joi, 6 octombrie 2022

AvC

Skip to content
Menu
Logo
accidentul vascular cerebral pagina de nursing
Accidentul vascular cerebral (îngrijirea pacientului cu AVC)
Cuprins
Cauze
Forme clinice AVC
Semne și simptome în accident vascular cerebral AVC
Diagnostic
FAST
Tratament
Intervențiile asistentului medical pentru pacientul cu AVC
Accidentul vascular cerebral se produce atunci când fluxul sangvin către creier este slab sau întrerupt, iar acest lucru duce la moartea celulelor prin privarea de oxigen.

Cauze 
AVC este o urgență medicală. El constituie debutul unui deficit neurologic, datorat unei boli cerebro-vasculare.

Principalul factor de risc al accidentului vascular cerebral este hipertensiunea arterială;
Alți factori de risc ai AVC sunt:

ateroscleroza;
fumatul;
obezitatea;
diabetul zaharat;
cardiopatii emboligene (cardiopatie valvulară, fibrilație atrială, infarctul miocardic acut, cardiopatie ischemică);
traumatisme craniene;
malformații vasculare;
etilism acut;
tumori cerebrale;
factori genetici;
factori toxici.
Forme clinice AVC
Accidentul vascular cerebral se produce fie atunci când fluxul sanguin de la nivelul creierului este blocat, fie atunci când un vas de sânge de la nivelul creierului se sparge. Accidentul vascular cerebral poate fi:

ischemic – cauzat de lipsa fluxului sangvin;
hemoragic – cauzat de hemoragie.
Semne și simptome în accident vascular cerebral AVC
stări de amorțeală;
slăbiciune sau paralizie a feței;
tulburări de mers;
probleme de vedere (cum ar fi: pierderea vederii doar pe o parte);
tulburări de vorbire (cum ar fi afazia expresivă, afazia receptivă);
amețeală, pierderea echilibrului sau a coordonării;
confuzie;
cefalee bruscă, intensă.
greață și vărsături
tulburări de nervi cranieni (nistagmus, vertij, diplopie etc)
Diagnostic
scor Glasgow
CT, RMN cranian
Printre metodele de a identifica precoce un potențial AVC se numără scala Cincinnati (Cincinnati Prehospital Stroke Scale abreviată CPSS), un sistem elaborat în acest sens, ce presupune următoarele semne:

1. Zâmbet strâmb. Puneți persoana suspectă de AVC să zâmbească sau să-și arate dinții. Dacă o parte a feței nu se mișcă la fel de bine ca și cealaltă, și pare să coboare, ar putea fi un semn de AVC.

2. Ridicarea brațelor. Puneți persoana să închidă ochii și să-și țină brațele întinse în față timp de aproximativ 10 secunde. Dacă un braț nu se mișcă sau alunecă mai jos decât celălalt, ar putea fi un semn de AVC.

3. Vorbire neclară. Dacă persoana pronunță neclar cuvintele, le spune greșit sau nu este capabilă să vorbească, poate fi semn de AVC.

Pacienții cu 1 din aceste 3 constatări au o probabilitate de diagnostic de 72% de accident vascular cerebral ischemic. Dacă sunt prezente toate rezultatele, probabilitatea unui accident vascular cerebral este mai mare de 85%

FAST
Față-brațe-vorbire-timp — Face -Arm – Speech – Time – acronimul FAST este un mnemonic menit să ajute depistarea precoce a unui accident vascular cerebral:

facial dropping – căderea feței;
arm weakness – slabiciune braț;
speech difficulties – dificultăți de vorbire;
timp – dacă simptomele de mai sus sunt prezente, timpul este esența, iar solicitarea ajutorului medical de urgență trebuie să se facă cât mai repede.
Tratament
Chirurgical;
Medicamentos;
Recuperare pentru funcțiile pierdute.
Intervențiile asistentului medical pentru pacientul cu AVC
În cazul în care este necesară intervenția chirurgicală, asistentul medical asistă medicul și se asigură ca materialele necesare să fie pregătite și sterile; Servește medicul cu cele necesare, respectând regulile de asepsie;
Asistentul medical supraveghează starea pacientului, se ocupă de măsurarea și urmărirea funcțiilor vitale și vegetative și notarea în foaia de temperatură;
Recoltarea de produse biologice si patologice pentru examinări de laborator; administrarea tratamentului medicamentos prescris și supravegherea efectului pentru prevenirea complicațiilor.
Asistentul medical asigură suportul funcțiilor vitale ale pacientului și anunță medicul la orice modificare;
Se urmărește diureza;
Se va preveni apariția escarelor;
Respirația va fi ajutată prin aspirarea secrețiilor;
Va menține și va corecta echilibrul hidroelectrolitic și acido-bazic prin perfuzii IV;
Va combate durerea prin administrarea de sedative la indicația medicului
Face exerciții pasive ale membrelor paralizate, kinetoterapie, terapie ocupațională;
Asigură un regim alimentar bogat în vitamine.
Efectuează îngrijirile postoperatorii;
Asigură suport psihologic având în vedere că pacienții rămân, frecvent, cu dizabilități fizice sau psihice.
Pentru verificarea cunoștințelor, rezolvă testele din secțiunea Teste Grilă sau instalează Aplicația de teste.

Vezi și Pagina de Nursing Shop de unde poți comanda cărțile noastre: Esențiale Tehnici de Nursing, Esențiale Patologie, Esențiale Nevoi fundamentale, Culegere infografice ediția 2021, Esențiale Analize Medicale

Pentru mai multe teste, accesați secțiunea Teste Grilă.

Referințe

Infografic:

accidentul vascular cerebral pagina de nursing

tipuri de accident vascular cerebral paginadenursing

METODA FAST ACCIDENTUL VASCULAR CEREBRAL paginadenursing

Aboneaza-te la newsletter si vei primi lunar ultimele articole postate.

Adresa ta email
ABONARE

Sonde
Șocul hipovolemic
Back To Top
Logo Pagina de Nursing
Politica de confidentialitate Termeni și condiții Scrie si tu Publicitate Despre Noi Bibliografie Contact
    
google play
Ne-am bucura de o cafea ❤
© Pagina de Nursing 2022
Pagina de Nursing
Get our web app. It won't take up space on your phone.
Install
x




Osteoporoza

16.09.2022

Diminuarea cantitatii de os pe unitatea de volum urmata de crestere a riscului fracturilor dupa traumatisme minime

Clasificare
Osteoporoza primara de tip I-postmenopauza , de tip II-osteoporoza senila 
Osteoporoza secundara 
boli endocrine –hipertiroidism , hiperparatiroidism , cushing, hipogonadism .
deficiente nutritionale –boala scorbut , malnutritie severa , sindrom de malabsorbtie , deficiente de calciu 
medicamente-steroizi , heparina , anticonvulsivante ,antiacide cu aluminiu 
Abuzuri de alcool, tutun ,cafea
Factori genetici-osteogenezis imperfecta 
Alte boli –insuficioenta renala cronica , mielom multiplu , neoplasm diseminat ,intoleranta la lactota
Inactivitate fizica 
Imobilizare prelungita

Osteoporoza primara
Reprezinta osteoporoza de involutie .Rata pierderii ososase depinde de tipul de os, tubercula /cortical.Pierderea de os cortical incepe dupa 40 de ani –pierderea anuala ese de 0,5 pana la 1% la ambele sexe .
Osul tubercular incepe de la 30 de ani.Dupa menopauza se inregistreaza o accelerare a pierderii ososase .
Osteoporoza de tip I intereseaza in special osul tubercular si predispune la fracturi si tasari vertebrale .Se insoteste de valori crescute ale calciuriei.
Osteoporoza de tip II pierdere de os corticular si trabercular proportional .Se produc fracturi de sold in egala masura la femei si la barbati
Calcitorina scade odata cu inaintarea invarsta.La batrani scade enzima care transforma vitamina D activa , 25-hidroxicolesterol, Vitamina D –inactiva devine vitamina D activa.
Osteoporoza varstinucului mai sunt implicate limitarea efortului fizic.

Manifestarile fizice
Se instaleaza insiduos uneori se diagniosticheaza tardiv cu ocazia unor fracturi vertebrale , fracturi de radius , femur
1.durerea –simptom principaal. Poate sa fie acuta sau cronica .Desi este o afectiune a intregului schelet durerile apar mai frecvent si la inceput la nivel dorso-lombar .Cand apare durerea ea este datorata micro-fracturilor trabeculare datorate resorbtiei osoase .Creste fragilitatea osului.
Primele fracturi vertebrale apar la nivelul coloanei dorsale sau la jonctiunea dorso-lombara .Durerea acuta dorso-lombara se amlioreaza in pozitie culcata si la analgezice . Durerea cronica apaare mai tarziu si este datorata compresiei nodiculare determinata de deformarile osoase.

2.Pierderea progresiva in inaltime- aprox 10 cm dupa 20 de ani de la instalarea menopauzei.La 10-15 ani dupa menopauza cooana se curbeaza datorita microfracturilor vertebbrale si apare cifoza .
3.Fractura oaselor membrelor-fractura de col femural,pumn, extremitatea superioara a humerusului.
Fracturile pot fi spontane sau provocate de n traumatism minim.

Explorari functionale
-de laborator:HLG, VSH; calcemie, fosfotaza alcalina, calciurie, osteoporoza de tip I,calcemia , fosforemia in sange sunt normale.Fosfatoza alcalina e normala in cazurile complicate .
Calcenoza poate sa creasca dupa fracturi 
Examenul de urina , calcenoza poate sa fie crescuta in 20% in caz de postmenopauza 
Radiografia osoasa este pozitiva cand s a pierdut 90% din masa osoasa , demineralizarea difuza , corpii vertebrali devin hipertransparente sau tardiv pot sa apara tasari vertebrale anterior si determina cifoza.


La nivelul oaselor lungi apare subtierea corticalei
Amanarea absorbtiei fotionice , apreciaza dnsitatea osoass 
RMN
Analiza activitatii neutronice – ea apreciaza exact masa osoasa totala sau regionala 
La nivelul parehormoni , drenare de vitamina D , calciu , fosfor , hidroxiprolina primara
Localizari mai frecvente – nivelul coloanei vertebrale , col femural , extremittaea distala a radiusului

Tratament
-masuri generale: exercitii fizice care cresc tonusul general:mersul pe jos
-durerile acute datorate fracturilor de corpi vertebrali, impun internarea cu repaos, analgezice
-mobilizarea se face progresiv, corsete
-preparate: Ca, Vit D :aportul zilnic sa fie 1000mg/zi pt sex masculin, 1500mg/zi pt sex feminin, in perioada de premenopauza la acesta se adauga vit D 400-800 unit/zi
-estrogenii: tratament si control ginecologic
-floruri, disfosforati, dupa menopauza in special