE OCHIULUI

 

1. Anexe de miscare:

-muschii globului ocular-patru drepti si doi oblici

2. Anexe de protectie:

-sprancenele

-pleoapele

-conjunctiva

-aparatul lacrimal

• FUNCTIA ANALIZATORULUI

 

VIZUAL

Perceperea luminozitatii ,formei si culorii obiectelor din lumea inconjuratoare

 

• ACOMODAREA

 

Este capacitatea ochiului de a trece de la un plan de vedere apropiat la unul indepartat si invers.Se poate

realiza datorita curburii cristalinului,elasticitatii si activi-

tatii muschiului ciliar.

Acomodarea la intensitatea lumunii se realizeaza prin intermediul irisului.

Pupila:

-se mareste-midriaza

-se micsoreaza-mioza

 

• CAMPUL VIZUAL

 

Definitie:

-se defineste ca fiind spatiul cuprins cu vederea

Fiecarui ochi ii corespunde un camp vizual monocular

care se suprapune cu campul celuilalt ochi.

Imaginile fuzioneaza pe scoarta cerebrala intr-o imagine

Unica

 

• EDUCATIA PENTRU SANATATE,PENTRU PREVENIREA BOLILOR OCULARE

 

• MASURI DE PREVENTIE PRIMARA

 

Educatia populatiei pentru ingrijirea ochiului:

-spalarea cu apa curata

-nu se duce mana murdara la ochi

-nu se indeparteaza corpii straini oculari de catre persoane

necalificate

-folosirea obiectelor individuale pentru toaleta fetei

-nu se vor freca ochi

-controlul prenatal al gravidei pentru prevenirea conjuncti-

vitei gonococice la nou-nascut

 

• MASURI DE PREVENTIE PRIMARA 

 

Igiena vederii:

 

-sursa de lumina sa vina din partea stanga

-distanta pentru scris-citit trebuie sa fie de 25-30 cm

-lumina artificiala trebuie focalizata pe hartia de scris-citit

-pe soare puternic sau zapada stralucitoare se poarta ochelari fumurii

-persoanele care lucreaza cu sudura vor purta ochelari de protectie

-alimentatia completa cu respectare necesarului zilnic de proteine,vitamina C,A,B

-examenul periodic al vederii la cei cu diabet zaharat,HTA

-indrumarea catre oftalmolog a persoanelor cu cefalee repetata

 

• MASURI DE PREVENTIE SECUNDARA

 

1.In cazul infectiilor ochiului:

-indrumarea pacientului catre medicul specialist

-educarea pacientului in vederea evitarii transmiterii

infectiei si la ochiul sanatos sau la alte persoane

 

• MASURI DE PREVENTIE

SECUNDARA 2

 

In cazul deficientelor de vedere:

-educarea pacientilor care necesita corectarea vederii cu ochelari sa-I poarte conform prescriptiilor

-invatarea pacientilor sa-si curete ochelarii

-dispensarizarea pacientilor cu defecte de vedere

-periodic pacientul sa se prezinte la control pentru a stabilii necesitatea schimbarii lentilelor

-indrumarea parintilor al caror copii prezinta strabism sa se prezinte la medicul oftalmolog

-invatarea purtatorilor de lentile de contact sa le foloseasca doar cand este necesar,sa le scoata in timpul noptii,sa nu le foloseasca in mediu cu pulberi,praf

 

• MASURI DE PROFILAXIE TERTIARA

 

-educarea pacientilor cu diferite afectiuni de vedere sa nu

desfasoare o activitate care sa suprasolicite vederea

-indrumarea pentru interventii chirurgicale a pacientilor cu

cataracta in vederea corectarii vederii

-reintegrare sociala si profesionala a ambliopilor prin

indrumarea catre profesii ca maseur,cartonar etc.

 

       Evaluarea morfo-functionala a ochiului si anexelor sale

 

 

1. Examenul anatomic

 

- se realizează în lumina zilei, instrumental, iluminat lateral

- se examinează pleoapele, genele, conjunctiva

- se evidenţiază corpii străini

- în camera obscură se examinează corneea, camera anterioară, irisul, pupila şi 

Cristalinu

 

2. Determinarea acuităţii vizuale (AV)

Acuitatea vizuală sau vederea centrală reprezintă aptitudinea ochiului de a percepe  detalii spaţiale.

 

 

- OPTOTIPUL SNELLEN= un panou iluminat electric ce conţine 10 rânduri de 

litere de mărimi diferite destinate a fi văzute de la o anumită distanţă; în dreptul 

fiecărui rând este precizată distanţa de la care un ochi emetrop le citeşte; pentru 

copii şi analfabeţi literele sunt înlocuite de figuri geometrice sau alte semne

 

Masurarea campului vizual:

Campul vizual este spatiul pe care-l cuprinde ochiul in tmp ce priveste la un punct fix

 

Determinarea simtului cromatic:

Se face cu ajutorul unor cartoane colorate, pentru a distinge culorile rosu, galben, verde si albastru.

 

Tonometria oculara:

Este metoda prin care se masoara tensiunea intraoculara cu ajutorul unui aparat numit Tonometru, care se aplica pe corneea anesteziata in prealabil val normale sunt situate intre 14-20mm acolo mereu valorile cresc in glaucom.

 

Examinarea fundului de ochi :

 

Examinarea se face într-o cameră obscură cu ajutorul oftalmoscopului care măreşte elementele de 15-20 de ori.

Prin oftalmoscopie directa se examineaza corpul vitros, retina, papila nervului optic, macula, basele retiniene. 

Pentru a realiza examinarea pupilei, trebuie sa fie dilatata. Acest lucru se poate realiza prin 1-2 picaturi de homatropina 1% sau mydrium in sacul conjunctival, cu 30 de min inainte de examinare. 

Masurarea tensiunii in artera retiniana centrala (TACR) se face cu oftalmodinamometru imediat dupa examinarea fundului de ochi. Val. Normala a TACR este de 35mm. Col mercur +-10

Examenul fund de ochi si TACR se indica prin poli cardiovasculare in DZ, in boli renale, in tensiuni cerebrale, in boli neurologice. 

Au un rol foarte important in diagnosticarea .......???????

 

Examene de laborator:

-Secretia conjunctivala-pentru examen bacteriologic si antibiograma

-sange: glicemie, uree, TS, TC, hemograma( in vederea pregatirii preoperatorii)

 

Masuri de dependenta:

 

Scaderea brusca a acuitatii vizuale poate fi cauzata:

-traumatisme oculo-orbitale in antecedentele imediate ( pagi, corpi straini, arsuri)

Acesta scadere esste urmata de lacrimare.

Poate sa apara in glaucom, in intoxicatii cu alcool si in embolia arterei centrala retiniene.

-Scaderea lenta si progresiva a vederii este intalnita in cataracta, leziuni retiniere.

Durerea- este un semn subiectiv cu diferite grade de intensitate de la oculara, pana la durere atroce.

Cauzele pot fi:

    -eforturi oculare intense indeosebi seara

    -insuficienta circulatorie cerebrala

    -Se poate asocia cu miscarile globului ocular, cu scaderea acuta a acuitatii vizuale sau cu eruptie veziculara.

 

Reactia pupilara: 

-midriaza-dilatarea pupilei

-mioza-micsorarea pupilei

 

Fotofobie:

-intoleranta fata de lumina

-cauze: conjunctivite, corpi straini oculari dar si afectiuni cerebrale

 

Dilplopie:

-Vederea dubla intalnita in paralizia uschilor globului ocular, creierul percepand doua imagini distincte

 

Cecitate:

-disparitia vederii

-cauze:

    -leziuni ale ochilului(cornee, cristalin, retina)

    -leziuni ale nervului optic

    -psihice

-cecitate diurna, duminuarea acuitatii vizuale la lumina cauzata de perioade lungi petrecute in intuneric sau de boli infectioase vi avitaminoze.