marți, 15 ianuarie 2019


Mara

 - rezumat pe capitole

Capitolul 1.—Saracutii mamei
In primul capitol este prezentata Mara,o femeie saraca, vaduva cu doi copii, dar era voinica si harnica. Barzovanu,care fusese sotul ei era mai mult carpaci decat cizmar si statea mai mult la birt decat acasa.
In fiecare marti dimineata, Mara isi lua copii si cosurile pline si iesea in piata de pe tarmul drept al Muresului.Joi dimineata trecea Muresul si iesea in piata pe tarmul stang al acestuia.Vineri noaptea pleca la Arad pentru ca s-o prinda sambata dimineata acolo deoarece „lumea se aduna din sapta tinuturi”.Mara se intorcea acasa numai in zilele de Sfanta Maria.
In biserica, care se afla pe un deal de pe partea dreapta a Muresului, se zvonea ca exista acolo o icoana „facatoare de minuni”, dar Mara, desi era o cresti8na adevarata,nu credea in ea.Desi copii erau desculti, nepieptanati si nespalati, Mara era tare mandra de ei si spunea ca nimeni nu mai are copii ca ai ei.
In fiecare zi Mara pune bani in cei trei ciorapi, care sunt:unul pentru inmormantare, unul pentru Persida,fata ei, si unul pentru Trica, baiatul ei.
Mara doreste sa o trimita pe Persida la calugaritele din Lipova.

Capitolul 2.—Maica Aegidia
Mara Aegidia, desi avea privirea aspra, a convins-o pe „maica priorita” s-o primeasca pe Persida cu cincizeci de florini pe an si a vorbit si cu Hubar, ca sa-i dea Marei „arenda podului”.
In lipsa invatatorului Blaguta, se stia ca, Costi Balcovici ii tine locul. El era baiatul turtelarului din Radna. Desi lua bataie, Trica nu se umilea niciodata in fata lui Costi, care il stia acum singur.Ca sa nu o supere pe mama sa,Trica nu-i povesteste acesteia cele intamplate ci se duce la sora sa la manastire. Suparata, Persida fuge cu el de la manastire si incearca sa treaca Muresul pe o luntrite. In acea perioada apele raului au debit mare si i-a luat apa.Cand Mara a vazut ca lumea alearga sa-i ajute s-a dus si ea, dar s-a speriat foarte tare cand a vazut ca cei doi erau,de fapt, copii ei.
Dupa ce iesira de pe luntrite, Persida ii spuse Maicii Aegidia ca fratele ei fusese batut rau de catre Costi Balcovici si acum ea doreste
sa-i arate ca Trica nu e singur si nu are de ce sa-l bata,daca e mai mic.
Persida s-a intors cu Maica Aegidia la manastire.

Capitolul 3.—Furtuna cea mare
Lumea din toate partile stia cum s-au desfasurat lucrurile si toti vorbeau despre copii Marei.
Trica este exmatriculat din scoala fiindca era lenes, neascultator, hartagos si putea sa-i strice si pe ceilalti copii.
Mara doreste sa-l de-a pe Trica la o scoala mai buna.Ea il lasase pe un var de-al ei,seara la pod, deoarece ziua se adunau mai multi creitari si sa n-o insele. Bocioaca l-ar fi primit de ucenic pe Trica, dar nevasta lui era fata de popa si nu-l putea primi. Mara vrea sa vorbeasca cu maica priorita daca poate sa o primeasca pe Persida si fara cei sase florini ca sa-i de-a lui Trica. Mama celor doi ii trimite o scrisoare parintelui guardian ca sa-l primeasca si pe Trica acolo.
Dupa ce a incercat sa-l angajeze la Steva Claiei , Mara crede cca lui Trica ii este ursit sa fie cojocar ca Bocioaca.

Capitolul 4.—Primavara
Desi Hubar era macelar, nu stia ce se petrece in macelarie, pentru ca asta era treaba sotiei si a fiului sau, Natl.
Chiar daca Trica crescuse ,nu se spala si nu se pieptana decat in zilele de duminica si cele de sarbatoare.
De fiecare data cand Persida venea acasa, Mara avea ochii plini de lacrimi, deoarece Persida se facuse foarte frumoasa si ii era frica sa nu i-o rapeasca cineva.
Hubarnatl semana mai mult cu un cofetar decat cu un macelar. Cat timp a fost la gimnaziu la Timisoara, a fost mereu printre primii, dar in al cincilea an, cand a venit in vacanta de Pasti acasa a si ramas aici.
Intr-una din zile, Natl a vazut la fereastra, care s-a sfaramat, a manastirii,o fata grozav de frumoasa. Natl a ramas uimit de frumusetea Persidei. In cele din urma, Persida il vazuse si ea pe Natl si a ramas incremenita.Cand si-a facut Persida curaj si a deschis ferestrele care nu trebuiesc deschise, baiatul a vazut-o si i-a facut semn sa le inchida pentru ca o vede lumea.
Persida astepta cu nerabdare sa vina Trica si sa o duca acasa. In drum spre casa Persida alege drumul mai lung doar ca sa-l vada pe Natl.
In timp ce se intorcea de la adunat flori cu fratele sau, Persida se intalneste cu Natl pe pod.

Capitolul 5.—Ani de Tinerete
Hubarcioaica era suparata foc deoarece baiatul ei a cascat gura pe la ferestre si s-a uitat la fata Marei.I-a spus lucrul acesta si lui Hubar, dar acesta pare sa nu fie deranjat.
Pentru ca Natl sa fie patronul macelariei ii mai trebuiau cei doi ani de calatorie deoarece facuse anii de ucenicie si pe cei doi de calfa.Desi lui Natl nu-i strica sa mai cunoasca lumea, Hubaroaiei si lui Hubar le era greu sa se desparta de baiat.Bocioaca i-a dat condica baiatului ca sa poata pleca.Natl se duce sa stea pentru inceput la niste „bresle adevarate”.
In timp ce se cinsteau, celor patru li se facuse dor de mamele lor. Mara venise si ea impreuna cu copii ei la Arad si s-au cazat la Claici. Claici avea o fata care trebuia sa se marite,dar nu era gata zestrea si de aceea a rugat-o pe Persida sa ramana la ei pana la nunta. Mara s-a intors singura la Lipova ducand cu ea si o scrisoare pentru Maica Aegidia.
Persidei nu-i placea sa stea la masa cu calfele, dar asa a „ordonat” stapanul.Fetei parea sa nu-i pese ca Natl era si el in Arad si il vazuse in biserica,dar in inima ei era cu totul altceva.
Trica, vrand-nevrand,era frate de mire,iar Persida era sora de mireasa. Natl l-a vazut pe Trica si pe Mara,dar pe Persida nu.Vazand ca nu i se raspunde cand a intrebat cine se marita si unde se duc a luat hotararea sa mearga dupa trasuri.Atunci a vazut-o si pe Persida si s-a dus sa vorbeasca cu nemaiinteresandu-l ca era si Mara acolo.Dupa ce a vorbit cu ea s-a dus si a rugat-o pe Mara sa-i spuna mamei lui ca a doua zi va pleca din Arad.

Capitolul 6.—Ispita
Mara se uita la Codreanu cum se invartea mereu in jurul fetei sale si se gandea ca ar fi bun de ginere. Codreanu se simte bine cand se afla in Persidei. Chiar daca avea douazeci si trei de ani, Persida, il vedea pe Codreanu un om invatat,asezat si cuminte.
Intr-o seara, dupa jocuri,Persida a ramas singura cu Codreanu,dar acesta o necajea cu Natl.Codreanu si-a dat seama ca a gresit vorbindu-i de el si ca luat-o de mana,dar nu mai putea da inapoi asa ca a sarutat-o.De atunci nici unul dintre ei nu mai vroiau sa ramana singuri.
Intr-o zi de toamna,pe cand Persida cusea la fereastra cu Anca,Trica intrase pe la ele deoarece dorea sa vorbeasca singur cu Persida.Acesta i-a spus intors Natl. De atunci a stat numai la fereastra ca sa-l vada,daca el va trece pe acolo.
Cand s-a dus cu Anca la Padurita,Persida l-a vazut pe Natl,dar altfel decat il stia ea.

Capitolul 7.—Zbuciumare
Natl s-a dus la birt,dar cand a ajuns nu stia ce sa faca, sa intre sau nu.Cand se gandea la Persida isi dadea seama ca isi va gasi linistea sufleteasca doar alaturi de ea si ca nu poate trai fara ea.Stia ca nu poate fi cu ea si de aceea s-a hotarat sa plece in lume ca s-o uite.
Pe Natl nu-l prea tragea inima sa fie macelar si ii parea rau ca l-au luat de la scoala. Seara,pe cand se plimba el, trecea si pe la casa lui Claici si parca nu-i venea sa se departeze.
Trica si-a dat seama ca Persida l-a vazut pe Natl si ca a vorbit cu el, atunci i-a spus
sa-l lase in pace deoarece mama lor nu-l vrea in preajma ei.In fiecare zi Natl trecea prin fata casei in care se afla ea,dar cum vinerea venea Mara la targ,Persida l-ar fi rugat pe fratele ei sa-i spuna acestuia sa nu mai treaca si „maine”,dar Trica avea treaba si nu-l putea gasi singur.
In acea zi de vineri,cand toti plecasera de acasa,Persida a asteptat sa vina ora in care Natl trece pe acolo si i-a iesit in cale.S-au dus amandoi, tinandu-se de mana in crangul desfrunzit. Dupa ce au stat de vorba ceva timp,Persida a recunoscut ca are o slabiciune pentru el si dupa aceea s-a intors acasa.

Capitolul 8.—Datoria
La inceputul acestui capitol,Persida isi reamintea vorbele mamei sale si ale maicii Aegidia.Ele spuneau ca mai important este Dumnezeu, apoi familia si in cele din urma „celelalte binefacatori”.
Mara nu se temea ca o sa ramana in paguba avandu-l pe Hubar tovaras. Ea se gandea cum sa taie padurea,sa taie pomi si cine o sa-i cumpere.
Persida i-a spus mamei sale ca vrea sa se intoarca, insa Mara se impotrivea.Dupa ce Persida ii spune motivul vointei de a pleca,Mara se enerveaza. Mara si Persida au ramas singure in camera.Mara era nelinistita si se plimba prin camera, iar Persida isi aranja lucrurile.
Pusa pe cearta,insa nu avea cu cine sa se certe, Mara se gandea numai la lucruri rele. Persida vazand-o a inceput sa-i spuna toate amanuntele si tot ce s-a intamplat intre ea si Natl.Fata i-a spus mamei sale ce se intampla in sufletul ei, cat de vinovata se simte ea, insa ca orice mama, Mara o mangaie si ii spune sa se duca la maica econoama.

Capitolul 9.—Inima Saraca
Doi oameni din Buteni se hotarasc sa plece la protopop sa-i ceara acestuia voie sa faca gard la cimitir. Ajunsi la casa protopopului, acestia au fost intampinati de preoteasa, care le-a dat acordul. In usa se ivi si Codreanu care a fost invitat de Gheorghe, unul din oameni, sa stea cateva zile in casa sa si duminica sa se duca sa cante la biserica, deoarece lumea ii ducea dorul dascalului Codreanu. Acesta a acceptat si s-a dus cu cei doi oameni in satul lor.
Codreanu a mers, in acest timp impreuna cu Gheorghe la Maria, o prietena de-a lui pe care o considera plangacioasa,deoarece incepea sa planga de fiecare data cand Codreanu se uita la fata ei.
Codreanu se hotara sa plece la Radna sa vorbeasca cu Mara.Vroia sa-i ceara ajutorul parintelui Isai, dar vroia ca acesta sa nu stie.
Cum ajunse noaptea in sat, el se duse la un birt si afla de la slujnica ca Mara s-a intors acasa cu Persida, dar aceasta era la manastire.Dimineata, Codreanu vroia sa vorbeasca cu Mara dar nu a gasit-o acasa, a vazut-o insa pe pod dar nu a mai indraznit sa se duca la ae si s-a dus la manastire.Persida a fost anuntata ca o asteapta cineva si s-a dus grabita in sala de asteptare.
Amandoi au vorbit in liniste fiind singuri. La insistentele de a iesi din manastire ale lui Codreanu, Persida ii marturiseste ca nu are de gand sa plece.
Dupa un timp si-au luat ramas-bun si Codreanu pleca.

Capitolul 10—Cine ce poate
Aradul era aglomerat in vremea lui octombrie fiindca era culesul viilor. Trica facuse o bundita pentru targ cu ajutorul caruia Bocioaca il angajeaza calfa. Mara era foarte bucuroasa de aceasta.
Intorcandu-se la Lipova, Trica, la indemnul mamei sale, se duce la Persida si o ia de la manastire.ei au luat-o pe drumul care duce spre macelarie.Acolo Persida il vazu pe Natl, ea il saluta din cap,dar el ii raspunde dupa ce ea trece de el.
Incepuse culesul viilor, asa ca Mara era cu Persida pe camp.Intre timp, pe deal apare Natl, care trage cu pusca un foc ca sa fie observat de Persida,aceasta vazandu-l i-a facut cu mana.
Intr-o seara, Persida pleaca cu nevasta lui Bocioaca,cu varul acestuia, Andrei,care era scriitor la notarul din Minis,cu notarul de la Soimos si cu nepoatele parintelui Isai:Emilia si Nina, la crama parintelui Ioan de la Minis. Pe drum se mai oprira la mai crame, astfel ajungand la parintele Ioan vreo paisprezece oameni.
Acolo venise si Natl, care o invita pe Persida la vals, dar aceasta nu stia sa joace, asa ca s-a lasat condusa de el.Noaptea, Persida a jucat cu mai multi tineri, insa nu mai putea scapa de Bradeanu.
Cativa oameni isi dovedisera puterea ridicand un butoias.Natl a incercat si el, dar Persida, inmarmurita, spune cu voce tare ca ce a facut este o gluma proasta. Umiolita putin de vorbele lui Natl, ea i-a butoiasul si il duce trei pasi.
Dupa ce mai joaca cu Bradeanu un joc,Persida,la gluma lui Natl de al invata sa danseze „Marunteaua”, il ia pe acesta si pornesc sa joace.
La sfarsitul dansului,Persida o ruga pe Marta sa plece acasa.Natl se leaga si el de fete si merse cu ele pana la un drum ingust, de unde o ia pe Persida de mana. Marta era in spatele tinerilor,asa ca Persida mari pasul. Natl ii marturiseste iubirea pe care i-o poarta, insa auzind de ce e in stare el pentru Persida,aceasta se ingrozeste.Ajunsi la intuneric, la insistentele lui Natl de a o lua in brate, aceasta ii porunceste s-o faca, dar daca se va intampla, ea se va gandi cu durere la el si Dumnezeu il va blestema.
Ajungand celelalte fete din urma,Persida ii ureaza „noapte buna” lui Natl si isi urmeaza drumul.

Capitolul 11—Alta Lume
Mergand toti spre casa, deodata pocni trei rachete. Bradeanu recunoscu locul de unde pocni rachetele si propune sa mearga la Corbu. Persida nu vroia sa mearga, dar dupa ce se gandi se hotara sa se duca si ea. Acolo un om intra in vorba cu ea, dar nu inainte de a o intreba daca ea este fata Marei.Curioasa de unde o cunostea omul acesta,il intreba, el ii povesti de Natl, cu care a fost prieten din copilarie.
Conversatia lor a durat mult timp, se contraziceau unul pe altul, iar Burdea incerca sa o convinga pe Persida ca noaptea are mai mult farmec decat ziua,unde se intampla multe lucruri.
Impreuna cu Bradeanu,Marta si celelalte fete pleaca la crama unde Mara o astepta pe Persida.Toti s-au dus la casele lor, Mara a adormit,iar Persida a ramas impreuna cu Burdea in linistea noptii.
Burdea era curios in legatura cu Natl,asa ca o intreaba pe Persida despre cei doi.Din spusele Persidei, el isi da seama ca acesteia ii era teama de intalnirea cu Natl si are de gand sa il invite si si pe el la via lui Corbu, unde Persida era deja invitata. Dupa aceasta Burdea isi lua ramas-bun de la Persida si pleaca.
Mara, trezindu-se o cauta buimacita pe fiica ei, care nu era in locul de culcare. Iesind afara, Mara o gaseste pe Persida in vie,ea fiind hotarata sa plece la manastire, de frica lumii.

Capitolul 12.—Doua Porunci
Mara,ajungand acasa incepe sa-i spuna lui Bocioaca ca Persida alearga dupa barbati. Insa sotul sau nu o crede,fiindca tine la Persida si nu o crede in stare de asa ceva. Sambata dimineata, Natl fusese la via lui Corbu,dar Persida nu venise, asa ca Bocioaca trece dupa-amiaza pe la via Marei, unde o gaseste si pe dansa acolo.
Afland de la Mara ca Natl nu-i lasa fiica in pace,el se hotaraste sa stea de vorba cu Natl si sa plece departe.
Oamenii braslei vroiau ca Natl sa le fie stapan, dar duminica, la biserica ei s-au hotarat sa-l lase sa mai creasca.
In ziua urmatoare Natl se intalneste cu Burdea, care ii spune ca Persida il iubeste pe Natl, dar acesta nu crede deoarece nu se considera demn de ea pentru ca nu terminase scoala. Seara, Natl se duce la via lui Corbu, dar Persida nu a venit si el alfa ca s-a intors la manastire.
Multe zile la rand, Natl nu a mai venit pe acasa si nimeni nu stia nimic de el.Intr-o seara, din cauza disparitiei Lui Natl, parintii acestuia se cearta, fiecare contrazicandu-se.
Duminică, Natl aparu si era la macelarie. Dupa ce pleaca ultimul client, Hubar il ia la intrebari pe Natl, la care acesta nu putea sa raspunda. Dupa ce se cearta, Hubar ii spune sa nu mai vina la casa lui,daca nu o sa fie om. La aceste vorbe, Natl isi alina mama care plangea si pleaca,hotarand ca el sa fie singur pe lume.

Capitolul 13.—Datorii Vechi
Natl cere bani de la Griner, negutatorul de piei si pleaca in lume.Dupa un timp Griner se duce la Hubaroaie si o anunta ca fiul ei imprumuta bani de la el.De la plecarea lui Natl, Hubar este suparat pe toata lumea,dar mai erau si alti suparati pe el.
Peste trei saptamani dupa ce a plecat Natl trimite o scrisoare mamei sale in care o anunta ce a facut.
Vremea trecea si in casa lui Hubar se schimbase toate. Se intelegea mai bine cu sotia sa, iar cu oamenii nu mai avea nimic.
Mara vroia sa o marite pe Persida inainte sa se intoaca Natl,astfel Mara o lua la ea pe Persida, unde il vede in fiecare zi pe Bradeanu. Asa s-au ajuns la pregatirile pentru nunta, insa Persida pleaca la manastire.Asa ca mereu cand dadea de greul vietii,Persida se intorcea la manastire.Bocioaca, care era angajat sa o marite pe Persida isi abandona fagaduinta, iar Hubar vroia sa o faca pe Mara sa se descurce greu in viata, dar nici aceasta nu o facu.
De Pasti, Natl se intorcea acasa asa ca oamenii breslei, anuntati de Trica, s-au intalnit sa hotarasca in ce zi va face Natl taietura de maiestru.S-a mai amanat fiindca multe luni umblase hoinar in loc sa munceasca si au ales ziua de Sf.Ilie.Dupa intalnire Bocioaca si ceilalti au plecat sa-l anunte pe Hubar.
Duminica,Natl vroia s-o vada pe Persida, asa ca pleaca la biserica la Lipova,unde nu era,dar a gasit-o la Radna la biserica.Intrand in biserica,Natl o vede schimbata,dar tot o dorea.Dupa terminarea slujbei Persida pleaca spre casa, iar Natl spre a nu da de banuit ceva, ramane si vorbeste cu parintele Andrei.
Luni, Hubar veni suparat acasa, spunandu-i fiului sau ca l-a facut de ras umbland hoinar. Natl ii spune motivul supararii sale, ca el nu este pentru macelarie ca tatal sau, care nici el nu prea iubeste aceasta meserie. Hubar, mustrat de vorbele lui Natl, se repezi sa-l loveaca, iar acesta lua cutitul pe care-l avea in mana. O calfa interveni intre ei, dar Natl il impinge pe Hubar si acesta se lovi de piatra.

Capitolul 14.—Rostul lui Bandi
Intr-o zi cand Persida trece podul, un baiatpescuieste in balta. De la departare, Persida il cunoscu pe micul Bandi, fiul unei femei care a trait din mila, la manastire, si-l cheama la ea. Persida il ia acasa si o ajuta pe Mara cu cosurile in piata.
Marti, Mara, cand se intoarce acasa ii spune Persidei ce a auzit despre Natl. Aceasta, necrezand pleaca cu Bandi s-o intrebe pe maica Aegidia adevarul. In apropierea manastirii il trimite pe Bandi sa-l caute pe Natl si s-o astepte la Sararie.
Ea pleca la manastire unde maica Aegidia ii dezvaluie sa se inlature de familia lui Natl si de el, caci ei nu sunt primiti de Dumnezeu. Persida ii dadea dreptate maicii,insa il iubea si nu vroia sa-l lase singur pe Natl.
Dupa ce pleaca de la manastire, Persida se indreapta spre Sararie unde Bandi si Natl o asteptau.
Natl ii marturiseste Persidei cele intamplate,iar aceasta il imbratiseaza si il alina spunandu-i ca il va readuce la lumina.Dand-o la o parte, Persida ii spune sa vina si maine tot in locul acela si il lua pe Bandi si pleaca spre casa.

Capitolul 15.—Ispraviile lui Trica
Trica, lucrand la Bocioaca, era mereu pus la treburi de catre Marta. Cu toate ca nu o suporta pe Persida,il placea pe Trica ca ginere.
Intr-o zi Marta a vorbit-o de rau pe Persida, Trica ii lua apararea, dar a fost nevoit sa-i spuna Martei cele intamplate intre cei doi. Oameni aflase ce se petrecuse intre Hubar si Natl, cum s-a intamplat de Hubar a cazut si s-a lovit. Iar acesta, cu timpul nu a mai vrut sa-si aresteze copilul.
Trica, foarte suparat pe Persida, nu stia cum s-o impiedice pe aceasta sa se mai intalneasca cu Natl. Asa ca intr-o seara il urmareste pe Natl, care pleca mereu pe-nserat.
Ajungand la Sararie, Natl s-a intors cu fata spre Trica.Acesta il lua la intrebari pe Natl si de unde aflase ca el si cu Pesida se intalneau mereu si ea nu-l lasa sa plece dupa ce ii spusese s-o lase in pace, Trica il loveste in fata cu pumnul pe Natl de-i da sangele.
Bandi se apropie, dar pleca s-o avertizeze pe Persida ca era si Trica prezent acolo. Persida vazand ce s-a intamplat, se ingrozi, dar Trica o invinuia numai pe ea, care suparata isi varsa tot amarul sufletului sau. La vorbele ei, Trica se induiosa si incearca s-o aline putin spunandu-i sa se casatoreasca, dar Persida se enerva si mai tare asa ca pleca.
Trica a vrut s-o urmeze, dar Natl il impiedica, dupa care ii da drumul, acesta fugind dupa Bandi si Persida. Trica se mai gandi putin si nu-i mai urma, ci se duce la popa de la Sin-Miclaus. Ii spune acestuia de Persida si Natl si parintele se invoi sa-i cunune, dar cununa pe Natl, care lovise un om si parinele putea face temnita.
Trica pleaca de la parintele, parandu-i rau ca a venit si se duce obosit spre casa.
Capitolul 16.—Greul Vietii
In luna lui mai, Mara nu mai muncea la camp, ci incepuse cu lemnele. Umbla mereu si nu statea niciodata, insa se ruga mereu pentru copii ei, fiindca nu-i mai spun ce au dansii pe suflet, ci vorbeau pe ascuns. Persida, obosita de viata cere sfaturi de la Mara, care ii spune sa faca asa cum crede ea ca este mai bine si asa cum inima ei vrea.
Intr-o seara, Mara veni acasa si nu gasi pe nimeni, sta un timp linistita, crezand ca Persida se va intoarce,insa aceasta nu mai aparea si nici lucrurileei nu mai erau. Incuie usa casei si pleaca la Lipova sa vorbeasca cu Trica, iar acesta ii spune ca Persida a plecat. El o roaga pe Mara sa le dea binecuvantarea, dar ea nu este de acord si pleaca spre casa.
Dupa un timp Mara primeste de la Persida o srisoare in care isi cere iertare. La Viena Persida era fericita ca Natl, cel pe care ea l-a adus la lumina era voios.Inainte de a pleca Natl se mai imprumuta de la Griner,bani cu care cumpara o locuinta si mobila.Natl vroia sa-si faca si o macelarie, caci seara ei manca la birt.
Cand Persida primeste scrisoarea de la mama sa, se induioseaza si incepe sa planga. Nescriind nimic de Natl, el se teme ca Persida o sa-l paraseasca daca Mara va intervenii intre ei.
Natl se intelese cu doi oameni si cumpara o macelarie. In apropierea ei cumpara si o locuinta mai mare, in care Persida facea curat la ea in locuinta, iar o servitoare la cei doi tovarasi ai lui Natl. Ladmann si Gubacec.
Ladmann cumpara vitele, iar Natl si cu Gubacec taia carnea in macelarie. Seara Natl o scotea pe Persida in oras, care toata ziua facea curat si mancare.
Ca s-o mai indulceasca pe Persida, Natl nu mai vorbea nemteste ci romaneste, dar Persida se simtea jicnita si ii repeta mereu ca orice s-ar intampla, ea nu-l va parasi, ca daca el va pleca ea se va duce dupa el.Persida, mahnita de frica lui Natl se incuie in cealalta camera.El vazand ca e usa incuiata o sparge.Persida ii mai repeta ce este i sufletul ei,iar Natl se simta rusinat si pleaca.
Burdea era si el in Viena si Natl se duce sa-l caute. Gasindu-l, Natl obosit vrea sa plece. Ii spune ca Persida este cu el aici, isi lua ramas-bun si la insistentele lui Burdea de a o vedea pe Persida, acesta ii promite ca o sa vina sa-l ia.
Ajunse acasa, Natl o gaseste pe Persida voioasa, indoindu-se Natl este incurajat de Persida care stia ca o sa fie la fel de tare ca si ea.
Natl ii mai spune ca s-a intalnit cu Burdea. Persida se departeaza de Natl, speriata la gandul ca se poate intalni cu el. Dupa ce a vazut nu se mai duce Natl sa-i ia, isi facu singur curaj si s-a dus la Persida, dar ea nu vroia sa-l primeasca.Burdea intra nepoftit in casa,iar Persida gaseste motiv de plecare la Natl. Ei au plecat spre Natl, cu care si-au petrecut seara.
Vremea trecu si Natl se departa tot mai mult de Persida. Intr-o noapte, cand Natl se intoarse acasa, Persida vroia sa afle ce este cu el, iar el ii spune ca nu mai poate trai asa.La aceste vorbe, Persida ii propune sa plece acasa, dar Natl speriat de cum o sa-i priveasca, refuza, asa ca Persida ii propune sa ramana fericiti la Viena.

Capitolul 17.—Birtul de la Sararie
Intr-o zi Trica veni la Mara s-o anunte ca Persida a venit de la Viena, dar aceasta o pus pe inima Persidei incercarea de a alege intre sot si mama.
Natl s-a intalnit cu mama sa, care ii spune ca Hubar il iarta si incearca sa-l convinga pe fiul sau sa o lasa pe Persida.Ii propune sa cumpere o carciuma la Sararie si sa o lase in final singura pe Persida, sa se descurce cu ea, asa incat sa o paraseasca. Seara cand Natl s-a intors la Persida, ii spune ca lucrul se va face, se simti usurata.
Carciuma este pusa in functionare, Persida si Natl aveau cumparatori multi.Cu timpul, Natl a lasat intreaga raspundere pe Persida, iar el era ca un oaspete. Natl a fost cuprins de patima jocului, iar Persidei ii veneau din zi in zi datorii mari de pe urma carciumei.
Intr-o zi, la carciuma, Persida ii spune lui Natl ca vrea sa vorbeasca cu el acasa,dar acesta refuza. Seara, Persida a venit mai devreme acasa, iar natl a ramas sa joace carti cu Oancea, care radea de situatia in care se afla tovarasul sau.Natl ar fi vrut sa se duca la Persida, dar a ramas cu Oancea,in timp ce ea il astepta acas, lucrand.
Dimineata, Persida vroia sa mearga la lucru, dar Natl o opri deoarece vroia sa afle ce are de gand Persida.Ea incepe ai spune sa stranga banii de le datornici,dar Natl refuza spunandu-i ca n-are decat sa se descurce singura fiindca el nu este facut carciumar.
Vazand acestea, Persida ii raspunse ca atunci cand ei vor avea un copil totul va fi mai bine. Dar, Natl nu gandea astfel, ci total diferit. Persida era ametita spre lesin, dupa ce isi reveni ii trase o palma lui Natl, care nu stia cum sa reactioneze.El o impinse , dar Persida ii mai da o palma, la acestea Natl o apuca de par si incepuse sa o bata, Persida se impotrivi vrand si ea sa-l loveasca dar nu reuseste.Revenindu-si, Natl o lasa, incuie usa si pleaca. Persida vroia sa iasa, dar nu a putut. Stand linistita, ea isi aranjeaza parul si hainele dupa ea si sta ganditoare la viata sa. Vazand unde a ajuns, Persida vroia sa plece. Cheia se rasuci de doua ori in usa, dar nu intra nimeni, iar Persida isi da seama ca i se deschise pentru a iesi cand doreste din camera.
Dupa un timp o slujnica intra si ii spune Persidei ca porcii nu aveau mancare. Aceasta spune sa-l astepte pe stapan, pentru ca ea nu face nimic. Slujnica pleaca, iar Persida sta putin pe ganduri. Iesi afara sa vada ce s-a mai intamplat, nepasandu-i ca lumea va cunoaste ca ea este batuta.
Spre seara isi dadu seama ca Natl a plecat si nu se mai intoarce si o cheama pe Talia, o slujnica, fiindca se simtea rau.

Capitolul 18.—Blestemul Casei
Trica se facuse flacau la casa lui Bocioaca, iar toti din familie il considerau un fiu. Mara, insa stia totul despre Persida si statea mereu cu gandul la ea.
Intr-o seara pe cand Mara statea singura in casa, pe intuneric, cineva intrase in curte. Mara se repezi la usa si da peste Talia, o chema la Persida, careia ii era rau.La jumatatea podului, Mara se intoarce spre Trica, care a refuzat sa vina la sora lui.
Spre carciuma, toata dragostea din sufletul Marei pentru Trica se revarsa deodata la Persida. Suparata pe Trica, Mara inainteaza spre Persida. Moasa o anunta pe Persida ca a venit mama ei.Bolnava, umilita de prezenta mamei sale,ii saruta mainile si ii spune ca ea e vinovata de toate.
La venirea doctorului si-a facut si Natl aparitia, care atunci cand a vazut-o pe Mara ii lua mainile si i le-a sarutat.Doctorul i-a spus lui Natl ca,copilul sau este ca si pierdut si moasei ii spuse ca Persida are nevoie de liniste si pleaca.Mara tulburata fiind, il alunga pe Natl, dar acesta chair daca se invinuia de cele intamplate Persidei, refuza sa plece de langa sotia sa. Persida, auzind acestea.ii adeveri mamei sale ca ei sunt sot si sotie. Mara era ametita de cele intamplate si auzite si isi aduce aminta ca are casa deschisa si pleaca spre a o inchide.

Capitolul 19.--Verboncul
Flacaii plecati in catanie scriau familiilor lor ca un Garibaldi, la primavara scoate beamterii din tara. La Sararie, Natl se simtea bine seara cand statea de vorba despre razboi cu prietenii sai.
Persida isi revenise si este din nou voioasa si sprintena cum era nu-i mai pasa deloc de Natl, ci ea tinea la Bandi.Natl observand acestea se gandi ca Bandi nu trebuia sa se mai nasca pentru a simti greul vietii. Intr-o zi, Natl ii imprumuta lui Vlaicu, un carausar, o roata. Dupa o saptamana Natl i-o cere acestuia,.dar carausarul ii inapoiase roata lui Bandi, pe care-l credea fratele lui Natl.
Natl, uimit ca seamana cu Bandi, se ingrozi si se gtandi la viata bietului baiat, dar se gandi si la viata sa, pe care incepe s-o creada o pedeapsa, Persida fiind nascuta sa-i destrame viata.
Persida, speriata ca Trica va fi luat la razboi se duce la Bocioaca pentru a-i veni in ajutor, insa este intampinata de Marta. Pesida nu mai insista a vorbi cu Bocioaca ci ii spune Martei sa o ajute sa se duca la Mara pentru a strange destui bani sa-l rascumpere pe Trica. Afland de la Marta ca intreTrica si mama sa nu exista decat suparare, se bazeaza pe promisiunea Martei de a-l ajuta pe Trica si dupa ce o imbratiseaza pe aceasta pleaca.
Marta, intorcandu-se in casa, Trica simti ca ceva nu este in regula. Dupa ce luara masa de seara, Marta ii spune s-o astepte intr-o camara, unde ea se va duce dupa culcarea lui Bocioaca.
Trica, cand veni in camara, o lua pe Marta in brate, iar aceasta nu se impotrivi. Marta ii spune lui Trica, ca trebuie rascumparat.Acesta nevrand sa ia bani de le Mara prefera sa plece in razboi. Trica o strange mai tare in brate pe Marta, iar aceasta il sarura mai cu forta si ii propune sa se intalneasca sambata seara. Bocioaca se se intelege cu Mara ca Trica sa fie rascumparat, dar fiindca dansa nu avea bani, Bocioaca ii propune seara la culcare Martei ca fiica lor sa se marite cu Trica, dar Marta refuza.
Dupa un timp, Trica este rascumparat de Persida si Bocioaca, el vrand sa-si marite fata cu el. Trica se mai intalneste cu Mara, dar nu vroia sa fie singur cu ea. La Persida nu se mai ducea fiindca era suparat pe ea pentru ca nu-l parasea pe Natl,in ciuda faptului ca traieste rau cu el.
Marta vroia sa se intalneasca cu Trica, dar acestuia ii era frica de aflarea lor de catre Bocioaca. Trica pleaca a doua zi la Mara, dar nu inainte de a se intalni cu Marta. Marta simtea ca Trica se departeaza de ea, asa ca ii spune ca el a fost rascumparat de Bocioaca si nu de Mara, lucru pe care el nu-l stia. Marta credea ca spunandu-i acestea, el se va apropia de ea , dar Trica auzind acestea descuie usa camerei si pleaca la mama sa, care in miez de noapte il primeste in casa.Trica ii spune mamei sale sa-i inapoieze bani lui Bocioaca pentru ca Marta il vrea pentru ea nu pentru fiica ei.
A doua zi, Bocioaca, afland ca Trica a umblat noaptea prin sat in loc sa se duca la mama sa, il sfatuieste sa se fereasca de Marta.
Verboncul pe strada, voinicii chiuiau. La astfel de eveniment lumea se ingramadea la casele cele inalte pentru a vedea mai bine. Trica se duce si el la fereastra mare.In stanga era Sultana, iar el se duce la cea din dreapta unde veni si Marta si sta pe umarul lui.
A doua zi, pe cand toata familia lui Bocioaca, cu Trica si cu calfele stateau impreuna, in liniste in bucataria, Persida dadu navala in camera si incepe a-i povesti cele intamplate la casa ei.Ii arata vanataile si sangele de pe ea capatate in urma bataii cu Natl. Ea ii spune ca sotul sau este cuprins de patima jocului si mai ales de diavol.
Mara, auzind ca Persida este la Bocioaca se duce si ea acolo. La vorbele Persidei, la povestea ei, Mara stia ca fiica sa este din nou la ea in casa si in siguranta, iar Trica si-a gasit stapani buni.
Dupa-amiaza toata lumea se ducea sa vada Verboncul.Trica, nelinistit,iesi afara si alearga la Verbonc.Bocioaca si Marta incearca sa-l opreasca, dar in zadar caci el inainta mereu.
Raspandindu-se vorba ca Trica pleaca la Verbonc, desi cumparat, Mara impreuna cu Persida vine sa-l ia inapoi. Cand le-a vazut, Trica le-a imbratisat si a pornit mai departe cu sapca in cap, dansand impreuna cu Mara, care li s-a alaturat,Persida insa merge dupa ei da nu se opreste din plans.

Capitolul 20—Norocul Casei
Persida a ramas in casa la Mara, care a incurajat-o cu sfaturi bune.Noaptea, ele au stat de vorba si Persida afla de la mama sa ca ea are zestre multa. Mara a adormit, dar Persida cu gandul la Natl pleaca incet din casa spre Sararie. Cand se trezi cu Persida acasa, Bandi se sperie. Intr-un tarziu a aparut si Natl ametit de vin. Persida afla de la Natl, spunandu-i din cauza bauturii, ca Bandi este fratele sau, fiul lui Hubar. Ea a ramas noaptea la Natl si vorbeau linistiti, ca si cum nu sa-r fi intamplat nimic.Dimineata,Mara si-a dat seama ca fiica ei s-a intors acasa la ea.
Dupa multa vreme, Mara afla ca Persida a fost iar batut si traieste din ce in ce mai rau cu Natl.Toamna, Mara este chemata iar de Talia deoarece Persida va naste. De data asta Mara mese des si linistita, gandindu-se ca nu trebuia sa vina.
Razboiul incepuse si odata cu el Mara se ruga la Dumnezeu sa-i tina copilul in paza. Intrand in casa,Mara ramase langa patul Persidei, care dormea.Dupa miezul-noptii venise si Natl. Vazand-o pe Mara a vrut sa fuga, dar atentia i-a fost atrasa de copilul infasat de langa Persida,copilul sau.Apropiindu-se de pat o trezi pe Persida, care il incurajeaza spunandu-i ca totul va fi altfel odata cu nasterea copilului.
Cand se trezi Mara se uita la fata planganda a lui Natl si isi puse in gand s-o cheme, la dorinta ginerelui sau, pe Hubaroaie. Persida si Natl s-au sfatuit si s-au hotarat sa-l boteze pe copil dupa religia lui Hubar, care in speranta lor va fi de acord cu intemeierea familiei.
Hubaroaie pleaca, la rugamintea Persidei, la manastire dupa maica Aegidia, care a venit de indata la fiica sa.Dupa un timp de stat cu Persida, aceasta se duce la parintele pleban. Aegidia il ruga pe acesta sa se duca si sa-l convinga pe Hubar se poata boteza copilul in religia lui.
Preotul, fiind de acord se duce sa stea de vorba cu Hubar, care era dispus sa-si ierte fiul, dar cand Natl veni la dansul, Hubar ii trase doua palme.Natl primeste palmele, dar spre uimirea lui, tatal sau saruta mainile care l-au palmuit.
Dupa ce Natl le marturisecte tatalui si plebanului ca el si Persida sunt cununati, Hubar se hotaraste sa-si vada nepotul a doua zi.In ziua urmatoare, Hubar si sotia lui se pregatesca si i-au ca dar pentru copil, toti galbenii si cutia cu argintarii si pleaca la Sararie.
Bucuroasa,Persida ii saruta mainile lui Hubar, care ii dadu darurile. Imbatati de fericire, Hubar si Hubaroaie vroiau sa se duca la Mara s-o invite si pe ea sa petreaca cu ei. La iesire insa, Hubar il vazu pe Bandi, care il privea cu ura.Acesta s-a razgandit a se mai duce la Mara, trimitand-o doar pe Hubaroaie, el ducandu-se la parintele pleban.

Capitolul 21.—Pace si Liniste
Natl isi continua lucrul la carciuma si isi da seama prin ce a trecut Persida si se gandi ca nu este vrednic de ea si nu merita fiul pe care il are. Vremea a trecut si Persida a stabilit data botezului copilului sau. Dupa botez, Mara se duce acasa si ia o parte din avere si i-o da lui Natl. Acesta refuza si o sfatuieste sa-i tina ea zestrea Persidei, cum a facut-o pana acum. Petrecerea botezului nu se termina cu fericire deoarece oamenii nu puteau sa-si deschida sufletul si plecara toti cu inimile indoite.
Peste cateva zile, Mara primeste scrisoare de la Trica in care ii spune ca a fost lovit la sold si sta la un spital din Verona. Dupa un timp Trica veni acasa, la Mara, care era mai bucuroasa ca oricand. Acesta auzind de supararea lui Bocioaca, se duce la acesta si ii cere voie Martei de a fi din nou calfa la ei si s-o i-a de sotie pe fiica sa.
Bocioaca vrea sa-l scoata pe Natl maiestru, acesta stapanind macelaria lasata de Hubar. Nu trece mult timp si Trica o lua pe Sultana de sotie, iar Bocioaca scoate, de Pasti, pe cei doi cumnati maiestri.
Persida si Natl urmau a se muta in casa lui Hubar, acesta avand de gand sa plece la Viena pentru ca toti oamenii sa fie fericiti fara el.Persida se duse intr-o zi la Hubar si ii spuse ca ei au hotarat sa-i lase lui Bandi carciuma. Incepand sa planga, Hubar se gandi la Bandi si ii propune Persidei sa-l ia cu el la Viena.Aceasta ii explica lui Bandi ce dorea Hubar si ca de dragul ei, el sa plece cu Hubar, care veni sa-l viziteze si sa-i vorbeasca.
Lasandu-i singuri, Persida se retrase. Hubar, impins de greutatea ce o avea pe suflet, ii spune lui Bandi ca este singura persoana ce o mai are in lume si ii marturiseste ca el este tatal sau.La auzul acestor vorbe,Bandi se napusti asupra lui Hubar. Amandoi au cazut la podea, dar Hubar era lipsit de puteri. Bandi puse genunchiul pe pieptul tatalui sau si apasa incontinuu, atata vreme cat Hubar mai respira.
Cand Persida intra in casa sa vada ce se intampla intre cei doi, ea nu gasi decat liniste si pe Bandi care radea mereu.




-rezumat pe scurt
Romanul incepe prin a prezenta personajul ce-i da nume :Mara,o femeie ramasa vaduva cu doi copii(Persida si Trica).Mara isi iubea foare mult copii si tocmai de aceea era capabila sa faca totul pentru binele lor.Strangea bani zi de zi pentru ei doi si pentru inmormantare.Dorea mereu ca fata ei sa fie deosebita si baiatul la fel.Pe fata voia s-o trimita la manastire sa fie bine educata, ea simtind ca nu-i va putea da o buna educatie de una singura,iar pe baiat voia sa-l faca ucenic,calfa la casa lui Bocioaca.
Maica Aegidia era foarte respectata de Mara si de aceea si-a lasat fiica in seama ei, la o manastire cu o reputatie foarte buna.Cu timpul Persida s-a atasat mult de maica Aegidia si maica de fata,atat de mult incat se poate spune ca Persida era preferata maicii.Maica o ajuta pe Mara cu bani pentru ca femeia sa aiba bani penteu Trica,acesta din urma invata la scoala.
La scoala Trica se cam batea cu cei pe care nu-i sufera,acesta fiind cazul in care a luat bataie de la un baiat mai mare ca el.Persida afland de cele petrecute a iesit fara pemisiune de la manastire si a plecat cu Trica pe Muresul involburat de erau sa moara amndoi si mama lor de spaima si maica Aegidia de rusine,dar totul s-a terminat cu bine,copiii fiind salvati.
In primavara un geam al manastirii s-a spart din pricina vantului puternic,iar in acel moment Natl a zarit-o pe Persida la geam si a ramas incremenit.Din acel moment viata amandurora cunostea o intorsatura radicala.Din acea clipa Natl nu si-o mai putea scoate din minte pe Persida ce-i parea mai frumoasa ca o zana,iar Persida simtea ca in sufletul ei se petrce ceva cu totul diferit,nu putea sa-si scoata din minte chipul zarit printre cioburile ferstrei sparte.Pe Trica l-au trimis ucunic la casa lui Claici,iar in apropiera nuntii Milenei Mara si Persida s-au dus in vizita la Trica.Tocmai in aceste zile Natl isi incepea cei doi ani de calatorie,si ca din intamplare se intalneste cu Persida la nunta lui Munteanu cu Milena.Aici el o gaseste pe Persida la brat cu un anume Codreanu ce-i cam facea ochi dulci Persidei.Cei doi au fost in sinea lor fericiti petrru ca s-au vazut si acest lucru devenea din ce in ce mai evident.
Persida urma sa se marite cu Pavel Codreanu dar il refuza fapt care l-a facut pe Codreanu sa se insoare cu alta.Persida il iubea pe Natl dar ea nu voia sa recunoasca,reprimandu-si acest sentiment din rasputeri.Natl se intoarse acasa dar cu 6 luni inainte sa i se termine cei doi ani de calatorie.Acest lucru putea fi trecut cu vederea de catre Hubar si partenii sai, dar cum Bocioaca afla ca Natl se tine dupa Persida (Bocioaca tinand mult la Persida)nu mai trecu cele 6 luni cu vederea,asa ca Natl fu nevoit sa mai petreaca alte luni departe de familia lui.In ziua in care se intiarse a fost mare veselie la casa lui.Persida s-a bucurat si ea atunci cand s-a intors Natl.Totul era pregatit ca Natl sa devina stapan dar Bocioaca uitandu-se prin cartea lui de calatorie a vazut ca Natl a petrecut mai mult hai hui decat muncind pe la macelari,lucruri care l-au facut sa-i amane ’taietura de maiestru’ a lui Natl.
Hubar se simtea rusinat de fapta fiului sau si cauta mereu sa-i spuna ceva,pana in ziua cand a venit in macelarie sa-l mustre si-l gasi la lucru cu un cutit in mana.In clipa cand a vrut sa se napustesca asupra lui Natl acesta din urma si-a aruncat cutitul din mana si l-a impins pe Hubar pentru a nu fi palmuit,dar Hubar a cazut si s-a lovit.Totul a fost interpretat de o calfa care se afla acolo precum Natl ar fi vrut sa-l omoare pe Hubar.Singura care nu a crezut acest lucru a fost Persida care nu putea crede astfel de lucruri despre omul pe care-l iubea.Astfel ea a inceput sa se intalneasca,pe ascuns cu Natl,doar in prezenta lui Bandi,singurul in care avea incredere Persida.
Natl si Persida s-au cununat pe ascuns cu ajutorul lui Trica si a lui Codrenu(care nu o putea refuza pe Persida),si au plecat impreuna la Viena unde pentru cateva luni s-au simtit bine, cu toate ca Persida ducea dorul casei fiind printre straini,dar se simtea bine stiind ca Natl o iubeste si ea il iubeste pe el.Totul pana intr-o zi cand sosi o scrisoare de la Trica in care Mara isi ierta fiica si o chema indirect acasa.Natl se sperie de aceasta scrisoare si incepu sa faca tot posibilul pentru a se intoarce acasa.In cele din urma ei doreau sa se intoarca acasa unde Persida era asteptata de Mara si de Trica,dar Natl nu era asteptat decat de mama lui cu tatal fiind de mult certat.Natl s-a vazut cu Burdea apoi acesta din urma facandu-i o vizita Persidei,care era amarata si cu ochii invinetiti dupa ce Natl o batu.Acest lucru ,bataia nu o putu inghiti Persida si hotari insfarsit sa plece inapoi acasa,dar impreuna cu sotul ei.
Au luat carciuma din spatele Sarariei cu toate ca la inceput le-a fost foarte greu,dar Persida isi dadea toata silinta ca totul sa fie cat mai bine pentru amandoi.Natl era iscodit de Oncea si de Hubaroaie s-o lase pe Persida ,s-o indeprteze de el asa cum s-o pricepe mai bine.Asa ca Natl o lasa numai pe Persida sa muncaesca pe cand el parea mai mult a oaspete decat a stapan.
Trica muncea acum la casa lui Bocioaca de unde mai de demult fusese alungat.Acum era insa foarte bine pentru el deoarece era mana dreapta a lui Bocioaca si o insotea pretutindeni pe Marta,sotia lui Bocioaca si mama a unei fete de 12 ani.Atat de mult a stat Trica pe langa ea incat au ajuns sa se sarute si sa se imbratiseze pe la spatele lui Bocioaca fara ca acesta sa-si dea seama de ce se intampla.Atat de mult il pretuiau peTrica incat Persida si Bocioaca l-au rascumparat cu bani multi pentru a nu fi luat la razboi.
Natl nu mai poate suporta despartirea de parinti, de avere , de o viata buna si plina de huzur si o bate pe Persida dipretuind-o pe zi ce trece mai mult..Persida nu mai suporta betiile si nebunia jocului de carti in care cazuse Natl,nici bataile sau vorbele ne la locul lor,motiv pentru care il paraseste si se duce sa traiasca impruna cu mama ei ce o primeste cu bratele deschise.
Trica afland ca nu Mara i-a platit rascumpararea ci Bocioaca se decide sa se inroleze in armata pentru a-i putea plati lui Bocioaca banii pentru rascmparare.Totul i-a luat prin surprinde pe toti si mai ales pe Marta si pe Persida ce au facut tot posibilul ca el sa nu fie luat la razboi.
Persida se intoarce acasa la sotul ei, urmand ca peste cateva zile sa se nasca fiul Persidei si a lui Natl.In ziua aceea a venit si Mara la Persida.Au hotarat apoi ca sa faca tot ce le va sta in putinta ca Natl sa se impace cu parintii sai,ca maica Aegidia sa fie nasa copilului.Hubaroaie si Hubar in pricipal l-au iertat pe Natl si au venit sa-si vada nepotul.Hubar era insa nemultumit din pricina faptuilui ca nepotul sau e nelegitim,dar se linisti atunci cand afla ca este legitim,ca Natl si Persida sunt cununati.Mara nu se prea impaca cu gandul ca nepotul sau este botezat in catolicism dar se multumea sa-l stie sanatos.
Cu toate pregatirile pentru botez Bandi fusese parca uitat de Persida si de toti(Bandi era fiul nelegitim a lui Hubar cu Reghina),si parca nu mai putea sta in prejma lor cat timp era Hubar printre ei,el urandu-l pe Hubar.
Trica s-a intors de la razboi ranit la sold dar schimbat la caracter,era chiar barbierit si pieptanat,iar in vocea lui se putea citi hotararea si maturizarea.Era Mara tare fericita sa-si vada iar amandoi copii la un loc.Peste putin timp Natl si Trica au devenit maiestri cu ajutorul lui Oncea si a lui Bocioaca ce au inchis un ochi in fata lipsei lor de experienta.Deci Persida urma sa se mute in casa lui Hubar iar birtul ramanea dupa voia ei lui Bandi la care tinea foarte mult.Dar Hubar s-a oferit sa-l ia cu el intr-o calatorie la Pesta,la Viena.Bandi accepta aceasta calatorie numai pentru ca Persida i-o cerea, numai de dragul ei.
Aflat i singuri in carciuma din Sararie,Badi si tatal sau, Hubar au inceput sa discute despre calatorie.Discutia a divagat pana cand Bandi l-a pus pe Hubar sa recunoasca faptul ca ii este tata.Hubar nu mai avea de ales asa ca a recunoscut fara ocolisuri,iar in acele clipe Bandi,parca innebunit se napusti la pieptul tatalui sau si-l lovi pana ce-l omori,apoi izbucni in ras.

Persida intra peste ei si-l vazu pe Hubar intins pe jos si pe Bandi razand in linistea ce-i invaluia.    


Fisa de lectura

Titlul operei literare:Mara
Autorul: Ioan Slavici
Opera face parte din volumul :Mara Editura : Herra
Anul aparitiei: 2006
Date importante din viata si activitatea autorului:
Ioan Slavici (1848-1925).
Studii la Sira, Timisoara, Arad, Satu Mare, Budapesta, Viena. La Viena iil cunoaste pe Mihai Eminescu. Este professor si ziarist, Intemeietor de reviste. Alte opera ale scriitorului: Moara cu noroc, Popa Tanda, Budulea Taichii
Genul literar: Epic
Specia literara: Roman realist- obiectiv
Opera este structurata In :capitole
Opera este scrisa in:proza
Locul desfasurarii actiunii:Radna / Lipova
Timpul desfasurarii actiunii: cea dea doua jumatate a secolului al XIX-lea
Naratorul : omniscient si omniprezent
Personaje : Mara, Persida, Trica, Codreanu, Marta, Bocioaca, Bandi, Berdea, Maica Aedgidia
Tipul personajului :
Trasaturi Citate Principal
• Mara staruitoare, priceputa, avara “A ramas Mara, saraca,cu doi copii, Saracutii de ei, dar era tanara si voinica si harnica si Dumnezeu a mai lasat sa aiba si noroc ”
• Persida chibzuita, credincioasa, puternica “Persida stia ca e mai scurt cel din stanga, dar nu stete nicio clipa pe ganduri, apoi, fara voie, apuca la dreapta spre macelarie”
Momentele subiectului :
Expozitiunea: incipitul constă în prezentarea personajului principal, Mara Bârzovanu, \"o precupeaţă\" din Radna şi prin fixarea locului unde urmează să- se petreacă acţiunea, caracteristici specifice romanului tradiţional. Mara rămăsese văduvă cu doi copii, \"sărăcuţii de ei\", dar era încă tânără, voinică, harnică şi nu se plângea de noroc.
• Intriga : Frumuseţea şi farmecul Persidei îl fascinează pe Naţl, feciorul lui Anton Hubăr, măcelar la Lipova, declanşând intriga romanului
Desfasurarea actiunii : Romanul consacră un spaţiu extins vieţii sentimentale a tinerei Persida, care , iubită de teologul Codreanu şi de fiul unui măcelar bogat, Naţl, îl alege pe acesta din urmă. După un îndelungat proces de precizare şi cristalizare a sentimentului, care îi uneşte, Presida şi Naţl, sunt cununaţi pe ascuns de generosul Codreanu şi pleacă la Viena , nevoiţi să-şi părăsească locurile natale, unde unirea a doi tineri de naţionalităţi diferite întâmpină opoziţia unui mediu dominat de prejudecăţi şi, în primul rând a părinţilor. Greutăţile cu care se confruntă şi după întoarcerea de la Viena, precum şi evoluţia divergentă a caracterelor lor înăspresc relaţiile dintre cei doi soţi. Situaţia se îmbunătăţeşte, relativ, o dată cu naşterea copilului , când Mara şi Hubăr accept a în sfârşit căsătoria încheiată fără voia lor. Punctul culminat: Un nou conflict este pe cale să izbucnească în privinţa religiei în care să fie botezat copilul.
Deznodamantul: Când acest conflict se aplanează, romanul se încheie, brusc şi brutal, cu uciderea bătrânului Hubăr, de către fiul său natural, dementul Bandi. Moduri de expunere: Naratiune: DA Descriere :DA Dialog : DA Monolog: DA Caracterizarea personajului principal : Deşi personajul Mara , ocupă în carte un spaţiu mai puţin extins decât fiica ei, Persida, totuşi , figura precupeţei dein Radna domină întregul roman prin forţa ei, prin pregnanţa trăsăturilor şi prin complexitate. Mara este un presonaj, la care se raportează şi celelalte şi care prin ponderea lui reprezintă un factor de echilibru. Însuşi portretul ei fizic sugerează masivitate, stabilitate: "Muiere mare , spătoasă, greoaie şi cu obrajii bătuţi de soare, de ploi şi de vânt, Mara stă ziua toată sub aştră în dosul mesei pline de poame şi de turtâ dulce." Sufletul ei este dominat de două pasiuni :pentru copiii săi şi pentu agonisirea de bani. Dacă în cazul personajului Ghiţă din nuvela Moara cu Noroc, dragostea faţă de familie şi patima , cele două sentimente nu intră în conflict atunci, când este vorba de Mara. Inventivă, aceasta găseşte totdeauna modalitatea se a-şi realiza planurile, în ceea ce-i priveşte pe copiii cu căt mai puţină cheltuială, determinând-o pe maica Aegidia s-o ţină pe Persida aproape gratis, iar pe cojocarul Bocioacă să pltească scutirea lui Trică de armată. Simbolică pentru echilibrul afectiv al Marei între dragostea pentru copii şi iubirea de bani este existenţa celor trei ciorapi, în care eroina îşi păstrează economiile: "Unul pentru zile de bătrâneţe şi pentru înmormântare, altul pentru Persida, şi al treilea pentru Trică." Când trebuie să facă o investiţie mai importantă, cum este aceea pentru arendarea podului de peste Mureş, Mara ia bani din ciorapul destinat Persidei, ilustrând astfel o anume zgârcenie, vizibilă şi în gesturile care însoţesc punerea banilor la păstrare: " Când poate să pună florinul ia-l sărută, apoi rămâne aşa, singură, cu banii întinşi pe masă, stă pe gănduri şi începe în cele din urmă să plângă. " Ca şi alte personaje ale lui Slavici, Mara est caracterizată de orgliul care la ea îmbracă forma mândriei de a-şi fi făcut stare prin munca ei proprie, şi a orgoliului matern : "Tot n-are nimeni copii ca mine !" repetă în diferite împrejurări personajul, şi această exclamaţie plină de satisfacţie domină romanul cu frecvenţa unul laitmotiv, apărând chiar în situaţiile în care comportarea copiilor o supără la început pe mamă. Această capacitate a energicei Mara de a trece peste conflictele care o opun uneori copiilor ce îi nesocotesc voinţa ( fuga Persidei cu Naţl , în rolare lui Trică ) o caracterizează drept o fire adaptabilă pentru care imperativele realităţii înseamnă mai mult decăt să le nesocotească. Datorită capacităţii ei de a lua viaţa aşa cum este, Mara a fost considerată a fi "viaţa însăşi, pătimaşă, puternică, lacomă, rea, generoasă, vorace şi darnică ; animată de tensiinile cele mai obscure, dar şi îndrumată de elanurile cele mai nobile ; neiertătoare, aspră, severă şi blândă. Titlul operei: Titlul ilustreaza numele eroinei, dar poate simboliza si familia acestuia sau prototipul omului tenace si ambitios care actioneaza cu dibacie si perseverenta pentru a reusi in viata. Mijloace artistice: “atat de mult se temuse din cauza ei, desi fara de vina ei, omul acela isi va pierde rostul, se va nenoroci si va strica viata parintilor sai, si acum era scapata de temerea aceasta ” pg 144 Vocabular: “staroste” – conducator al unei bresle sau comunitati de meseriasi. “a sta smirna” – a sta nemiscat Citate preferate: “Sfinte Aranghele! Striga apoi crucindu-se. Sfanta Marie, Maica Preacurata! Bata-va sa va bata, copii! Nu – grai dansa mangaiata – copii ca ai mei nimeni nu are”
Note de lectura: • Opera mi-a trezit sentimente de : mila fata de destinul Persidei si chiar al Marei. • Ceea ce ma impresioneaza este: Rabdarea Persidei in privinta lui Natl si dragostea Marei pentru copii ei. • Surpinzator este momentul cand: Bandi isi omoara tatal, apoi rade diabolic spre Persida. • Demn de admirat este momentul care : Mara trece peste gura lumii si o accepta pe fiica ei ratacitoare. • Am admirat : forta de munca a Marei. • Am fost curios cand: Persida a trebuit sa aleaga intre Natl si Codreanu. • As vrea sa traiesc in lumea personajului pentru ca : • Nu as vrea sa traiesc in lumea personajului pentru ca : Ideile preconcepute ale satenilor mi-ar fi afectat modul de viata,
Opinii si referinte critice: Slavici n-a uitat niciodata ca debutul sau literar a fost un act al vointei lui Eminescu, expresia unei intuitii straine de el insusi. Eminescu vedea in Slavici altceva – si mai mult – decat era ele insusi in stare sa vada. Cum se spune, i-a « fortat mana » ; nu pentru a-l abate de la rostul sau, ci pentru a-l reda acestui rost .



TEXTUL FICTIONAL si TEXTUL NONFICTIONAL


MESAJUL poate fi structurat sub forma unui TEXT FICTIONAL (LITERAR) sau NONFICTIONAL (NONLITERAR), in functie de scopul comunicarii si modul particular de concretizare a informatiei transmise.
Distingerea textului literar de textul nonliterar se realizeaza functie de cele patru categorii fundamentale ale literaturii/conditii ale “literaritatii”: mimesisul, expresivitatea, receptivitatea si retorica (cf. Heinrich F. Plett).
Imaginatia- aptitudinea care confera scriitorului puterea de a realiza universul fictiv al operei, pornind de la datele realului pe care le transfigureaza artistic, conform propriei viziuni despre lume (Weltanschauung);Fictiunea- rezultatul unui proces imaginativ care presupune utilizarea unor elemente de realitate pentru crearea unei alte lumi, care nu se suprapune cu realitatea, ci o concureaza;Viziunea asupra lumii(Weltanschauung) - imagine sau reprezentare a lumii in plan artistic sau filosofic, mod de a vedea sau de a concepe lucrurile, percepere prin spirit.

TEXTUL FICTIONAL (LITERAR): realitate —> imaginatie —> text

TEXTUL FICTIONAL particularizeaza comunicarea artistica, pentru ca in el se recunoaste originalitatea reflectarii lumii inconjuratoare de catre creatorul operei artistice (populare sau culte). In text se manifesta functia poetica a limbajului, prin excelenta reflexiv, intrucat expresivitatea continutului primeaza si nu informatiile inmagazinate. Este caracterizat prin:
Caracter imaginar si reflexiv;
Perspectiva subiectiva;
Utilizarea cuvintelor cu sens figurat;
Modalizare afectiva maxima.
Opereaza cu imagini poetice, figuri de stil;
Se adreseaza sensibilitatii;
Forma expresiva cautata de organizare a enuntului;
Ambiguitatea mesajului, polisemantismul;
Exprima un adevar poetic, general;
Pune in miscare personaje, nu persoane;
Tipuri: povestirea, schita, nuvela, romanul, balada, idila, tragedia, mitul, basmul, fabula, epopeea etc.

TEXTUL NONFICTIONAL (NONLITERAR): realitate —> text

TEXTUL NONFICTIONAL este elaborat pentru a comunica un continut in care actioneaza, cu precadere, functia referentiala. Vizeaza domenii diverse, de la cele stiintifice si juridico-administrative la mass-media audio-vizuala, concretizandu-se; cu ajutorul registrelor lingvistice (oral/scris; popular/cult; regional, colocvial, argoul si jargonul). Indiferent de textul functional reprezentat in comunicare, emitatorul abordeaza obiectiv realitatea si foloseste un limbaj comun, conventional, prin excelenta tranzitiv (scopul principal este de a transmite informatii). Trasaturi:
Caracter real si tranzitiv;
Perspectiva obiectiva;
Utilizarea cuvintelor cu sens propriu;
Opereaza cu enunturi logice, concepte;
Se adreseaza ratiunii;
Forme functionale de organizare a enuntului;
Limbaj specializat pe domenii de activitate
Claritatea comunicarii;
Exprima un adevar istoric, general;
Prezinta persoane si nu personaje;
Actioneaza functia referentiala;
Modalizare afectiva minima
Tipuri: eseul, discursul oratoric, prelegerea, instructiunile, regulamentele, legile, rapoartele, referatele, reportajele, interviurile, articolele, anunturile publicitare, corespondenta privata, corespondenta oficiala, amintirile, jurnalul, memoriile, conversatie cotidiana, marturisiri, descriere geografica sau istorica etc.