ingrijirea pacientului cu reumatism articular acut

se manifesta prin inflamarea succesiva a unor articulatii mari, afectiunile arterelor se vindeca fara sechele. uneori poate atinge cordul lasand urme grave. boala afecteaza copiii, adolescentii, ca urmare a unei angine streptococice. durerile articulare apar la 2-4 saptamani, dupa angina. 

manifestarile de dependenta

febra/transpiratii, asterie, durere, tumefactie articulara fugace insotita de congestie locala, anorexie. apare la articulatii mari

hipertermie

intoleranta la efort fizic

durerea articulara cu caracter migrator

dificultatea de mobilizare/de mers

deficit in acordarea ingrijirilor igienice

risc de complicatii – coree, cardita reumatismala, deshidratoare

obiective

pacientul sa aiba temepratura corpului in limite nornmale

sa se obtina o stare de bine, cu disparitia durerilor articulare. 

prevenirea complicatiilor

interventii

se asigura repaus la pat pana la disparitia durerilor si in continuare 2-3 saptamani cu reluarea treptata a mersului

se folosesc perne pentru sustinerea articulatiilor dureroase

se asigura ingrijiri igienice

se recolteaza sange pentru determinarea: vsh, fibrinogen, aslo, proteina reactiva, plus analize vizuale, exudat faringian, electrocardiograma si fonocardiograma

se administreaza tratament antistreptococic, penicilina+antinflamator-aspirina, cortizon in doze descrescatoare, pana la normalizarea vsh-ului

se asigura alimentatia pacientului hiposodata pe durata tratamentului cu cortizon, dieta de curatare pe durata fibrila

se supravegheaza functiile vitale in permanenta

se face educatia pacientului si a familiei, privind: prevenirea reinfectarilor streptococice prin continuarea tratamentului cu moldamin cu dozele si intervalele de timp stabilite de medic, prezentarea la controale periodice clinice de laborator, asanarea focarelor de infectii amigdaliana si dentara, internarea pacientilor cu complicatii cardiace.

ingrijirea pacientului cu poliartrita reumatoida

afecteaza articulatii mici ale mainilor si picioarelor in mod simetric

circumstante de aparitie

la persoanele de sex feminim la menopauza, aparitia si evolutia sunt lente

in stadiul i apar tumecfactie articulara si reluarea matinala

in stadiile 3-4 apare disformarea si anchiloza articulara, atrofie musculara si reducerea capacitatii functionale

manifestari de dependenta

tumefactia articulara

limitarea prograsiva a mobilitatii articulare

durerea articulara la inceput la articulatiile metacarpofalangiene si interfalangiene si metatarsofalangiene, iar apoi la nivelul genunchilor, umerilor, coatelor si articulatiilor corsofemurale

slabiciune si atrofie musculara

astenie generalizata

scadere ponderala

capacitate de functionare redusa, in stadiul 4 infirmitate importanta

probeleme de dependenta

durere articulara

limitarea progresiva a miscarilor

intoleranta la efort fizic

scadere in greutate

risc de pierdere a capacitatii de munca

risc de pierdere a stimei de sine

alterarea dinamicii familiare

obictive

diminuarea durerilor articulare 

prevenirea deformarilor articulare si osoase

mentinerea unui grad maxim e independenta in autoservire

sprijinirea psihica a pacientului pentru a se adapta la reducerea capacitatii functionale 

interventii

faza 1

se asigura repaus total sau relativ la pat in fucntie de afectarea articulatiilor importante 

patul trebuie sa fie dotat cu materiale auxiliare necesare confortului

faza 4

pozitia pacintului va fi schimbata la fiecare 2 ore pentru a evita aparitia escarelor

se ajuta pacientul dependent in satisfacerea nevoilor 

se asigura alimentatie adaptata nevoilor pacientului astfel: hipercaloric, daca pacientul a scazut in greutate si hipocaloric, daca prezinta obezitate; hiposodat in perioada tratamentului antinflamator

pacientul va manca la pat

se recolteaa sange pentru determinarea vsh, proteina c reactiva si reactia waller-rose

se plica tratamentul medicamentos prescris cu antialgigce, antiinflamatoare(luand masurile de protectie gastrica), corticoterapie si tratament cu saruri de aur(pot aveaa efecte secundare si tulburari gastrointestinale si alergii)

faza 2

chinetoterapeutul stabileste un program de recuperare la inceput-examinari generale pentru restabilirea tonusului muscular general, apoi treptat se introduc examene specifice pentru anumite grupe musculare si pentru recuperarea mobilitatii articulare

faza 3

se incurajeaza pacientul sa faca miscari care sa-si asigure independenta

se recomanda activitati precum: cusutul, tricotatul, care antreneaza articulatii mici

se recomanda schimbarea profesiei

se recomanda familiei sa asigure suport psihic si fizic in cazul aparitiei infirmitatilor

daca evolutia determina o stare de dependenta totala, pacientul se poate interna in institutii specializate

se pregateste pacientul pentru interventii artopeclice corective-protezarea articulara

ingrijirea pacientului cu spondilita anchilozanta

este cronica, progresiva caracterizata prin artrita, sacroiliaca si inflamatie a structurilor verterale si a articulatiilor centurilor care duc la anchiloza

afecteaza in special barbatii tineri

conditii de aparitie

persoane cu ortostatism prelungit

debutul si evolutia apar lent 

manifestarile de dependenta

apare durere lombara cu iradiere in membrele inferioare-mai accentuata dimineata. uneori apar......rahialgie care se accentueaza nocturn

apar dureri coxofemurale sau scapulo-...care apar in ....din cazuri

apare postura caracteristica de schior sau pozitie de scandura

apa dureri toracice cu senzatie de constrictie toracica

reducerea capacitatii functionale prin anchiloza

probleme pacientului

durere, mobilitate redusa pana la postura caracteristica

reducerea capacitatii ventilatorii pulmonare

risc de pierdere treptata a capacitatii functionale

risc de complicatii

incapacitatea de auto-ingrijire

obiective

diminuarea durerilor

prevenirea deformarilor si anchilozei coloanei vertebrale 

mentinerea unei maxime de capacitate functionala 

reintegrarea pacientului intr-o activitate utila 

interventii

se asigura repaus pe pat tare si neted

pozitia va fi de decubit dorsal sau ventral fara perna

repausul este necesar in perioadele acutesi se alterneaza cu pozitia sezand pe scaun cu spatar inalt

se supravegheaza functiile vitale 

se administreaza tratament antialgic, antinflamator

se invata pacientul sa execute exercitii posturale si de respiratie 5-10 min in decubit dorsal de 3-4 ori pe zi, de cateva ori pe zi ortostatism cu spatele la perete, cu ceafa, umerii si calcaiele in contact cu peretele, mers cu capul ridicat si retropulsia umerilor, exercitii respiratorii cel putin dimineata si seara

chinetoterapeutul invata pacientul sa efectueze exercitii de gimnastica pentru cresterea amplitudinii articulare 

pacientul va continua la domiciliu aceste exercitii

se recomanda pacientului sa practice sporturi precum: inot, baschet, volei, tenis

se recomanda reincadrarea pacientului in activitati cu efort reduse

se pregateste preoperator si se ingrijeste postoperator in caz de interventii chirugicale colective

ingriirea pacientului cu reumatisme degenerative sau artroze

cea mai frecventa boala reumatismala si se caracterizeaza prin uzura cartilajului articular si hipertrofia arterelor osoase

gonactroza-atroza genunchiuiliu

coxactroza – artroza articulatiilor coxofemurale

atroza umarului 

spondiloza – artroza coloanei vertebrale localizata cervical 

circumstante de aparitie

persoanele peste 40-50 de ani

persoane cu traumatisme si malformatii congenitale 

persoane cu obezitate 

persoane cu tulburari endocrine, ovariene 

menopauza- climax

conditile de munca –frig, umiditate

debutul este lent, evolutia in decurs de mai multi ani 

manifestarile de dependenta

durerea articulatiilor este accentuata dimineata ,articulatiile nu anchilozeaza

din regiunea cervicala, durerea radiaza la nivelul gatului in regiunea occipitala si in membrul superior unilateral si bilateral

din regiunea dorsala iradiaza anterior imitand suferinte cardiace

in regiunea lombara iradiaza in membrul inferior 

miscari articulare limitate 

crepitatii articulare

marirea de volum a articulatiilor

cefalee

ameteli

tulburari de auz si de vedere

probleme de dependenta

durere

limitarea mobilitatii

dificultata de imbracare si dezbracare

anxietate, depresie

cefalee, ameteli

modificarea schemei corporale 

pierderea stimei de sine

risc de limitare a capacitatii de munca 

risc de pareza, paralizii

obiective

diminuarea durerilor articulare 

pastrarea mobilitatii articulare

pacientul putandu-si satisface autonom nevoile de deplasare, igiena, imbracare

pastrarea greutatii corporale , in limite normale

pacientul sa poata exprima starea de confort psihic si fizic 

sa se previna complicatiile invalintizante

interventii

se aplica in functie de localizare 

se asigura repaus la pat o jumatate de ora in timpul zilei, mai ales pentru pactientul cu afectare la nivel ce coloana vertebrala si membre inferioare

se va evita pozitia de flexie a articulatiilor 

se ajuta pacientul imobilizat sa isi satisfaca nevoile 

se asigura regim alimentar in functie de restrictie: hipocaloric, hiposodat, hipercaloric

se recolteaza produse pentru inflamatia 

se administreaza tratament medicamentos 

se efectueaza investigatii- radiologice

se pot administra medicamente intra sau periarticular

se educa pacientul cu privire la regimul de viata pentru a limita aparitia dependentelor- 

evitarea mersului si ortostatismului prelungit 

a pozitiei profesionale vicioase

ridicarea de greutati mari

alternarea ortostatismului cu clinostatism

se invata pacientul cu coxactroza sa foloseasca bastonul –

bastonul se tine de partea opusa a membrului afectat 

se invata pacientul sa continue la domiciliu gimnastica medicaala 

se recomanda tratament balneofiziokinetoterapeutic 

se pregateste preoperator  pecientul pentru interventii corective

29.03.2022

ingrijirea pacientului cu afectiuni endocrine

principalele glande endocrine sunt

hipofiza

tiroida

paratiroidele

suprarenalele 

pancreasul endocrin-glande mixte 

gonadele – ovare , testicule- glande mixte 

timusul

epifiza

in conditii fiziologice fiecare glanda endocrina  are o secretie hormonala constanta  care se poate modifica  cand apar schimbari umorale specifice  printr un mecanism de feedback

in conditii patologice pot aparea turlburari de hiper sau hipo functie  la orice varsta 

aceste tulburari pot fi –

ereditare 

congenitale 

din cauza unor traumatisme 

din cauza factorilor de mediu 

sau cauze necunoscute 

glanda hipofiza  sau glanda pituitara

are forma si dimensiunea unui bob de fasole 

are o greutate  de aproximativ 0, 5 grame  si este situata , in saua turceasca   a osului sfenoid.

prezinta 3 lobi

unul anterior 

unul intermediar- acestia 2 formand adenohipofiza

unul posterior  care constituie neurohipofiza 

adenohipofiza secreta  hormonul somatotrop sth, si hormonii glandulatropi adica –tsh sau tirotropina ,acth sau hormonul adrenocorticotrop

neurohipofiza are rolul de a  depozita soi de a pune in circulatie hormonii secretati de hipotalamus si anume – adh sau hormoniul antidiuretic si oxitocina sau ocitocina

tiroida

este situata la baza gatului inaintea traheei , are forma de fluture si este constituita din 2 lobi uniti intre ei prin  istm.

secreta 2 hormoni principali si anume tiroxina-t3 si triodotironina-t4

paratiroidele

 –sunt in numar de 4, asezate perechi  pe suprafata dorsala a lobilor glandei tiroidei si secreta  parahormonul 

glandele suprarenale sunt situate deasupra polului superior al fiecarui rinichi  si au forma de con turtit 

tesutul glandular  prezinta 2 zone diferite  ca structura, ca functie 

la periferie avem corticosuprarenala  care  este alcatuita din 3 zone –

zona glomerulata care secreta hormoni mineralocorticotoizi cum ar fi aldosteronul 

zona fasciculata  care secreta hormoni glucocorticoizi cum ar  fi cortizolul si zona reticulata  care secreta hormoni sexosteroizi cum ar fi  estrogeni , progesteron 

la centru- zona medulosuprarenala  care secreta catecolamine adica  adrenalina si nonadrenalina 

epifiza sau glanda pineala

este o glanda mica  situata in endocraniu , are forma conica si  inainte de pubertate incepe sa involueze

disfunctiile sale sunt rare 

cea mai cunoscuta fiind sindromul de puberatate precoce 

timusul

care este situat retrsosternal in mediastinul superior  care atinge o dezvoltare maxima la pubertate  apoi involueaza

are rol in imunitate 

educatia pentru sanatate in bolile endocrine

prevenirea si tratarea corecta a bolilor infectioase  in special cele cronice care sunt incriminate in etiologia unor boli endocrine 

tratarea si ingrijirea corecta  a pacientilor cu traumatisme craniene  deoarece pot interesa si hipofiza .

luarea in evidenta cat mai precoce a gravidei  cu supravegherea si tratamentul corect a bolilor mamei  cu alimentatie adecvata in timpul sarcinii 

asistarea corecta a nasterii cu evitarea travaliului prelungit  a hemoragiei de dupa nastere  care  poate duce la necroza  ischemica hipofizara

se va urmari leuza pentru a depista semnele de insuficienta hipofizara cum ar fi scaderea in greutate, hipogalactie sau agalactie ,

administrarea iodului sub forma de sare iodata in  regiunile husogene 

se informeaza parintii cu boli endocrine ca este posibila transmiterea ereditara 

alimentatie rationala care contine calciu , evitarea excesului alimentar ,miscare 

evitarea surmenajului  a traumatismelor psihice  a emotiilor intense prelungite care pot duc hipertiroidism 

supravegherea bolnavilor cu afectiuni endocrine  si educarea acestora pentru respectarea tratamentului si a regimului de viata 

examene de laborator functionale si paraclinice in bolile endocrine

explorarea glandei hipofize 

hipofiza anterioara

aprecierea integritatii hipofizei se face prin

dozarea directa  a hormonilor hiperfizari prin metode de radio-imuno-dozare

detreminarea sth ului facandu se prin metoda radio-imuno-metrica 

modificari d eglicoreglare 

metabolismul fosfocalcic si bazal sub influenta sth ului 

glicemia creste in acromegalie si scade in insuficienta hipofizara 

de asemeni glicozuria apare in caz de  hiperfunctie  hipofizara 

fosfataza   alcalina creste in gigantism si acromegalie 

1.studiul hormonilor glandulatropi

acth se dozeaza in urina  si de asemeni se mai dozeaza  hormonii tireutropi si gonadotropi.

explorari imagistice , radiografia craniana din profil  arata fosa pituitara marita  in cazul tumorilor hipofizare 

de asemeni se va face tomografie , radiografia scheletului care arata  inchiderea tarzie a cartilajelor de crestere in caz de nanism si deforarea extremitatilor in caz de acromegalie.

hipofiza posterioara

proba restrictiei de apa 

cu 12 h inainte de proba  se intreerupe aportul de lichide si de alimente .

se exclud cafeaua , ceaiul , fumatul 

se cantareste bolnavul si se colecteaza urina la fiecare ora 

se masoara volumul si densitatea 

se intrerupe proba cand scaderea in greutate atinge 5 la suta la adulti si 3 la suta pentru copii 

in mod normal  presiunea osmotica plasmatica se modifica crescand doar cea urinara 

proba la adh 

 studiaza receptivitatea renala la adh  si se utilizeaza pentru diferentierea  intre diabetul insipid  si poliuria de cauza renala 

proba la nicotina 

care se bazeaza pe proprietatea acesteia  de a stimula  vasopresina sau hormoniul antidiuretic 

proba la clorura de sodiu 

si anume  solutia hipertona de clorura de sodiu administrata in perfuzie  stimuleaza  secretia de adh  si produce oligurie .

explorarea tiroidei

primul test de tiroida 

studiul metabolismului iodului 

determinarea iodemiei

se recolteaza 5 ml de sange si in mod normal valorile sunt cuprinse intre 10-20 micrograme la suta 

iodemia creste  in hiperfunctia tiroidiaa si scade in hipofunctia tiroidiana 

determinarea iodului legat proteic .

se determina tiroxina pe baza continutului in iod 

valorile normale sunt  intre 4-8 micrograme la suta .

valorile cresc in caz de hiperfunctie sau hipersecretie si scad in caz de hipofunctie 

determinarea ioduriei 

 se face din urina de 24 h 

2.dozari hormonale in sange

determinarea concentratiei serice de tiroxina si dozarea tsh

3. probele dinamice 

proba  werner care consta in administrare de tri-iodotironina care  blocheaza secretia de tsh  si  scade iodocaptarea 

testul la trh-este un test de stimulare a tiroidei . in mod normal cantitatea de tsh creste iar in caz de hipertiroidemie nu se modifica 

probe  cu izotopi radioactivi – radio-iodo captarea tiroidiana 

alte examene 

determinarea metabolismului bazal –scade in hipotiroidie si creste in hipertiroidie 

reflexograma ahiliana –se testeaza refkecul in tendonul lui ahile si se observa ca timpul de relaxare musculara dupa percutie   scade in hipertiroidie 

determinarea colesterolului si fosfolipidelor in sange –apar valori crescute in caz de hipertiroidie si scad in hipotiroidie 

ecografia  care este utila in gusa endemica sau in gusa ultinodulara

explorarea glandelor paratiroide

1.examene de laborator

determinarea calcemiei care creste in hiperparatiroidie 

determinarea fosforemiei-creste in in caz de hipoparatiroidie si scade in hiperparatiroidie 

determinarea calciului urinar crester in hiperparatiroidism 

2.dozari hormonale

dozarea parahormonului prin metode de radio-imuno-metrie

3.explorari imagistice –ecografie , ct , rmn – care pot depista adenom de paratiroida

ecografie scheletica care  arata osteuporoza , depuneri de calciu in tesuturile moi 

explorarea glandelor suprarenale

corticosuprarenala 

dozarea hormonilor adica cortizonul plasmatic acth , si aldosteron 

dozarea metabolitilor hormonilor suprarenalieni -17cs – cetosteroizi  care se detrmina din urina de 24 h 

probe pentru studiul echilibrului hidromineral –ionograma serica, urinara, 

probe dinamice –testul  thorn –bolnavul nu mananca timp de 12 h inainte probei 

in dimineata examinarii se recolteaza sange si se dermina numarul de ozeonofile si leucocite

se administreaza apoi  25 unitati acth im, la 3h si la 4h se determina din nou ozeonofilele si leucotele

la indivizii sanatosi are loc o scadere cu 50-60 la suta 

in caz de insuficienta  suprarenala  aceasta scadere nu are loc 

medulosuprarenala 

dozari hormonale  si anume dozarea catecolaminelor in urina si plasma .

dozarea acidului  vanil mandelic  care este produsul final rezultat din oxidarea  adrenalinei si nonadrenalinei 

explorari imagistice 

ecografia 

tomografia 

rmn

scintigrafia –care permit depistarea tumorilor 

semne si simptome in bolile endocrine 

exista simptome generale  care nu sunt specifice bolilor endocrine dar care pot avea valoare deosebita , de exemplu cefaleea .poate fi determinata de compresiune in caz de tumori hipofizare si are localizari diferite in functie de  directia in care de dezvolta tumora 

poate sa apara sub forma de crize de scurta durata , dupa care  devin permanenta , insuportabila ,  si nu raspunde la tratament antialgic 

se asociaza cu varsaturi in jet , cu tulburari vizuale , bradicardie 

durerea se accentueaza la schimbarea pozitiei a capului 

oboseala – se manifesta atat in plan fizic cat si intelectual . este mai accentuata in cursul diminetii si se intalneste in insuficienta hipofizara sau suprarenaliana 

tulburari de somn 

hipersomnie in tumori  hipotalo-hipofizare  sau in hipotiroidism  sau se poate manifesta sub forma de somn agitat , in hipertiroidemie

transpiratia-predomina la nivelul palmelor , cap ,in hipertiroidie. poate aprea si in caz de hipersecretie asupra renalelor 

sughitul –poate sa apara in caz de stimulare a nevrului frenic in caz de gusa tiroidiana 

setea- se intalneste in hiperparatiroidism , in diabet zaharat , diabet insipid 

tulburari gastrointestinale sub forma de inapetenta , in insuficienta hipofizara , in hiperparatiroidism si insuficienta suprarenaliana

diaree in hiperparatiroidism , in hipertiroidism si in insuficienta supprarenaliana

constipatie in hipotiroidism 

varsaturi  in caz de tumori hipofizare 

tulburari cardio-respiratorii –pot sa apara ameteli , palpitatii . la schimbarea pozitiei din decubit in ortostatism , in caz de insuficienta corticosuprarenaliana 

dispnee in insuficienta tiroidiana 

alte manifestari  -modificari ale vocii in caz de operatii pe tiroida 

examenul fizic

pozitia – exprima discomfort , fatigabilitate, apatie , neatentie 

miscari si contractii involuntare –tremuraturi, miscari rapide ale extremitatilor , pleoapelor, in caz de hipertiroidism 

in hipoparatiroidism apar contractii tonice ale musculaturii , mai ales la extremitati 

aspectul fetei 

facies tiroidian –exprima spaima , neliniste ,exoftalmie , clipeste rar , pleopele sunt inchise si tremura 

faciesul hiperparatiroidian are aspect pufos , buhait  cu pielea aspra , ingrosata , palida , rece , , ceroasa , dar sprancenele sunt rare , uneori si absente  , pleoapele edematiata  , buzele ingrosate si lima edematiata 

faciesul cushingoid sau fata in spect de luna plina , adica grasimea facila se acumuleaza periauricular 

fascies          ... – pielea este ingrosata cu  cute frontale , nasul buzele , urechile  sunt ingrosate , sunt latite , limba este marita , spatiile interdentare sunt largite 

faciesul adinosian-apar modificari ale culorii de piele  cu aspect de cafea cu alpte 

facies hipopituitar –apare nanismul hipofizar  si se caracterizeaza prin contrastul intre  statura mica , sau aspectul infantil , genral sau faciesul imbatranit 

statura 

gigantismul –adica cresterea la inaltimi de peste 2m cauzata de hipersecretie de hormoni somatotropi

nanismul  -inaltimea este mica de pan ain 1, 5 m .

nanismul hipofizar sau nanismul armonic in care  individul este proportionat armonios si cu functii psihice normale 

nanismul tiroidian sau dizarmonic  cu membre scurte fata de membre si cap si cu functii psihice intarziate 

starea de nutritie 

obezitatea –de tip cushing  in care grasimea se depune in mod caracteristic

la nivelul gatului  , avem ceafa de bivol

la nivelul fetei avem aspect de luna plina 

la nivelul abdomenului avem  sort abdominal , insa membrele raman subtiri

sindromul adiposogenital  care apare la varste tinere si cuprinde sanii , abdomenul , regiunea pubiana , soldurile capsele 

obezitatea din hipotiroidie – grasimea se raspandeste difuz cu preacdeere la fata , la gat , glezne , genunchi

obezitatea hipotalamica care este destul de rara , predomina la femei si se instaleaza brusc .se dispune pe badomen , trunchi , radacina membrelor , cap , gat 

slabirea 

scaderea in greutate cu 10-15 kg in cateva luni , ne avertizeaza cu privire la hipertiroidie , de asemeni boala adison , chiar si diabet 

starea mentala –ideatie rapida , si labilitatea afectiva in hipertiroidism 

lentoarea in gandire , dificultate in vorbire, tulburari de memorie in hipotiroidie 

depresie, labilitate emotionala , tulburari de memorie , de atentie in sindromul cushing 

aspectul tegumentelor – hiperpigmentare generalizata  mai accentuata in zonele descoperite , la plici , la nivelurile cicatricilor in boala adison  .

pielea aspra ingrosata , rece , ceroasa in hipotiroidie 

piele calda , umeda , subtire in hipertiroidie 

vergeturi rosii , violacee , la nivelul abdomenului , la nivelul coapselor , la nivelul sanilor , in sindromul cushing 

parul si unghiile –hirsutism  , exces de pilozitate de tip masculin aparut la femei . se poate asocia cu atroffie mamara , cu calvitie , cu atrofie , clitoridiana , cu amenoree si se intalneste in bolile suprarenaliene 

hipertricoza –pilozitate abundenta pe intreg corpul  sau in zone anormale pentru sexul respectiv , insotite de ingrosarea vocii , apare in caz de ovar polichistic deoarece incep sa se produca hormoni  masculini , apare si in caz de acromegalie 

pierderea parului sau alopecia in hipotiroidie 

poarul ramas este aspru , uscat , decolorat

caderea parului axilar si pubian 

unghiile , in boala adison , sunt concave , cu aspect de lingurita , sunt usor incovoiate ,

 in acromegalie au aspect patrat 

edemul , in hipotiroidism este genralizat , alb , pastos , si nu lasa godeu 

intereseaza si mucoasele motiv pentru care apar vocea ragusita , vorbirea lenta , macroglosie –limba mare, 

ochii –exoftalmie in hipertiroidimie si scaderea secretiei lacrimale in diabet 

semnele vitale 

tensiunea ,pot sa apara cresti foarte mari , pana la 200- 300 milimetri coloana de mercuri , in caz de feocromocitom, 

in hipertiroidism creste maxima si scade minima 

in hipotiroidism scade maxima si creste minima 

in bolaa adison , apare hipotensiunea arteriala 

pulsul – tahicardie la hipertiroidieni si bradicardie la hipotiroidieni 

respiratie –dispnee in feocromicitom, dispnee de efort  in boala adison si pe hipertiroidieni 

laringospasm in in caz de hipoparatiroidism 

temperatura  creste la hipertiroidieni si scade la hipotiroidieni 

30.03.2022

dg. de nursing: alterarea comunicarii din cauza macroglosiei manifestat prin dificultati de articulare a cuvintelor

dg de nursing:  diminuarea stimei de sine din cauza staturii mici fata de varsta manifestata prin complexe de inferioritate

dg de nursing: stare generala alterata din cauza deshidratarii manifestata prin cefalee, sete, febra, agitatie

01,04,2022

hipertiroidia este urmare a producerii in exces a hormonilor tiroidieni si cresterii  concentratiei  acestora in plasma . 

dg de nursing:  anxietate din cauza necunosterii prognosticului bolii manifestata prin neliniste, ingrijorare.

ingrijirea pacientului  cu hipertiroidie

.

            - anxietate

dg de nursing: deficit de cunostintedin cauza necunoasterii prognosticului bolii manifestata prin  ingrijorare, teama.

    

dg de nursing: disconfort din cauza cefaleei, paresteziilor, slabiciunii musculare manifestata prin neliniste,  agitatie.

dg de nursing:  alterarea nutritiei in deficit din cauza inapetentei si a varsaturilor manifestata prin scadre ponderala si risc de hipoglicemie.

boala addison- plan de ingrijire ( elev radu alexandra)

    

boala addison sau insuficienta supararenaliana este determinata de incapaciatea glandelor de a produce si secreta hormoni in cantitatea ceruta de nevoile organismului.

aparitie:

-boala se poate instala lent sau brusc ,dupa o intoxicatie sau un soc psihic

manifestari:

-apare starea de oboseala chiar si atunci cand manaci 

-dureri abdominale 

-diaree rezistenta la tratamentul dietetic si medicamenos obisnuit

-pierdere masiva de apa ceea ce determina criza acuta 

-scaderea in greutatea a 10-15 kg

-scade tensiuniea arteriala chiar si atunci cand schimbi pozitia 

-la barbati scade fertilitatea si potenta 

-la femei scade libidoul 

-in criza addisoniana pacientul isi schimba brusc starea ,t.a este foarte mica , se poate ajunge la coma 

-factorii care agraveaza criza addisoniana snt:caldura in exces ---efortul fizic si intelectual 

pacientul poate avea urmatoarele probleme :

-alterarea echilibrului hidric 

-alterarea balantei hidroelectrolitice

-alterarea conceptului de sine si a imaginii corporale 

-posibila leazare prin cadere 

diagnostic de nursing:

1 alterarea balantei hidroelectrolitice din cauza pierderii apei si a clorurii de sodiu , a cresterii potasiului manifestat prin oboseala ,tulburari de vedere si echilibru .

2 posibila lezare prin cadere din cauza tulburarii de echilibru circulatorii manifestata prin ameteli 

obiective:

-pacientul sa nu prezinte modificari ale t.a.

sa poata colabora

-sa consume ratia de alimente zilnice sa creasca in greutate 

-sa nu prezinte leziuni prin cadere

interventiile asistentei :

-se asigura cantitatea de 3000ml/zi de lichide

-se cantareste zilnic 

-se verifica pliul cutanat pentru a aprecia deshihdratarea 

-se masoara t.a si pulsul 

-se indeparteaza factorii de stres 

-stimularea pacientului sa consume produsele care sunt bogate in proteine

-asistarea pacientului in desfasurarea unosr activitati ,eliminarea posibilitatii de ranire

-se administreaza tratamentul cu 2/3 din doza de glucocorticoizi dimineata dupa ce pacientul a mancat

-se creste doza in cazul in care apare febra , in infectii sau cand se fac lucrari dentare

-doza insuficienta poate produce greata , voma , scadere in greutate 

-bolnavul trebuie sa evite alcoolul 

-sa aiba o dieta hiperglucida

-eliminarea tensiunilor familiale 

 

dg de nursing: disconfort din cauza cefaleei manifestata prin teama, neliniste.

dg de nursing: deficit de cunostinte din cauza necunoasterii prognosticului bolii manifestat prin intrebari frecvente, teama, nesiguranta.