Stalin - un Al Capone din Caucaz

Prima lui soţie, Ekaterina „Kato“ Svanidze, va muri de tifos la vârsta de 22 de ani în anul 1907. Fiul rezultat din această căsătorie, Yakov „Yașa“ Giukașvili va fi abandonat de Stalin la moartea lui Kato și crescut de rudele soţiei sale. În familia bunicilor materni din Osetia, Yașa Giukașvili va crește ca un băiat timid, tăcut și ascultător. Va fi îndrăgit de toţi cei care l-au cunoscut, mai ales de fraţii săi vitregi rezultaţi din a doua căsătorie a lui Stalin cu Nadia Alilueva. În perioada interbelică, Yașa va face prima încercare de sinucidere trăgându-și un glonte în cap, dar a fost salvat de medici. La auzul acestei tentative de sinucidere, Stalin a fost auzit exclamând: „Băiatul ăsta nici să tragă ca lumea nu e în stare!“. În iulie 1941, Yașa cade prizonier la nemţi, fără ca naziștii să știe cine este tatăl lui. În lagărul de prizonieri de la Sachsenhausen, Yașa este recunoscut de generalul Vlasov care trecuse de partea hitleriștilor cu întreaga divizie pe care o comanda în cadrul Armatei Roșii. Hitler i-a propus lui Stalin să-l elibereze pe feldmareșalul von Paulus căzut prizonier la Stalingrad în schimbul lui Yașa. Răspunsul lui Stalin a fost prompt și laconic: „Eu nu schimb un mareșal cu un soldat!“ După doi ani de prizonierat, Yașa se va sinucide în 1943, aruncându-se în gardul de sârmă ghimpată prin care trecea curent electric. Sebag Montefiore a identificat existenţa unor copii din flori făcuţi de Stalin cu alte femei din Siberia unde el s-a aflat în exil. Pe unii dintre acești copii, toţi băieţi, Stalin i-a ajutat discret, pe alţii i-a ignorat complet. Generalul KGB Serov i-a prezentat lui Hrușciov, în anul 1956, lista completă a acestor copii din flori, în urma unei anchete secrete efectuate de KGB după moartea lui Stalin. Din această anchetă, cel mai șocant caz este al unei minore de 13 ani, pe nume Lidia Pereprîghina, din Turuhansk, sedusă de Stalin pe atunci în vârstă de 34 de ani, aflat acolo în exil. A rezultat un fiu menţionat în biografia dictatorului scrisă de Essad Bey în anul 1931. Acest caz a stârnit un mare scandal, fiind calificat de poliţia ţaristă la timpul respectiv drept un viol calificat contra unei minore (pag. 297). Autorul explică prin aceste detalii de ce Stalin a tolerat atâta promiscuitate în jurul său, când a ajuns stăpânul Kremlinului. Celebrităţi ale istoriei URSS precum Kalinin, Voroșilov, Kirov etc. sunt demascaţi acum ca afemeiaţi incurabili, care își recrutau victimele din corpul de balet al Teatrului Balșoi din Moscova. Ca să nu mai pomenim de șefii poliţiei secrete, Henrik Yagoda, Nikolai Iejov sau Lavrenti Beria, care apar acum ca oameni complet deranjaţi mintal și de o promiscuitate de neimaginat. La arestarea acestora s-au făcut liste amănunţite cu ce anume s-a descoperit la percheziţia biroului acestora de la Lubianka. Simpla lectură a acestor liste menţionate de Sebag Montefiore demonstrează că acei poliţiști nu erau oameni normali. Iar șeful lor suprem, I.V. Stalin, era la curent cu promiscuitatea acestora și a tolerat-o. Dosarul de anchetare a lui Beria după arestarea sa, pe 26 iunie 1953, cuprinde 22 de volume, cu numeroase nume de femei și fete minore, victime ale acestui pedofil. Accesul istoricilor la aceste dosare ale lui Beria este în continuare interzis de către autorităţile rusești din considerente neelucidate încă.
Toată viaţa sa, până la decesul fulgerător din martie 1953, Stalin a fost extrem de vigilent în a bloca din faşă orice încercare de cercetare, documentare şi publicare a biografiei sale din tinereţe, care ar fi putut aduce atingere biografiei oficiale a dictatorului de mai târziu. Sub acest aspect, ultima carte a lui Sebag Montefiore, publicată la editura McArthur & Company din Toronto, cu titlul „Young Stalin“ (Stalin Tânăr), este o premieră mondială pentru că descrie în detalii cum a devenit gruzinul Osip Giukaşvili din Osetia dictatorul sovietic Iosif Vissarionovici Stalin din capitala URSS-ului.
Toate lucrările despre Stalin, publicate până azi, tratează laconic anii de tinereţe petrecuţi în Georgia natală de către dictatorul sovietic. Cartea de faţă prezintă în cele 442 de pagini numai anii de tinereţe ai lui Osip Giukașvili în Caucaz, înaintea autoexpatrierii sale în Rusia ţaristă. În mod ferm și incontestabil, Sebag Montefiore s-a impus drept biograful occidental cel mai bine documentat despre viaţa lui Stalin. Acest fapt este admis de scriitori consacraţi, precum profesorul universitar Robert Service din Anglia sau Robert Conquest din SUA, care au cercetat o viaţă întreagă istoria URSS-ului și sunt cunoscuţi în Occident drept kremlinologi. Prima surpriză pe care o aduce această carte este lista detaliilor total inedite care fac din această biografie o premieră absolută la scară mondială. Lumea se întreabă de unde a procurat autorul atâtea detalii intime și mai ales atâtea fotografii unicat? Răspunsul este dat în ultimele șase pagini care cuprind sute de nume și prenume ale oamenilor din toate colţurile lumii care au furnizat detalii și fotografii inedite din tinereţea lui Osip Giukașvili, începând cu familia prezidenţială a ţării sale natale, Georgia: Sandra și Mihail Saakașvili.
Autorul scrie că președintele Georgiei a emis un decret prezidenţial pentru admiterea sa în arhivele secrete ale Georgiei fără de care custozii arhivelor au refuzat să-l primească pe autor. Și mai eficace a fost însă invitaţia făcută publicului georgian la televiziunea naţională, ca „cei“ care deţin detalii inedite, jurnale intime sau memorii nepublicate ale celor care l-au cunoscut sau au lucrat cu Stalin să le aducă la Cancelaria prezidenţială a Georgiei care va garanta anonimatul sursei lor, dacă o cer.
Un gangster pur şi simplu
Este evident faptul că autorul cărţii a beneficiat masiv de concursul și prietenia familiei prezidenţiale a Georgiei în colectarea atâtor izvoare de informaţii privind tinereţea gruzină a lui Stalin. Cititorul care are răbdarea și curiozitatea să parcurgă metodic acele ultime șase pagini ale cărţii de faţă rămâne siderat. Sunt acolo nu numai nume georgiene şi rusești, ci provin de la toate etniile din cele patru colţuri ale lumii, de la moștenitori de a treia generaţie, care au păstrat cu mândrie de la bunicii lor documente, fotografii sau jurnale cu însemnări nepublicate, care atestă participarea lor directă la istoria stalinistă a Georgiei sovietice și l-au cunoscut pe Osip Giukașvili înainte de a-și lua numele conspirativ de Stalin.
Istoricii occidentali găsesc în această carte unele explicaţii la declaraţia făcută de premierul Winston Churchill: „Când Stalin a venit la putere, Rusia ara pământul cu plugul de lemn. Când Stalin a murit, ţara sa era cea mai mare superputere a lumii întrecută doar de America“. Cu alte cuvinte, în decursul a 29 de ani, acest gruzin a reușit să facă din Rusia o superputere mondială, ceea ce americanii au putut să facă din ţara lor abia în 200 de ani cu trei duzini de președinţi.
A doua surpriză a cărţii de faţă este dezvăluirea secretului arzător al tinereţii lui Stalin, păzit cu strășnicie atât de către dictator, cât și de succesorii lui de până acum: înainte de a deveni un conducător politic, Osip Giukașvili a fost un gangster, un brigand și un criminal de drept comun, cu multiple arestări în Gruzia natală, spărgător de bănci și escroc calificat. A început prin a estorca bani de la patronii din Caucaz ca „taxă de protecţie“.
Cine refuza să plătească primea un prim avertisment prin incendii organizate de Giukașvili pe proprietăţile lor, provocând pagube mai mari decât taxa de protecţie cerută anterior. După acest avertisment urmau răpiri de persoane din familia patronilor. Baronul Rotschild, care avea întreprinderi petroliere în Caucaz, avea un angajat cu salariu a cărui unică atribuţie era să asigure plata la timp a sumelor cerute de Giukașvili drept taxă de protecţie. Există fotografii în această carte care-l arată pe Osip Giukașvili în arhiva poliţiei din capitala Georgiei, Tiflis, astăzi Tbilisi, îmbrăcat ca Al Capone de la Chicago – superelegant, din banii furaţi din spargerea băncilor Georgiei.
Stalin a fost bătut crunt de mama sa în copilărie
La vârsta de 80 de ani, mama sa, Keke Giukașvili, a scris în memorii nepublicate până azi, că fiul ei Osip a suferit, când avea șase ani, două accidente are l-au lăsat invalid pentru tot restul vieţii (pag. 34). Cu mâna stângă, rămasă mai scurtă decât cea dreaptă, el nu putea ridica o ceașcă de ceai (pag. 33). Am mai auzit asta la Miami, Florida, la o conferinţă de presă a senatorului democrat Claude Pepper care l-a vizitat pe Stalin la Kremlin. Întrebat de un jurnalist ce anume l-a impresionat când a dat mâna cu Stalin, Claude Pepper a răspuns că a observat că nu putea vedea mâna stângă a dictatorului, deoarece mâneca hainei era mai lungă decât mâna respectivă.
La timpul respectiv n-am crezut acest detaliu neverosimil deoarece făcea din Stalin un estropiat fizic. Autorul adaugă acest amănunt deloc neglijabil pe lista complexelor de inferioritate pe care le-a avut Stalin de-a lungul vieţii.
Alte detalii pe această listă de complexe: degete lipite la un picior, infirmitate care l-a descalificat medical de la efectuarea serviciului militar obligatoriu; faţa brăzdată de cicatrici de la vărsat de vânt și, mai ales, zvonurile persistente că era copil din flori făcut de Keke cu un nobil gruzin, Koba Egnatașvili, a cărui fotografie apare în carte. Pe lângă faptul că era un invalid din punct de vedere fizic, cartea demonstrează că Stalin a fost vătămat psihic în copilărie de pe urma ambilor părinţi. La ultima întâlnire avută de Stalin cu mama sa Keke în anii 1930, martori oculari au relatat că Stalin a întrebat-o de ce îl bătea așa sălbatic când era copil. La care Keke a răspuns prompt: „Dacă nu te băteam, nu ai fi ajuns ce ești astăzi“.
La moartea mamei sale, la Tbilisi, Stalin nu s-a dus la funeralii, preferând să-l trimită pe Lavrenti Beria să se ocupe de înmormântarea lui Keke. De reţinut faptul că Keke nu știa rusește și, ca o consecinţă, n-a putut vorbi cu copiii lui Stalin, Vasili și Svetlana, decât prin translatori din gruzină în rusă. Soţia lui Beria, Nina, a rezumat admirabil într-o propoziţie că Stalin și soţul ei Lavrenti au trăit, au muncit, au murit și sunt îngropaţi într-o ţară străină, Rusia.
Din anii săi de școală la Seminarul Teologic din Tiflis, Osip Giukașvili a păstrat o amintire frumoasă unui singur dascăl, profesorul de istorie Makhatadze a cărui viaţă a salvat-o în anul 1931, când era în închisoare așteptându-și execuţia. Autorul reproduce în carte următoarea telegramă trimisă de la Moscova de Stalin, primului secretar de partid din Georgia: „Nikolai Dimitrievici Makhatadze în vârstă de 73 de ani este deţinut la închisoarea Metehi. Îl cunosc pe acesta de la Seminar și nu cred că el reprezintă un pericol pentru puterea sovietică. Îţi cer să-l eliberezi pe bătrân și să-mi comunici rezultatul“ (pag. 70).
Cum s-a născut numele Stalin
Autorul acestei cărţi a găsit sursa numelui conspirativ sub care Osip Giukașvili a intrat în istorie. Printre numeroasele amante pe care le-a avut în Georgia, se numără și o activistă, pe nume Liudmila Stal. Era fiica proprietarului unei oţelării din sudul Ucrainei, cu șase ani mai în vârstă și o veterană a închisorilor ţariste. Idila lor amoroasă a fost intermitentă întrucât ea s-a autoexilat la Paris.
Aceasta a lucrat îndeaproape cu Lenin în exil și de câte ori s-a văzut cu Lenin în străinătate, Stalin s-a revăzut și cu Liudmila Stal, care a exercitat o evidentă influenţă asupra tânărului georgian. S-au revăzut în mod cert în anul 1917. Nu a supravieţuit nimic din prietenia lor, cu excepţia unei surprinzătoare decizii pentru restul vieţii sale: georgianul Giukașvili a luat de la această Liudmila Stal numele său conspirativ de Stalin. Autorul a inclus în galeria fotografiilor inedite din această carte și poza Liudmilei Stal din perioada tinereţii ei.
Tot la acest capitol, autorul scrie că și Lenin avea multe amante la activ. În exil Lenin s-a implicat într-o idilă amoroasă pasionantă cu Inessa Armand, o femeie frumoasă măritată cu un bogătaș francez. După ce a ajuns la putere în 1917, Lenin a avut relaţii amoroase cu secretarele sale și, potrivit lui Stalin, soţia lui Lenin, Nadejda Krupskaia s-a adresat Biroului Politic pentru a reclama comportamentul acelor secretare (pag. 151).
În primii ani după Revoluţia Rusă din 1917, Inessa Armand i-a cerut voie lui Lenin s-o lase să plece la băi, la Karlsbad, în Germania. Lenin a convins-o să se ducă în Caucaz mai curând decât în Germania și ea a acceptat sugestia. Numai că în Caucaz, Inessa Armand s-a îmbolnăvit de tifos și cu toate îngrijirile medicilor a decedat acolo.
Martori oculari, care erau în gara moscovită la sosirea trenului funerar ce o aducea acasă pe Inessa Armand, n-au putut să uite că Lenin era pe peron într-o asemenea stare încât trebuia susţinut de ambele braţe de soţia sa și de alţi apropiaţi.
N-a venit la birou multe zile după înmormântarea ei. Un detaliu minor, dar extrem de ilustrativ: Inessa Armand are mormântul în Piaţa Roșie în spatele mausoleului lui Lenin, alături de marile celebrităţi ale statului sovietic, ca președinţii URSS, Yakov Sverdlov, Mihail Kalinin, Leonid Brejnev, în timp ce soţia lui Lenin a fost incinerată și urna ei este cimentată în zidul Kremlinului, alături de personalităţi de rang secund, precum mareșalii Jukov și Malinovski. Tot în același cimitir din Piaţa Roșie se află îngropat și sarcofagul lui Stalin după ce a fost scos din mausoleu la ordinul lui Hrușciov.
Din această carte mai aflăm că meseria de bază și singura ocupaţie legitimă avută de Stalin a fost cea de cizmar, meserie învăţată de la tatăl său, Beso Giukașvili, mort de tânăr într-o încăierare cu alţi beţivi din Osetia natală (pag. 45). Ar fi rămas probabil cizmar tot restul vieţii dacă mama sa, Keke, n-ar fi apelat la ajutorul lui Koba Egnatașvili pentru obţinerea unei burse de studii pentru fiul ei Osip. Așa va ajunge acesta să studieze teologia la Seminarul din Tiflis, de unde va fi exmatriculat pentru indisciplină, insubordonare faţă de profesori și lecturi interzise. Visul lui Keke de a-l vedea preot s-a spulberat, Osip preferând o viaţă subterană, cu activităţi criminale soldate cu nouă arestări și opt evadări din exilul siberian.
Din lectura acestei cărţi rezultă faptul că georgianul Osip Giukașvili a câștigat simpatia lui Lenin pe când acesta se afla în exil în Elveţia. O bună parte din finanţarea activităţilor politice ale lui Lenin din exil au fost asigurate din banii trimiși de acest georgian, din jefuirea băncilor din Caucaz. „Jefuirea băncilor nu era singura sursă de finanţare a lui Lenin. El a ordonat unei perechi de bandiţi bolșevici să seducă două surori retrase care au moștenit o avere imensă de la unchiul lor, industriașul Schmidt.
Activităţile politice ale lui Lenin, sponsorizate din jafurile lui Stalin
Dubla seducţie a reușit, deși Lenin a recunoscut că n-ar fi putut s-o facă el însuși. Unul dintre seducători, Victor Taratuta, a furat o sumă considerabilă din moștenire pentru a o cheltui pe picior mare înainte de a expedia lui Lenin restul banilor“(pag. 190). În această carte este descrisă și lansarea ziarului bolșevic „Pravda“, în anul 1912, fondatorii lui fiind tânărul Stalin și Viaceslav Scriabin, intrat în istorie sub numele conspirativ de Molotov, care va fi mâna dreaptă a lui Stalin pentru următorii 41 de ani. Sunt multe articole scrise de Stalin și tipărite în „Pravda“ sau sub formă de broșuri. Marxismul și problema naţională este cea mai cunoscută lucrare scrisă de Stalin.
El nu s-a oprit din a edita această lucrare pe toată durata vieţii sale. Lucrarea a fost un răspuns la propunerea socialiștilor austrieci înaintată lui Lenin înainte de revoluţie și numită de Lenin „o federaţie austriacă în interiorul Partidului“. Ca întotdeauna, Lenin era pragmatic, vizionar și doctrinar. El s-a temut că evreii Bund-ului și menșevicii georgieni, care susţineau diverse versiuni de autonomie culturală sau chiar separatism naţional, vor face Partidul și Imperiul Rus neguvernabil sub bolșevici. Lenin avea nevoie de o teorie care să ofere idealul autonomiei și dreptul la secesiune fără a-l acorda în practică pe vreunul dintre ele. Lenin și Stalin au căzut de acord că nimic n-ar trebui să stea în calea Statului Centralizat.
Stalin a definit naţiunea ca fiind: „o comunitate de oameni, formată istoric, unită prin comunitatea de limbă, teritoriu, viaţă economică și profil psihologic“. Despre evrei Stalin se întreba: „Ce fel de naţiune este o naţiune evreiască care constă din evrei georgieni, evrei daghestani, evrei ruși și evrei americani care nu se înţeleg între ei, locuiesc în diferite părţi ale globului... și nu acţionează niciodată împreună și unitar în timp de pace sau război? Ei sunt asimilaţi pentru că nu au «un stat stabil şi larg legat de teritoriu»“.
Dreptul la secesiune a fost oferit în această lucrare (dar numai în teorie), și niciodată aplicat în practică (cu excepţia Finlandei). Această doctrină a naţionalităţilor n-a fost scrisă frumos, dar a avut un fel de subtilitate care s-a transformat în realitate când Stalin a creat reţeaua de republici unionale care vor constitui URSS-ul. Ea rămâne relevantă pentru că dezmembrarea URSS-ului în anul 1991 a permis unor mari republici ca Ucraina, Estonia și Georgia să devină independente (pag. 277). Tot în această perioadă tânărul Stalin face cunoștinţă cu Lev Rosenfeld, pe numele conspirativ Kamenev, cu care Stalin va conduce un timp ţara, după moartea lui Lenin în 1924.
Tatăl lui Lev Rosenfeld-Kamenev era un inginer bogat care a construit calea ferată Batumi-Baku, inginer care și-a finanţat fiul marxist, Lev, în activităţile sale comuniste. Deși mai tânăr, Lev Kamenev s-a împrietenit cu Stalin, dar a făcut greșeala capitală să-l patroneze pe acesta prin educaţia sa aleasă până când a fost prea târziu s-o mai dreagă, sfârșind în faţa unui pluton de execuţie, la ordinul lui Stalin.
Un alt nume sonor prezentat în această carte este cel al unui meșteșugar evreu, Meyer Wallach, pe numele conspirativ Maxim Litvinov, ajuns ministru de Externe al URSS și amic de-al lui Nicolae Titulescu în perioada interbelică. Un detaliu interesant îl reprezintă dezvăluirea multiplelor călătorii internaţionale ale lui Stalin, efectuate sub numele conspirativ de Ivanovici.
A călătorit la Londra și Berlin (unde s-a întâlnit cu Lenin), la Stockholm (unde l-a cunoscut pe strungarul Voroșilov), la Viena etc. Ajuns dictator la Kremlin, Stalin n-a mai călătorit în afara URSS decât pentru cele două întâlniri cu liderii aliaţi anglo-americani la Teheran, în 1943, și la Potsdam, în 1945. A fost la un pas să se întâlnească cu Hitler, dacă Stalin ar fi preferat să negocieze cu Hitler Pactul de Neagresiune de la 23 August 1939, în loc de von Ribbentrop.
Hitler este înregistrat documentar că s-a declarat gata să meargă personal la Moscova, dacă va fi nevoie, ca să semneze Pactul de Neagresiune. Dar în loc de pactul Stalin-Hitler, el a intrat în istorie ca Pactul Molotov-Ribbentrop... O posibilă explicaţie este dată de faptul că lui Stalin îi era frică de avion. La plecarea sa spre Teheran, în 1943, pe aeroportul din Moscova Stalin și-a uimit însoţitorii prin faptul că în loc să urce în avionul care-l aștepta, s-a urcat în avionul pregătit pentru Beria! La întâlnirea cu Truman și Churchill de la Potsdam în 1945, Stalin s-a dus cu un tren blindat, iar pe fiecare parte a căii ferate erau postaţi la fiecare 500 de metri soldaţi sovietici.
Un alt detaliu pitoresc este faptul că la abdicarea ţarului de la tronul Rusiei, toţi conducătorii bolșevici erau în străinătate: „Troţki și Buharin la New-York, Lenin și Martov în Elveţia. Bolșevicii descumpăniţi din Petrograd erau conduși de un tânăr muncitor, de 33 de ani, pe nume Alexandr Șliapnikov și de Molotov care avea 27 de ani. Existau mai puţin de 25.000 de bolșevici în întreaga Rusie și numai 1.000 dintre ei erau activişti veterani“ (pag. 324).
Acești oameni habar n-aveau atunci că ei fac istoria ţării lor pentru următorul secol! În concluzie, portretul rezultat din această carte ne dezvăluie în persoana lui Osip Giukașvili-Stalin un om estropiat și vătămat psihic încă din copilărie, total lipsit de căldură sufletească, a cărui supremă plăcere era să ucidă. Acest portret veridic, neretușat apare abia la o jumătate de secol de la moartea dictatorului, după ce s-a făcut responsabil de moartea a zeci de milioane de bărbaţi, femei și copii.

FABULA PAPAGALULUI -de Lică Pavel, membru al U.S.R.

Criza mondială
> A lovit
> Subit
> Şi lumea animală.
> Leul, alesul ei pentru un nou mandat,
> A constatat
> C-au început supuşii să îşi arate colţii:
> Îl acuzau cu toţii
> Că-n loc de vreo măsură,
> El stă numai în chefuri, dezbină şi înjură,
> Crezându-se-mpreună cu-o haită de lachei,
> Descins din neam de zei.
> De-aceea, enervate,
> Jivinele-şi făcură şi ele sindicate,
> Să poată protesta în mod organizat.
> Speriat,
> Văzând conducătorul că gluma se îngroaşă,
> Că poate să o ia chiar dânsul pe cocoaşă,
> S-a gândit,
> C-ar fi mai potrivit,
> Să-ndrepte ura turmei spre un supus docil,
> Cu minte de copil,
> Care să nu grăiască
> Decât ce-o să audă din gura lui zeiască.
> Încântat
> De propria-i idee, îndată a chemat
> Un papagal ce-n juru-i se gudura mereu
> Şi-l imita la greu:
> - /Prietene, îi spuse cu aer de magistru,/
> /De astăzi tu vei fi un mare prim-ministru/!
> - /Dar eu sunt mic, /
> /O, rege,/
> /Şi nu pricep nimic/
> /Din ce se-ntâmplă-n junglă cu criza mondială!/
> - /Hă, hă! Faci o greşeală:/
> /Pricep doar eu, tu n-ai nevoie să te-agiţi,/
> /Ci numai să imiţi,/
> /Ca orice papagal,/
> /Cuvintele rostite de Leul genial!/
> /Vei fi, de ai habar,/
> /Un fel de... avatar./
> /Hai, vino, să te-nvăţ acum ce ai de spus,/
> /Din zori până-n apus!/
> Şi micul papagal, destoinic, a-nvăţat
> Politica de stat...
> De-atunci el se tot bate
> Cu zeci de sindicate,
> Iar Leul, liniştit, netemător, etern,
> Le-arată tuturor că hiba-i la guvern.
> În fabula aceasta, MORALA ne învaţă,
> Că oricine în viaţă
> Chiar scapă de scandal,
> Când are "papagal"!
> *
> * *
> * EPIGRAMĂ*
>
>
> Dascălii sunt uluiţi,
> Nu mai e ca înainte,
> Absolvenţii lor tâmpiţi
> Au acum şi preşedinte.
> *
> * *
> * FABULA TURISMULUI*
> Chelise Leul-rege dar coama şi-o păstrase
> Şi tot avea succese când se plimba pe /strasse/,
> Era bătrân şi totuşi, cu ochii lui saşii,
> Vedea să-i mai plesnească cu coada pe copii,
> Avea şi laba tare, de-aceea, cucerită,
> O vulpe se-aciuase în marea lui suită.
> Şi cum era-nzestrată cu-o fire pudibondă,
> Ştiind cât de sensibil e Leul la o blondă,
> Ea s-a vopsit degrabă-n culoarea de-acest ton,
> Apoi, luând poşeta de super-lux, /Vuitton/,
> S-a dus la el cu nurii, sperând să fie-aleasă,
> În noua guvernare pe-un post de ministreasă.
> (Fuseseră alegeri în toamna-acelui an
> Şi-acum se dădea lupta pe marele ciolan).
> Deşi cam găinară, cum unii, cu cinism,
> O criticau în presă, ajunse la... turism.
> Şi cu tupeu ceru să i se-aloce banii
> Cât alte ministere nu au primit cu anii,
> Voia s-aducă păsări şi ouă de-mprumut,
> Că-n criza asta mare, nici jungla n-a avut,
> Dorea ea să impună un /brand/ miraculos:
> /The land of choise-jungla/, să-i fie de folos
> Ca, atrăgând turiştii cu minte de copii,
> Ea să câştige bani tot din găinării.
> - /Stăpâne Leu, /strigă masivul elefant/,/
> /Mă văd chiar obligat să nu fiu elegant,/
> /Această blondă sexy, chiar vrea să te prostească?/
> /Turismul cu asfalt doar poate să-nflorească,/
> /Eu ca ministru pus, în junglă, la transporturi/
> /Am chiar pentru turism o mie de-alte ponturi! /
> Dar blonda ministreasă cu zâmbetu-i perfid,
> Îşi apără bugetul, intervenind rapid:
> /- Turiştii/, spuse vulpea/, când n-ai infrastructură,/
> /Vor pe la noi să vadă doar oul cum se fură/!
> /Autostrăzi, şosele găsesc în alte părţi, /
> /Dar cum se fură-n junglă, nu scrie nici în cărţi!/
> /Doar asta-i va atrage şi-un... farmec fecioresc,/
> /Al meu, dacă le-arăt cum ştiu să călăresc!/
> Şi ca să demonstreze cât este de cochetă,
> Ea-ncălecă un cal, apoi o bicicletă,
> Încât şi elefantul, sedus de călărit,
> L-a aprobat pe rege care-a decis grăbit,
> Nălţându-şi de pe tron statura lui ilustră,
> Cu ochii îndreptaţi spre scurta vulpii fustă:
> /- Decât să mai dăm banii pe-asfalturi la străini,/
> /Mai bine-i investim în ouă şi găini!/
> Astfel primi vulpiţa vopsită auriu,
> O sumă foarte mare... topită, cum? Nu ştiu!
> Căci nici găini, nici ouă în junglă n-a adus,
> Ci numai un... cocoş pe post de... soţ supus.
> MORALA mi se pare pierdută-n veşnicie:
> Turismul pentru-o "vulpe" e tot găinărie!

Pilotii orbi – M.Eliade – 1937

Imoralitatea clasei conducãtoare românesti, care detine “puterea” politicã de la 1918 încoace, nu este cea mai gravã crimã a ei. Cã s-a furat ca în codru, cã s-a distrus burghezia nationalã în folosul elementelor alogene, cã s-a nãpãstuit tãrãnimea, cã s-a introdus politicianismul în administratie si învãtãmânt, cã s-au desnationalizat profesiunile libere – toate aceste crime împotriva sigurantei statului si toate aceste atentate contra fiintei neamului nostru, ar putea – dupã marea victorie finalã – sã fie iertate. Memoria generatiilor viitoare va pãstra, cum se cuvine, eforturile si eroismul anilor cumpliti 1916- 1918 – lãsând sã se astearnã uitarea asupra întunecatei epoci care a urmat unirii tuturor românilor.
Dar cred cã este o crimã care nu va putea fi niciodatã uitatã: acesti aproape douãzeci de ani care s-au scurs de la unire. Ani pe care nu numai cã i-am pierdut (si când vom mai avea înaintea noastrã o epocã sigurã de pace atât de îndelungatã?!) – dar i-am folosit cu statornicã voluptate la surparea lentã a statului românesc modern. Clasa noastrã conducãtoare, care a avut frânele destinului românesc de la întregire încoace, s-a fãcut vinovatã de cea mai gravã trãdare care poate înfiera o elitã politicã în fata contemporanilor si în fata istoriei: pierderea instinctului statal, totala incapacitate politicã. Nu e vorba de o simplã gãinãrie politicianistã, de un milion sau o sutã de milioane furate, de coruptie, bacsisuri, demagogie si santaje. Este ceva infinit mai grav, care poate primejdui însãsi existenta istoricã a neamului românesc: oamenii care ne-au condus si ne conduc nu mai vãd.
Într-una din cele mai tragice, mai furtunoase si mai primejdioase epoci pe care le-a cunoscut mult încercata Europã – luntrea statului nstru este condusã de niste piloti orbi. Acum, când se pregãteste marea luptã dupã care se va sti cine meritã sã supravietuiascã si cine îsi meritã soarta de rob – elita noastrã conducãtoare îsi continuã micile sau marile afaceri, micile sau marile bãtãlii electorale, micile sau marile reforme moarte.
Nici nu mai gãsesti cuvinte de revoltã. Critica, insulta, amenintarea – toate acestea sunt zadarnice. Oamenii acestia sunt invalizi: nu mai vãd, nu mai aud, nu mai simt. Instinctul de cãpetenie al elitelor politice, instinctul statal, s-a stins.
Istoria cunoaste unele exemple tragice de state înfloritoare si puternice care au pierit în mai putin de o sutã de ani fãrã ca nimeni sã înteleagã de ce. Oamenii erau tot atât de cumsecade, soldatii tot atât de viteji, femeile tot atât de roditoare, holdele tot atât de bogate. Nu s-a întâmplat nici un cataclism între timp. Si deodatã, statele acestea pier, dispar din istorie. În câteva sute de ani dupã aceea, cetãtenii fostelor state glorioase îsi pierd limba, credintele, obiceiurile – si sunt înghititi de popoare vecine.
Luntrea condusã de pilotii orbi se lovise de stânca finalã. Nimeni n-a înteles ce se întâmplã, dregãtorii fãceau politicã, negutãtorii îsi vedeau de afaceri, tinerii de dragoste si tãranii de ogorul lor. Numai istoria stia cã nu va mai duce multã vreme povara acestui stârv în descompunere, neamul acesta care are toate însusirile în afarã de cea capitalã: instinctul statal.
Crima elitelor conducãtoare românesti constã în pierderea acestui instinct si în înfiorãtoarea lor inconstientã, în încãpãtânarea cu care îsi apãrã “puterea”. Au fost elite românesti care s-au sacrificat de bunã voie, si-au semnat cu mâna lor actul de deces numai pentru a nu se împotrivi istoriei, numai pentru a nu se pune în calea destinului acestui neam. Clasa conducãtorilor nostri politici, departe de a dovedi aceastã resemnare, într-un ceas atât de tragic pentru istoria lumii – face tot ce-i stã în putintã ca sã-si prelungeascã puterea. Ei nu gândesc la altceva decât la milioanele pe care le mai pot agonisi, la ambitiile pe care si le mai pot satisface, la orgiile pe care le mai pot repeta. Si nu în aceste câteva miliarde risipite si câteva mii de constiinte ucise stã marea lor crimã, ci în faptul cã mãcar acum, când încã mai este timp, nu înteleg sã se resemneze. […]
Stiu foarte bine cã evreii vor tipa cã sunt antisemit, iar democratii cã sunt huligan sau fascist. Stiu foarte bine cã unii îmi vor spune cã “administratia” e proastã – iar altii îmi vor aminti tratatele de pace, clauzele minoritãtilor. Ca si când aceleasi tratate au putut împiedica pe Kemal Pasa sã rezolve problema minoritãtilor mãcelãrind 100.000 de greci în Anatolia . Ca si când iugoslavii si bulgarii s-au gândit la tratate când au închis scolile si bisericile românesti, deznationalizând câte zece sate pe an. Ca si când ungurii nu si-au permis sã persecute fãtis, cu închisoarea, chiar satele germane, ca sã nu mai vorbesc de celelalte. Ca si când cehii au sovãit sã paralizeze, pânã la sugrumare, minoritatea germanã!
Cred cã suntem singura tarã din lume care respectã tratatele minoritãtilor, încurajând orice cucerire de-a lor, preamãrindu-le cultura si ajutându- le sã-si creeze un stat în stat. Si asta nu numai din bunãtate sau prostie. Ci pur si simplu pentru cã pãtura conducãtoare nu mai stie ce înseamnã un stat, nu mai vede.
Pe mine nu mã supãrã când aud evreii tipând: “antisemitism”, “Fascism”, “hitlerism”! Oamenii acestia, care sunt oameni vii si clarvãzãtori, îsi apãrã primatul economic si politic pe care l-au dobândit cu atâta trudã risipind atâta inteligentã si atâtea miliarde. Ar fi absurd sã te astepti ca evreii sã se resemneze de a fi o minoritate, cu anumite drepturi si cu foarte multe obligatii – dupã ce au gustat din mierea puterii si au cucerit atâtea posturi de comandã. Evreii luptã din rãsputeri sã-si mentinã deocamdatã pozitiile lor, în asteptarea unei viitoare ofensive – si, în ceea ce mã priveste, eu le înteleg lupta si le admir vitalitatea, tenacitatea, geniul.
Tristetea si spaima mea îsi au, însã, izvorul în altã parte. Pilotii orbi! Clasa aceasta conducãtoare, mai mult sau mai putin româneascã, politicianizatã pânã în mãduva oaselor – care asteaptã pur si simplu sã treacã ziua, sã vinã noaptea, sã audã un cântec nou, sã joace un joc nou, sã rezolve alte hârtii, sã facã alte legi. Acelasi si acelasi lucru, ca si când am trãi într-o societate pe actiuni, ca si când am avea înaintea noastrã o sutã de ani de pace, ca si când vecinii nostri ne-ar fi frati, iar restul Europei unchi si nasi. Iar dacã le spui cã pe Bucegi nu mai auzi româneste, cã în Maramures, Bucovina si Basarabia se vorbeste idis, cã pier satele românesti, cã se schimbã fata oraselor – ei te socotesc în slujba nemtilor sau te asigurã cã au fãcut legi de protectia muncii nationale.
Sunt unii, buni “patrioti”, care se bat cu pumnul în piept si-ti amintesc cã românul în veci nu piere, cã au trecut pe aici neamuri barbare etc.Uitând, sãracii cã în Evul Mediu românii se hrãneau cu grâu si peste si nu cunosteau nici pelagra, nici sifilisul, nici alcoolismul. Uitând cã blestemul a început sã apese neamul nostru odatã cu introducerea secarei ( la sfârsitul Evului Mediu ), care a luat pretutindeni locul grâului. Au venit apoi fanariotii care au introdus porumbul – slãbind considerabil rezistenta tãranilor. Blestemele s-au tinut apoi lant. Mãlaiul a adus pelagra, evreii au adus alcoolismul (în Moldova se bea pânã în secolul XVI bere), austriecii în Ardeal si “cultura” în Pricipate au adus sifilisul. Pilotii orbi au intervenit si aici, cu imensa lor putere politicã si administrativã.
Toatã Muntenia si Moldova de jos se hrãneau iarna cu peste sãrat; cãrutele începeau sã colinde Bãrãganul îndatã ce se culegea porumbul si pestele acela sãrat, uscat cum era, alcãtuia totusi o hranã substantialã. Pilotii orbi au creat, însã, trustul pestelui. Nu e atât de grav faptul cã la Brãila costã 60-100 lei kilogramul de peste (în loc sã coste 5 lei), cã putrezesc vagoane întregi cu peste ca sã nu scadã pretul, cã în loc sã se recolteze 80 de vagoane pe zi din lacurile din jurul Brãilei se recolteazã numai 5 vagoane si se vinde numai unul (restul putrezeste), grav e cã tãranul nu mai mãnâncã, de vreo 10 ani, peste sãrat. Si acum, când populatia de pe malul Dunãrii e seceratã de malarie, guvernul cheltuieste (vorba vine) zeci de milioane cu medicamente, uitând cã un neam nu se regenereazã cu chininã si aspirinã, ci printr-o hranã substantialã.
Nu mai vorbiti, deci, de cele sapte inimi în pieptul de aramã al românului. Sãrmanul român, luptã ca sã-si pãstreze mãcar o inimã obositã care bate tot mai rar si to mai stins. Adevãrul e acesta: neamul românesc nu mai are rezistenta sa legendarã de acum câteva veacuri. În Moldova si în Basarabia cad chiar de la cele dintâi lupte cu un element etnic bine hrãnit, care mãnâncã grâu, peste, fructe si care bea vin în loc de tuicã.
Noi n-am înteles nici astãzi cã românul nu rezistã bãuturilor alcoolice, ca francezul sau rusul bunãoarã. Ne lãudãm cã “tinem la bãuturã”, iar gloria aceasta nu numai cã e ridiculã, dar e în acelasi timp falsã. Alcoolismul sterilizeazã legiuni întregi si ne imbecilizeazã cu o rapiditate care ar trebui sã ne dea de gândit.
…Dar pilotii orbi stau surâzãtori la cârmã, ca si când nimic nu s-ar întâmpla. Si acesti oameni, conducãtori ai unui popor glorios, sunt oameni cumsecade, sunt uneori oameni de bunã-credintã, si cu bunãvointã; numai cã, asa orbi cum sunt, lipsiti de singurul instinct care conteazã în ceasul de fatã – instinctul statal – nu vãd suvoaiele slave scurgându- se din sat în sat, cucerind pas cu pas tot mai mult pãmânt românesc; nu aud vaietele claselor care se sting, burghezia si meseriile care dispar lãsând locul altor neamuri… Nu simt cã s-au schimbat unele lucruri în aceastã tarã, care pe alocuri nici nu mai pare româneascã.
Uneori, când sunt bine dispusi, îti spun cã n- are importantã numãrul evreilor, cãci sunt oameni muncitori si inteligenti si, dacã fac avere, averile lor rãmân tot în tarã. Dacã asa stau lucrurile nu vãd de ce n-am coloniza tara cu englezi, cãci si ei sunt muncitori si inteligenti. Dar un neam în care o clasã conducãtoare gândeste astfel, si-ti vorbeste despre calitãtile unor oameni strãini – nu mai are mult de trãit. El, ca neam, nu mai are însã dreptul sã se mãsoare cu istoria…
Cã pilotii orbi s-au fãcut sau nu unelte în mâna strãinilor – putin intereseazã deocamdatã. Singurul lucru care intereseazã este faptul cã nici un om politic român, de la 1918 încoace, n-a stiut si nu stie ce înseamnã un stat. Si asta e destul ca sã începi sã plângi.
[Vremea, Nr. 505, 19 Septembrie 1937, p. 3]

Profetia numelui tau (Onomantia) si numerograma zilei de nastere

Vechii greci credeau ca numele are puterea de a ne influenta destinul si foloseau ca metoda de predictie analiza primei litere a prenumelui.
Onomantia (intalnita si ca onomomantie) este o arta divinatorie care se bazeaza pe analiza numelui. Denumirea deriva din greaca veche, unde "onoma" inseamna nume, iar "manteia" - profetie. Aceasta disciplina era intens practicata in vremurile de demult cu scopul de a descifra destinul omului si, uneori, chiar pentru a-l determina. Primii si cei mai inflacarati sustinatori ai onomantiei au fost adeptii lui Pitagora.

De la greci, practica a fost preluata mai tarziu de romani, care aveau chiar si un dicton - "Nomen omen" - care in traducere libera ar insemna "Numele atrage soarta". Acestia erau atat de convinsi de puterea numelui de a influenta mersul lucrurilor, incat au extins aplicatiile onomantiei inclusiv asupra localitatilor. Geograful antic Pomponius Mela nota in lucrarea "De chorographia" ca autoritatile romane au schimbat numele unui oras ilir proaspat cucerit, pentru a-l face mai favorabil Romei (este vorba despre actualul port albanez Durres ).

Prima litera a prenumelui.

Una dintre cele mai folosite metode onomantice este analiza primei litere a prenumelui uzual. Prenumele uzual nu este neaparat cel inscris in cartea de identitate, ci cel cu care ni se adreseaza zilnic rudele, prietenii, colegii. Puterea lui de influenta e foarte mare, iar dintre toate literele care-l compun, prima are cel mai mare impact. Ea aduce informatii pretioase despre caracterul si temperamentul nostru, despre felul in care reactionam la stimulii exteriori, la oportunitatile si obstacolele vietii.

In linii mari, nota dominanta a reactiilor poate fi de natura fizica, mentala, emotionala sau intuitiva. Tind sa raspunda:
o fizic - cei ale caror prenume incep cu D, E, F, M, N, O, V, W, X
o mental - cei ale caror prenume incep cu A, H, J, Q, S, Z
o emotional - cei ale caror prenume incep cu B, C, K, L, T, U
o intuitiv - cei ale caror prenume incep cu G, I, P,
R sau Y

Influenta vocalelor.

Una dintre regulile onomantice mai putin cunoscute in ziua de astazi sustine ca daca numele contine un numar par de vocale, imperfectiunile fizice tind sa se manifeste pe partea stanga a corpului, in timp ce un numar impar de vocale conduce la imperfectiuni pe partea dreapta.
Prima vocala, nu numai prima litera a prenumelui, este importanta in onomantie. Prima vocala, de exemplu, ofera indicii interesante cu privire la reactiile instinctive pe care le avem in fata surprizelor, a schimbarilor neasteptate. Astfel:

A - poate raspunde iritat sau agresiv, tinzand sa respinga ceea ce vine din exterior.
E - primeste foarte bine noul, ba mai mult, atunci cand se plictiseste tinde sa-l provoace.
I - reactioneaza intuitiv, dar uneori ilogic sau subiectiv, cu posibile regrete ulterioare.
O - reactioneaza lent, este greu de scos din ale sale si cauta sa-si controleze foarte bine emotiile.
U - raspunde cu pasiune, poate un pic teatral, si adesea diferit de cum te-ai astepta.
Cand prima litera a prenumelui se intampla sa fie chiar o vocala, persoana respectiva poate intampina dificultati in a separa logica de emotie, capul de inima.

Ce spun literele despre tine (initiala prenumelui)

Litera A
Imprima o atitudine plina de ambitie si curaj. Cei al caror prenume incepe cu A sunt oameni puternici, independenti si activi. Au o mentalitate de invingator,cauta sa-si impuna vointa si nu se dau batuti in fata capriciilor sortii. Sunt
directi si urmaresc obiective precise.Le place sa actioneze pe cont propriu,in mod ferm si original.Sunt creativi, iubesc viata si natura.

Defecte: Cele mai vizibile sunt impulsivitatea, agresivitatea, incapatanarea, lipsa de finete si egoismul. Uneori, mai pot aparea scepticismul, aroganta si
critica.

Litera B
Imprima o atitudine discreta si moderata. Oamenii B sunt sensibili, emotivi,uneori timizi sau retrasi. Au insa un suflet insetat de dragoste si prietenie,sunt afectuosi, loiali si intelegatori. Lucreaza bine in colaborare si sunt
mult mai eficienti in a desavarsi decat in a initia. Cauta pacea si armonia, apreciaza arta, muzica si frumusetea si sunt deseori dotati cu fantezie si talent.

Defecte: Nehotararea si nesiguranta, mai ales atunci cand se incearca sa fie compensate prin lacomie si posesivitate. Lenea, lasitatea sau tendinta la compromis sunt alte cateva defecte ale lor.

Litera C
Imprima o atitudine inteligenta si sintetica. Cei al caror prenume incepe cu C sunt mandri, hotarati si ambitiosi. De regula au o minte scaparatoare si spontana si excelente abilitati de comunicare. Pot repera rapid esenta unei probleme si gasi cele mai eficiente rezolvari. Sociabili si foarte expresivi, au priza la public.Pun pret pe prietenie, fiind amici sinceri, generosi si devotati.

Defecte: Neglijenta, nepasare, dezorganizare. Uneori, lipsa de rusine sau de scrupule.Avand multe interese, risca sa-si risipeasca timpul si energia.

Litera D
Imprima o atitudine practica si organizata. Cei ale caror prenume incep cu D sunt oameni cu o mare vointa, organizati si tenace. Capacitatea lor de a se focaliza asupra telurilor este uluitoare. Au autoritate, simt practic si financiar, sunt buni in pozitii de conducere sau in afaceri. Conceptiile lor sunt solide si conformiste, iar sentimentele, durabile. Multi sunt pasionati de plante si
gradinarit.

Defecte: In situatii tensionate pot deveni fixisti, radicali, incapabili de concesii, rigizi si uneori de o indaratnicie prosteasca. Tendinte la posesivitate, gelozie.

[youtube http://www.youtube.com/watch?v=KGIkPUlj-Fw&w=425&h=349]
Litera E
Imprima o atitudine indrazneata si inventiva. Oamenii de tip E sunt deschisi si adaptabili. Invata repede si au abilitati de comunicare. Nevoia de libertate este foarte mare - se simt bine cand pot sa-si largeasca orizontul: sa se miste, sa calatoreasca, sa acumuleze noi cunostinte.
Sunt plini de resurse, talentati, creativi si originali. Au un puternic instinct sexual, sunt pasionati si seducatori.

Defecte: Multe persoane al caror prenume incepe cu E tind sa fie iresponsabile, inconstante, frivole. Altele mai pot fi irascibile si aprige la manie.

Litera F
Imprima o atitudine energica si decisa. Oamenii de tip F sunt impetuosi,puternici si fascinanti. Indiferent ca se remarca in bine sau in rau, nu pot trece neobservati. Le place sa uimeasca si sa fie admirati. Sunt inteligenti, au o logica excelenta, sunt harnici, priceputi si buni profesionisti. Au o sexualitate viguroasa si tanjesc dupa adrenalina. Sunt prieteni buni si statornici.

Defecte: Pot avea reactii excesive si pot ajunge in situatii extreme. Desi au o personalitate forte, sunt predispusi la anxietate si depresie.

Litera G
Imprima o atitudine intreprinzatoare si perspicace. Oamenii al caror prenume incepe cu G au o parere buna despre sine si multa incredere in capacitatile proprii. Sunt hotarati, practici, perseverenti, ageri la minte si razbatatori.
Au convingeri ferme, indrazneala si aptitudini de lider. Se pricep sa speculeze oportunitatile ivite, au adesea noroc de bani si cuceresc usor atentia sexului opus.

Defecte: Li se reproseaza adesea tupeul, aroganta, incapatanarea si uneori lipsa de scrupule. Pot ascunde insa multe frustrari si framantari interioare.

Litera H
Imprima o atitudine autonoma si motivata. Cei al caror prenume incepe cu litera H urmaresc sa detina controlul, sa acumuleze putere si bani. Au o personalitate
puternica si dominanta, dar sunt totodata prudenti, rezervati si abili. Dotati cu spirit de observatie si o gandire profunda, actioneaza in baza unor planuri
chibzuite si nu renunta pana nu-si ating obiectivele. Iubesc natura si sportul.

Defecte: Pot dezvolta tendinte obsesive si manipulatoare. In anumite situatii se inchid in sine sau devin sceptici, banuitori, ranchiunosi, extremisti, tiranici.

Litera I
Imprima o atitudine idealista si creativa. Oamenii de tip I sunt romantici si emotivi. Majoritatea au simt estetic si inclinatii artistice, iubesc armonia, eleganta si confortul. Sunt afectuosi si intelegatori cu cei din jur, dar nu le place ca acestia sa interfereze cu libertatea sau cu planurile lor. Sunt inteligenti, insa le lipseste simtul practic si curajul. Au o buna rezistenta fizica.

Defecte: Cand nu se simt in siguranta, pot avea caderi nervoase, schim bari bruste de stare de spirit, devin timizi, irascibili si se ofenseaza usor.

Litera J
Imprima o atitudine sincera si foarte bine intentionata. Persoanele al caror prenume incepe cu J sunt inteligente, au imaginatie si talent. Le face placere sa fie de folos si sa-i ajute pe ceilalti si se straduiesc sa se faca placute.
Sunt increzatoare, optimiste si au aspiratii inalte, uneori chiar mai inalte decat le permit posibilitatile. Au o inima calda, sunt generoase si loiale celor dragi.

Defecte: Isi gasesc greu o motivatie, riscand sa-si risipeasca talentele. Nu prea au simtul prevederii, ceea ce le expune la situatii neplacute.

Litera K
Imprima o atitudine ambitioasa si inspirata. Oamenii de tip K sunt intuitivi, creativi si vizionari. Au o minte scaparatoare, o gandire percutanta si rapida, capabila sa gaseasca solutii ingenioase. Pot avea talent in mai multe domenii.
Sunt mandri si constienti de valoarea lor. Cauta succesul, il merita si cel mai adesea il obtin, capatand un plus de autoritate, respect si popularitate.

Defecte: Latura negativa, pe care incearca din rasputeri sa o mascheze, este caracterizata de tensiuni nervoase, ezitari, temeri, lipsa de incredere.

Litera L
Imprima o atitudine increzatoare si sociabila. Cei al caror prenume incepe cu L sunt isteti, curiosi si comunicativi. Se misca mult, calatoresc frecvent, se muta in alte locuri etc. Nu suporta nici un fel de constrangeri. Sunt plini de
resurse, au diverse aptitudini, dar le lip seste viteza de reactie necesara specularii oportunitatilor. Sunt senzuali, insa tind sa-si treaca emotiile prin filtrul mental.

Defecte: Au tendinta de a acumula tensiuni, pe fondul carora pot dezvolta o tendinta la adictii si excese, predispusi la accidentari. Leonardo DiCaprio -in topul celor mai vanati burlaci.

Litera M
Imprima o atitudine constructiva si optimista. Persoanele M sunt responsabile, tenace si muncitoare, dar stiu sa se bucure si de viata. Realiste si practice, acorda o mare importanta sigurantei financiare. Au insa o fire afectuoasa, sunt atasate de familie, dornice de dragoste, generoase si receptive la problemele celor din jur. Invata repede, au curaj si sunt capabile sa-si modeleze personalitatea.

Defecte: Oamenii M? sunt cam pripiti si iuti la manie. Pot avea accese de incapatanare si, in unele privinte, viziuni prea conservatoare.

Litera N
Imprima o atitudine sociabila si comunicativa. Oamenii de tip N sunt facuti sa traiasca in cuplu, sa aiba multi prieteni si o activitate sociala bogata.
Amabili, veseli si originali, atrag simpatia Le place sa se distreze si pot da impresia de frivolitate, dar in realitate sunt inteligenti, abili, planificati si-si urmaresc bine interesele. Sunt norocosi, atrasi de mister si foarte senzuali.

Defecte: Pot fi nelinistiti, disimulanti, derutanti si inclinati catre schimbari frecvente, purtarea lor dandu-le celor apropiati o senzatie de nesiguranta.

Litera O
Imprima o atitudine hotarata si responsabila. Oamenii de tip O au vointa, convingeri puternice, scopuri clare si simtul datoriei dezvoltat. Totusi, au o inima entuziasta, porniri erotice intense si pot ajunge in situatia de a trebui sa aleaga intre sentiment si datorie. Au nevoie de dragoste, dar vor sa-si pastreze independenta. Sunt inteligenti si dornici sa invete.

Defecte: Pot avea tendinta de a le da celorlalti cam multe indicatii. Uneori actioneaza impulsiv. Sunt gelosi si posesivi.

Litera P
Imprima o atitudine inteleapta si stabila. Cei al caror prenume incepe cu P sunt oameni puternici, laboriosi si prolifici. Foarte inteligenti, sunt adesea inclinati spre studiu, cultura sau spiritualitate. Sunt insa firi mai retrase, care nu socializeaza cu prea multa tragere de inima si care-si selecteaza atent anturajul. Cu toate astea, fac impresie, au influenta, iar parerile lor sunt
ascultate.

Defecte: Pot fi distanti, aroganti, secretosi sau lipsiti de buna vointa si rabdare fata de ceilalti. Uneori sunt rigizi, lacomi sau foarte posesivi.

Litera Q
Imprima o atitudine ingenioasa si originala. Cei (putini, de altfel) al caror prenume incepe cu Q sunt plini de idei, intuitivi si inspirati. Multi dintre ei au preocupari neobisnuite, sunt atrasi de mistere si subiecte neconventionale.
Au o personalitate puternica si capacitatea de a-i fascina si influenta pe ceilalti, dar sunt greu de cunoscut si de analizat. Se pricep la afaceri si atrag banii.

Defecte: Pot fi dificili, complicati si ascunsi. Cand sunt stresati, creeaza multa tensiune in jur. Uneori vorbesc prea mult, plictisindu- i pe ceilalti.

Litera R
Imprima o atitudine determinata si reflexiva. Cei al caror prenume incepe cu R sunt profunzi, au spirit analitic si multa dorinta de cunoastere. Au un suflet bun, sunt milosi si gata sa puna umarul la indeplinirea unei cauze nobile.
Interesele lor par a fi mai mult spirituale decat materiale. Sunt muncitori si seriosi, dar ating reusita doar in urma unei straduinte constante.

Defecte: Au framantari interioare, tind sa fie fragili emotional, nervosi si iritabili. Pot fi expusi la pierderi de bani sau de posesiuni.

Litera S
Imprima o atitudine instinctiva si generoasa, sunt buni cu cei din jurul lor. Cei al caror prenume incepe cu S prezinta o personalitate forte, au sentimente puternice si ambitii inalte. Sunt inteligenti, ageri, patrunzatori, intuitivi si imaginativi. Ambitia ii motiveaza si ii ajuta sa-si focalizeze energiile.
Destinul lor este adesea presarat cu obstacole, lupte si framantari. Au o extraordnara putere de lupta atat mentala cat si fizica.

Defecte: Emotivitatea si nervozitatea, care ii tensioneaza si-i imping la reactii neadecvate,dar numai pe perioade scurte de timp. Nestapanirea, nerabdarea, lipsa de prevedere.

Litera T
Imprima o atitudine dinamica si sociabila. Oamenii de tip T sunt puternici, vivace, spontani, ingeniosi si constructivi. Nu pot sta pe loc; trebuie sa avanseze, sa evolueze, sa creeze, sa fondeze. Au initiativa, decizie rapida, aptitudini pentru organizare si comanda. Totusi, sunt dependenti de ceilalti, de afectiunea si sprijinul lor. Au mare nevoie de dragoste, familie, prieteni si colaboratori.

Defecte: Au o tendinta spre agresivitate (mai ales verbala, dar nu numai) si isi pot pierde destul de repede controlul. Se ofenseaza usor.

Litera U
Imprima o atitudine metodica si superioara. Cei al caror prenume incepe cu litera U sunt organizati, muncitori, practici si performanti. Ii atrage insa si cunoasterea, spiritualitatea, misterul si pot avea talent artistic. Adesea sunt in impas, nestiind cum sa se imparta intre tendintele materialiste si cele idealiste, deopotriva de puternice. Au o parere foarte buna despre sine si le
place la nebunie sa fie adulati.

Defecte: Sunt egoisti, teatrali, ingamfati si laudarosi. Le place sa critice.
Au o nesiguranta interioara care ii poate impinge catre adictii.

Litera V
Imprima o atitudine respectabila si impozanta. Cei al caror prenume incepe cu V au planuri marete, dar urmaresc implinirea lor in mod prudent, tenace si planificat. Dotati cu o inteligenta vie, intuitie si inspiratie, au o mare
capacitate de anticipare, ce poate fi luata drept spirit profetic. Sunt responsabili, eficienti, loiali si onorabili. Au emotii puternice, pe care cauta sa le controleze.

Defecte: Le lipseste flexibilitatea si se adapteaza greu la schimbari. Sunt acaparatori, posesivi si gelosi, iar uneori pot deveni chiar cruzi. Vanessa Paradis si Johnny Depp formeaza unul dintre cele mai stabile cupluri de la
Hollywood .

Litera W
Imprima o atitudine expresiva si adaptabila. Oamenii W sunt curiosi, prietenosi,plini de farmec, vioi, inteligenti si comunicativi. Sunt consecventi in urmarirea scopurilor, dar abili si flexibili in metodele aplicate pentru a le
atinge.

Defecte: pot fi dezordonati, delasatori, instabili si imprevizibili.

Litera X
Imprima o atitudine inflacarata si senzuala, magnetism si un inepuizabil apetit erotic, vitalitate si spirit intreprinzator. Sunt creativi, comunicativi si lideri innascuti.

Defecte: Inclinatia catre placeri si excese, dependente si risipa. Pot fi nepasatori, neseriosi sau iresponsabili.

Litera Y
Cei al caror prenume incepe cu Y sunt pasionali, independenti, dinamici si curajosi, dar si intuitivi, sensibili si creativi. Au inclinatii romantice sau idealiste. Sunt emotivi si romantici. Au o buna rezistenta fizica.

Defecte: Pot avea dificultati in luarea deciziilor. Au reactii bruste si schimbari subite de dispozitie.

Litera Z
Imprima o atitudine increzatoare si combativa. Cei al caror prenume incepe cu Z sunt curajosi si competitivi. Cauta puterea si faima. Pot avea interese financiare sau politice, dar daca sunt motivati din punct de vedere
psiho-emotional, pot atinge succesul in orice domeniu, inclusiv artistic sau sportiv. Au instincte bune, o intuitie ascutita si o inteligenta iscoditoare.
Sunt oameni pasionati, fascinanti si plini de forta.

Defecte: Acestia au defectele comune firilor puternice: tind sa fie incapatanati, pripiti, nesupusi, impulsivi si inclina sa-i comande sau sa-i controleze pe cei din jurul lor, situatie care poate crea tensiuni


Numerograma zilei de nastere

Pentru a realiza numerograma zilei de nastere este important sa desenezi un tabel cu 3 randuri si 3 coloane, care sa cuprinda toate cifrele de la 1 la 9.
1 2 3
4 5 6
7 8 9
Urmatorul pas este sa scrii desfasurat pe hartie data la care te-ai nascut si sa desenezi un nou tabel ale carui casute sa le lasi insa goale.
Treci apoi in fiecare casuta corespunzatoare cate cifre de 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, sau 9 sunt in data nasterii tale.
Astfel, daca te-ai nascut pe data de 16.09.1977, numerograma va arata in felul urmator:
11 --- ---
--- --- 6
77 --- 99


Adica, vor fi 2 de 1, 2 de 9, 2 de 7 si un 6.


Cifra 1 - Cifra socializarii

Daca cifra 1 lipseste: Nu ai foarte mare incredere in tine, ceea ce iti va dauna cu siguranta. Daca inveti sa iti descoperi talentele si personalitatea, vei avea parte de multe succese.

Daca ai un singur 1: Cu siguranta esti o persoana careia nu-i este teama de multimi.
Ai talent oratoric si iti gasesti cuvintele cu usurinta. Desi esti un/o extravertit/a in viata sociala, in cea privata, faci greseala de a nu da frau liber sentimentelor.
Esti o persoana perfect constienta de propria valoare, ai un caracter puternic si nu te temi de provocari.

Daca ai doi de 1: Si tu esti un/o bun/a orator/are. In plus, te exprimi cu mare usurinta si in scris, ceea ce ar putea face din tine un/o bun/a jurnalist/a.
Coordonezi foarte bine orice situatie, ai darul de a tine lucrurile sub control. Nu te pierzi usor cu firea si ai multa incredere in tine.

Daca ai trei de 1: Iti place la nebunie sa vorbesti, si o faci excelent. Cifra 1, cea a persoanelor communicative, te caracterizeaza foarte bine. Relationezi minunat cu oamenii. Uneori poti parea prea expansiv/a sau ironic/a. Fii insa atent/a: talentul si inteligenta te pot lasa prada barfei!

Daca ai patru sau mai multi de 1: Iti doresti sa realizezi prea multe in viata si, din fericire, destinul te-a inzestrat cu multa ambitie.
Daca insa nu realizezi cu succes ceea ce ti-ai propus, cazi in depresie si te simti frustrat/a.
Ai aptitudini de lider, si nu te dai in laturi de a pune osul la treaba.

Cifra 2 - cifra intuitiei

Daca cifra 2 lipseste: Nu esti o persoana foarte cooperanta. Uneori nu-i tratezi cu respectul cuvenit pe cei din jur, ceea ce poate naste multe animozitati.

Daca ai un singur 2: Ai o intuitie excelenta. Simtul acesta te ajuta sa iti dai seama cu cine ai de-a face, chiar inainte de a cunoaste foarte bine persoana.
De obicei nu dai gres atunci cand pui cuiva o stampila. Nu te omori dupa lucrul in echipa, iar competitia nu este pe placul tau.

Daca ai doi de 2: Atentie, mai ales la anturajul in care intri! Nu se poate spune despre tine ca ai fi o fire usor influentabila, dar e bine sa te feresti de indivizi care nu pot ajunge sa inteleaga inteligenta ta.
Din nefericire, tu nu prea ai incredere in intuitia ta, adeseori excelenta, care te-ar putea scoate de multe ori dintr-o situatie nefericita.

Daca ai trei sau mai multi de 2: Cel mai teama iti este de faptul ca, ai putea fi perceput/a ca un om slab.
Din aceasta cauza, te camuflezi in spatele unei masti de persoana rece, insensibila. Gresit! Emotivitatea si sentimentalismul nu sunt defecte. Nu-ti place sa fii impins/a de la spate si nici, mai ales, sa ti se spuna ca trebuie sa iei atitudine.


Cifra 3 - cifra cunostintelor

Daca cifra 3 lipseste: Nu ai inclinatie catre stiintele exacte, creativitatea este domeniul tau forte. Cu multa incredere si munca, esti capabil/a de mari succese..

Daca ai un singur 3: Iti place la nebunie sa acumulezi cat mai multe cunostinte.
Esti o persoana spirituala, cu simtul umorului. Esti optimist/a si ii molipsesti si pe altii cu entuziasmul tau.
Ai imaginatie, si daca iti alegi, in profesie, un domeniu in care sa o exploatezi cum trebuie, te poti bucura de un imens succes.
Esti un bun prieten care, la nevoie, isi da si camasa de pe el.

Daca ai doi de 3: Ai grija insa, sa nu o iei pe carari gresite, si sa incepi sa-ti faci in minte tot felul de scenarii apocaliptice.
Uneori esti cam visator/are, ceea ce dauneaza laturii practice a temperamentului tau.

Daca ai trei sau mai multi de 3: Esti preocupat/a de activitatile spirituale. Cu toate astea, nu trebuie sa ignori activitatile care sa te solicite din punct de vedere fizic.
Poti cadea de multe ori prada visarii, si sa pierzi contactul cu realitatea, ceea ce va atrage oprobiul colaboratorilor sau al celor din familie.

Cifra 4 - cifra organizarii

Daca cifra 4 lipseste: Te plictisesc toate activitatile de rutina, ceea ce te face sa amani rezolvarea unor probleme..
Este posibil sa ai probleme la serviciu din aceasta cauza.

Daca ai un singur 4: Esti o persoana cu picioarele bine infipte in pamant. Ai spirit practic, esti bun organizator, genul de persoana pe care te poti baza. Tu organizezi concedii, petreceri si evenimente.

Daca ai doi de 4: Nu ti-e teama de munca, ba din contra, te simti in elementul tau abia atunci cand ai ceva de realizat. Ai nevoie de ordine si curatenie in jurul tau, pentru a te simti in regula.

Daca ai trei sau mai multi de 4: Ai talent pentru lucrurile migaloase. Iti place sa faci si sa desfaci cu propriile maini, sa mesteresti prin casa.
Muncesti pana la epuizare, fiind adeptul/a dictonului, "Munca il innobileaza pe om".
Nu uita sa mai iei si pauze, din cand in cand, pentru a nu te epuiza foarte tare.

Cifra 5 - cifra curajului

Daca cifra 5 lipseste: De cele mai multe ori, ai nevoie sa fii impins/a de la spate pentru a intreprinde ceva.
Esti precum un taur greoi, care se urneste greu. Nu este vorba de lene, doar de o nehotarare fara margini. Nu stii incotro sa o iei si este mult mai comod sa nu iei decizii.
In cazul in care esti nevoit/a sa treci la fapte, te pierzi cu firea, si iti trebuie putin timp pentru a-ti intra in forma.


Daca ai un singur 5: Esti extrem de hotarat/a. Daca ti-ai pus in cap sa faci ceva, nu vei precupeti nici un efort pentru a-ti indeplini misiunea.
Esti in permanenta motivate/a de ceva, fie ca e vorba de beneficii materiale sau sentimentale. Optimismul si abnegatia ta se transmit cu usurinta si altora, pe care reusesti sa-i mobilizezi fara prea mari eforturi.
Restrictiile de orice fel te scot insa din sarite. Putin autocontrol, in astfel de situatii, nu strica, altfel vei avea de suferit in viata sentimentala.

Daca ai doi de 5: Este foarte bine ca esti o persoana ambitioasa si hotarata.
Asta te poate face sa-ti pierzi controlul, si sa ai senzatia ca toata lumea trebuie sa fie la fel de creativa si de inteligenta ca tine.
Nu uita insa ca nu toti oamenii pot fi pe aceeasi frecventa!
Atentie la marea nevoie de libertate care, poate dauna!

Daca ai trei sau mai multi de 5: Esti campionul/ana curajului! Nu-ti este teama sa iti asumi multe riscuri in viata, daca simti ca asta va aduce un pic de prosperitate in familie, sau succes in viata profesionala. Esti in permanenta pe fuga.

Cifrei 6 - cifra familiei

Daca cifra 6 lipseste: Nu se poate spune despre tine ca intrega ta existenta se invarte in jurul familiei. Te axezi pe viata profesionala.

Daca ai un singur 6: Pentru tine, din contra, viata de familie este foarte importanta. Cauti mereu echilibrul in viata personala, si te transformi intr-un/o adevarat/a leu/oiaca, daca cineva atenteaza la linistea caminului tau.

Daca ai doi de 6: Esti destul de panicat/a de felul tau, si iti faci griji din orice. Si pentru tine este foarte importanta viata de familie. Esti un/o sot/ie minunat/a si un tata/o mama devotat/a.
Tii minte orice detaliu, lucru care, nu este intotdeauna un mare avantaj.

Daca ai trei sau mai multi de 6: Esti atat de implicat/a in viata de familie, incat uiti de tine aproape mereu.
Desi ai fost inzestrat/a cu talente artistice si creativitate, stilul casnic pe care l-ai adoptat, te impiedica sa te dezvolti pe plan artistic.
Esti foarte grijuliu/e cu copiii tai, si intri in panica usor daca li se intampla ceva..

Cifra 7 - cifra increderii

Cifra 7 lipseste: Nu iti place sa ti se dea indicatii. Detesti intruziunea celorlalti in viata ta.
Ai chemare catre spiritualitate, si esti condus/a de un puternic spirit justitiar. Daca vrei sa reusesti in viata, si sa te bucuri de respectul celorlalti, invata sa-i asculti, chiar daca nu esti dispus/a sa le pui in aplicare sfaturile.
Daca ai un singur 7: Esti Toma Necredinciosul.
Din punctul tau de vedere, teoria lui Darwin este perfect adevarata iar divinitatea lipseste cu desavarsire din actul creatiei umane.
Nu prea ai incredere in fortele tale.
Daca ai doi de 7: Ai inclinatie catre ezoterism. Te pasioneaza stiintele oculte, dar ai in acelasi timp o profunda inclinatie catre credinta.
Cauti raspunsuri la tot pasul, si incerci sa patrunzi cu mintea marile taine ale Universului.

Daca ai trei sau mai multi de 7: Faci compromisuri, si te lasi, de cele mai multe ori, pe un plan secundar, in favoarea altora. Ca e vorba de copii, parinti sau partener de viata, tu esti intotdeauna mai putin important/a decat ei.
Ai o mare intelepciune si esti manat/a de fapte bune. Cu toate astea, e posibil sa se profite de pe urma ta. Esti un/o prieten/a loial/a, care are intotdeauna usa deschisa pentru oricine se afla la ananghie.

Cifrei 8 - cifra banilor

Daca cifra 8 lipseste: Esti un pic prea generos/oasa si iti place sa arunci cu banii in stanga si-n dreapta.
Nu ar lipsi putin mai multa organizare, pentru a o scoate la capat cu succes.

Daca ai un singur 8: Esti o persoana respectuoasa. Nu uiti ziua de nastere a celor dragi, si nu uiti niciodata sa recunosti meritele celor apropiati, atunci cand esti obligat/a de evidenta.
Esti foarte meticulos/oasa si organizezi orice activitate pana la cel mai mic detaliu.

Daca ai doi de 8: Ai o fire maiestuoasa. Personalitatea ta puternica, ii sufoca uneori pe cei din jur. Cu toate astea, daca este cazul, apreciezi la justa valoare eforturile lor.
Esti o fire materialista si te simti bine doar atunci cand ai o stabilitate financiara. Asta face sa ai un real talent pentru afaceri.

Daca ai trei sau mai multi de 8: Faci bani usor, pentru ca ai chemare catre afaceri. Putin echilibru nu ar strica insa.
Asta daca nu vrei sa te transformi intr-un Hagi Tudose.
In cazul tau, averea nu face din tine un mare filantrop, ci te transforma intr-un/o zgarcit/a.

Cifrei 9 - cifra rationala

Daca cifra 9 lipseste: Esti cu capul in nori! Ai nevoie de mai multa atentie, sau de prezenta unei persoane pragmatic, pentru a te aduce cu picioarele pe pamant.

Daca ai un singur 9: Esti o persoana cooperanta, si pacifista. Nu-ti place zgomotul, nu suporti nici dezbinarea. Esti adepta bunei intelegeri.
Ai o fire usor idealista, care te face sa mai pierzi, din cand in cand, contactul cu realitatea.

Daca ai doi de 9: Orice faci, treci mai intai prin filtrul gandirii. Pui mare accent pe capacitatile tale intelectuale. Cu toate astea, din cauza personalitatii tale dramatice, te transformi uneori intr-o Anna Karenina moderna.
Nu lasa emotivitatea sa te domine!
Daca ai trei sau mai multi de 9: Esti genul de persoana in stare sa adune toti cateii si persoanele fara adapost de pe strada. Te sensibilizeaza suferinta altora, si ti-ai dori sa ai atata putere, incat sa-i poti ajuta pe toti.
Cu toate astea, fiind un om bun, unii semeni profita de tine.

Cele 10 principii pentru reusita deplina in viata....

1 - Traieste ca sa te odihnesti.


2 - Iubeste-ti patul, el este templul tau.


3 - Daca vezi pe cineva odihnindu-se, ajuta-l!


4 - Odihneste-te ziua ca sa poti dormi noaptea.

6 - Nu lasa pe maine , ceea ce poti face poimaine.

5 - Munca este sfanta, nu te atinge de ea!




7 - Munceste cat mai putin posibil; ceea ce trebuie facut, lasa ca sa faca altcineva.


8 - Fii calm, pana acum nimeni nu a murit daca nu face nimic, asa ca ai grija sa nu te accidentezi muncind...


9 - Cand simti dorinta de a munci, aseaza-te si asteapta sa-ti treaca.

10 - Nu uita, munca inseamna sanatate, asa ca las-o pentru cei bolnavi.




La final, aminteste-ti ca:



'Cine munceste mult, greseste mult; cine munceste putin, greseste putin;

Cine nu munceste nu greseste, si cine nu greseste merita sa fie promovat.'

A te reconecta la sufletul tau-interviu cu Monique Tiberghien

- Monique Tiberghien, cum ajunge un psiholog educat la scoli europene sa lucreze cu sunetele sacre ale unor traditii mistice?
- Cand am decis sa studiez psihologia, stiam ca ceea ce ma intereseaza este sufletul omenesc, iar acesta nu poate fi tratat mecanic. Am avut intotdeauna incredere in vocile mele interioare si ele sunt acelea care m-au condus pe drumul meu. Acum mai bine de 30 de ani, cand eram tanar psiholog, am intalnit in Belgia un shaman nord-american care mi-a dezvaluit cate ceva despre lumea nevazuta si despre posibilitatile noastre de a intra in legatura cu ea. Acel saman mi-a aratat cum sa intru in legatura cu natura, cu padurea, cu pietrele si cu spiritele lor, ascultandu-mi propriul meu interior. In sinea mea, stiusem aceste lucruri dintotdeauna. In plus, nu gaseam nici o contradictie intre sistemul meu de credinte, european si crestin, si cel nativ al indienilor din America de Nord. Ma nascusem in sudul Frantei, in Masivul Central, intr-un sat de munte, si toata copilaria mea fusese una petrecuta pe culmi si in paduri. Ne jucam printre steiuri uriase de piatra, ne faceam casute in miniatura, din bolovani, pe crestele dimprejurul satului. Iar acum regaseam emotiile pe care le credeam disparute, ale copilariei. A fost primul pas. Am plecat apoi pentru un timp in Statele Unite, unde am fost eleva unor mari vindecatori nativi, in California si in Carolina de Nord. Acolo am invatat cu adevarat sa patrund in realitatea subtila a propriei mele fiinte si sa comunic cu natura. In culturile native este cunoscuta acea parte a fiintei omenesti pe care ei o numesc “corpul de vis”. Este un corp energetic ce permite oamenilor sa intre in legatura cu corpurile de vis ale oricarei fiinte vii, fie ea piatra, planta, animal, om sau orice altceva. Am invatat sa folosesc acest corp de vis pentru a comunica altfel cu realitatea dimprejurul meu. Mi-am dezvoltat capacitatea de clarviziune si am invatat sa folosesc puterea de comunicare a visului. Restul a venit de la sine. Dupa ce m-am intors in Europa, mi-am continuat cariera de psiholog. Facusem deja niste specializari in bioenergie si lucram cu aceste realitati subtile, insotind oamenii care aveau nevoie de acest fel de ghidare. In timpul acesta, imi aparea mereu in vise un personaj imbracat in chimono negru. Credeam ca e vreun personaj istoric sau ceva. Ii stiam si numele. Il chema Thaisen Deshimaru. Am aflat mai apoi ca era un personaj real, in carne si oase, care lucra in Franta. Era un maestru zen. La vremea aceea, habar n-aveam ce este zen. Am ajuns la el si asa am facut primii pasi in meditatia zen. In urmatorii ani, am descoperit, strat dupa strat, prin meditatie, felul in care este articulat cu adevarat psihicul omenesc. Incepusem deja sa lucrez cu vise si cu puterile sunetului. Apoi, alti ani la rand, am fost discipolul unui mare maestru sufi. Pentru sufiti, una dintre manifestarile lui Dumnezeu este sunetul. Am trecut mai tarziu si pe la scoala faimosului maestru tibetan Kalu Rimpoche, urmarind mereu aceleasi idei: felul in care sunetele sacre ale fiecarei traditii ne pot ajuta sa regasim echilibrul fundamental al fiintei omenesti. E o poveste lunga. Important este faptul ca am inteles, cum spunea al vostru Mircea Eliade, ca diferitele traditii sunt aplicatii ale aceleiasi cunoasteri care apartine umanitatii intregi, sunt forme ale aceleiasi trairi mistice a realitatii. Psihicul omenesc, asa cum il concepea stiinta la acea ora, nu era decat o particica a intregului. Eu voiam intregul si stiam ca primul lucru care trebuie facut atunci cand cineva are nevoie de sprijin psihologic este sa-l ajuti sa se reconecteze la acest intreg. Cu alte cuvinte, la sufletul sau si la divinitate.

“Sunetele sacre spală zgura gândurilor”

- La ce folosesc sunetele sacre?Pot fi ele utilizate in viata de zi cu zi, sau doar asa, uneori, in mod ritual?
- In culturile populare, sunetul este folosit in moduri foarte practice, caci deschide portile comunicarii cu universul in care traim. Toate leacurile pe baza de plante sunt facute cu anumite cantece, care activeaza energia vindecatoare a plantei respective. Sunetul ne conecteaza la lumile nevazute, la structurile fundamentale, energetice, ale universului. De aceea, in toate religiile si credintele, a canta in templu sau in biserica sau chiar sub cerul liber este o experienta transformatoare. Atunci cand oamenii canta impreuna are loc un proces fascinant, de uniune mistica, pe care cu siguranta il cunosc si românii, caci ortodoxia are o traditie uriasa in acest sens. Exprimarea prin sunet este sacra pretutindeni, pentru ca sunetul curata corpul la toate nivelurile sale, fizic, energetic, emotional, spala zgura gandurilor negre si inalta spiritul catre sferele divine. Ceea ce facem noi nu este altceva decat a le arata oamenilor un drum la indemana oricui pentru o stare de bine interior. Ceea ce se petrece la nivel celular atunci cand intonam anumite sunete este, de fapt, o reasezare, o re-aliniere a celulelor la nivelurile lor initiale. Sunetul este energie modulata intr-un anumit fel, care re-energizeaza diferitele niveluri ale fiintei noastre. Le veti descoperi si singuri. Incercati sa intonati sunete, vocale mai ales, a, e, i, o, u, jucati-va cu ele, asa cum ar face un copil care-si descopera vocea, inventati mici melodii de cateva sunete, simple, elementare si veti simti vibratia lor in diferite parti ale corpului. Veti vedea ce efecte extraordinare poate avea aceasta joaca inofensiva. Dupa ce ati cantat cateva minute, incercati sa continuati sa intonati in gand. Veti descoperi rapid cum fiecare sunet, fiecare vocala poate fi directionata cu ajutorul mintii in corp si cum vibratia ei curata si usureaza. Daca mergeti uneori la biserica, imprumutati din liturghie un refren care va place, pe care l-ati tinut minte cu usurinta, si atunci cand simtiti ca ceva va apasa, un gand, o tristete, intonati-l fara cuvinte, doar cu vocale, jucati-va cu el. Veti fi uimiti de efecte. Copiii, atunci cand sunt singuri, fac acest lucru: isi tin de urat cantand, explorand lumea nevazuta cu ajutorul sunetelor. Toate umbrele pe care psihicul nostru le arunca in corp pot fi iluminate cu ajutorul sunetelor. De aceea cantecul este considerat sacru.

Cântecele sunt fiinţe vii

- Am experimentat împreună cu şamani peruani şi în workshop-urile tale adevărate călătorii de conştiinţă pe sunet. Poţi să-mi spui mai multe despre acest subiect ? Cum funcţionează sunetul sacru ca vehicul al conştiinţei ?

Cântecul este vibraţie. Şi noi suntem vibraţie. Întregul Univers este vibraţie. Atunci când cânţi te poţi acorda cu orice vibraţie din acest univers. Cântecul schimbă realitatea la toate nivelurile. Şi, mai mult decât atât, cântecul este un fel de fiinţă vie, energetică pe care noi o creăm. Cu cât un cântec este cântat de mai mulţi oameni, cu atât devine mai puternic, căci împrumută ceva din energia celor care cântă. Este o creaţie, iar noi suntem creatorii. Orice creaţie este vie. Astfel încât există cântecele marilor tradiţii, care se cântă de mii de ani, pe care le-au cântat poate milioane de oameni cu o anumită intenţie, şi care au dobândit o enormă putere transformatoare. Aşa sunt cântecele şamanilor din junglele amazoniene, sau cele ale şamanilor nord-americani, care sunt preluate din generaţie în generaţie, sau cântecele tradiţiei sufi, sau ale tradiţiilor Indiei care au traversat perioade istorice imense, coborând din negura vremurilor. Sunt cântece a căror putere de vindecare este enormă. Atunci când cântăm un asemenea cântec, poate fi o mantră indiană, un străvechi cântec evreiesc sau o intonaţie iroqueză, ne racordăm la câmpul de energie al acelei fiinţe energetice care este cântecul, o fiinţă la a cărei energie au contribuit foarte mulţi oameni. Această fiinţă a cântecului există undeva, în dimensiunile invizibile ale fiinţei, în permanenţă şi o putem accesa oricând, folosind astfel puterea pecarea strâns-o de-a lungul timpului. Pare un proces magic, dar în realitate există un fel de fizică spirituală a fiinţei care a fost cunoscută de toate tradiţiile şi de toate culturile ancestrale ale acestei planete. Există cântece menite să ne pună în contact cu dimensiunile subtile ale fiinţei noastre, cu sufletul nostru – sau puteţi să-i spuneţi dumnezeu. Aceste câtece, care au fost folosite în temple sau în comunităţi spirituale au o forţă extraordinară, de a unifica propria noastră fiinţă, tocmai pentru că au fost folosite atât de mult. Peste puterea armonizatoare a cântecului în sine, a melodiei, se adaugă energia tuturor oamenilor care au folosit acel cântec vreodată. Aşa se explică puterea lor de a ne pune în conexiune cu nivelurile noastre spirituale. Dar, acestea sunt doar cuvinte. Trebuie să trăieşti aşa ceva pentru a putea înţelege cu adevărat despre ce este vorba.

« Corpul de vis »

- Înafară de lucrul cu sunetele sacre, dragă Monique, lucrezi şi cu visele. Poţi să ne spui mai mult despre acest subiect?Care sunt primii paşi în lucrul cu visele?

- Visele sunt limbajul subconstientului nostru. Cea mai mare parte a constiintei noastre se afla dincolo de granitele mintii. Mesajele subconstientului si limbajul acestuia pot fi invatate. Putem invata visarea lucida, adica sa intram pe taramul visului in mod constient, nu in timpul somnului, pentru a avea acces la intelepciunea adanca aflata acolo. Inainte, umanitatea stia sa se foloseasca de aceasta resursa si mai stia ca realitatea de-acolo este la fel de palpabila ca si realitatea obisnuita. Corpul visului de care se folosesc samanii din culturile ancestrale, pentru a comunica cu intregul univers este accesibil oricui. Toti am avut in viata noastra vise importante, care ne-au marcat, vise premonitorii care ne-au urmarit in realitatea ordinara. A invata sa ne descurcam in realitatea inefabila a visului poate aduce avantaje uriase. De pilda, putem rezolva situatii complexe in vise, iar realitatea ordinara urmeaza apoi evenimentele din starile de vis. De asemeni, in vise putem afla raspunsuri importante la problemele care ne framanta si putem dezamorsa stari psihice pe care, daca le lasam nerezolvate, pot conduce chiar la boli fizice. Lumea visului are legatura cu adancurile fiintei noastre. De-acolo razbat, pana in constienta obisnuita, intuitia, creativitatea, inspiratia si geniul. In interiorul nostru se afla resurse uriase de cunoastere si vitalitate, caci prin corpul de vis suntem in legatura cu intregul univers. Primii pasi catre aceasta lume interioara ii puteti face singuri. Inainte de a adormi, repetati-va cel putin de trei ori ca va veti aminti visul. Faceti acest lucru mai multe seri la rand, chiar daca nu va merge din prima incercare. Rugati visele sa ramana cu voi dupa trezire. Apoi, nu va treziti cu ceasul desteptator. Mai ramaneti putin in pat, cu ochii inchisi. Aveti langa voi pe noptiera, pregatit, un carnetel. Faceti-va astfel un caiet de vise pe care sa-l cititi din cand in cand. Pot aparea revelatii si intelesuri surprinzatoare. Nu lasati pe nimeni sa interpreteze visele in locul vostru. Intelesurile lumii viselor sunt foarte personale. Numai voi insiva puteti gasi adevaratul inteles. Cand nu intelegeti un vis, puneti-va intrebarea in minte si asteptati. Raspunsul va veni singur, deodata, integral, ca un inteles brusc, si niciodata ca rezultat al unui rationament. Cat despre visarea lucida, acestia sunt primii pasi. Pentru restul, va trebuie un ghid care sa va invete, prin practica, modul in care puteti intra, dupa voie, in lumea interioara a visului. Nu e greu, mai ales pentru aceia care, deja, sunt atenti la murmurul universului interior.

- Care este legătura între lucrul cu visele şi Sunetele Sacre?

Lucrul cu visele şi lucrul cu Sunetele Sacre tind să ne conducă în acelaşi spaţiu subtil al propriei noastre fiinţe. Sunt moduri de a duce în conştienţa ordinară stări, trăiri, informaţii şi tot felul de lucruri care se află în domeniile inconştiente ale conştiinţei nostre. Dealtfel în aceasta constă dimensiunea terapeutică a stărilor de conştiinţă extinsă: aducerea în conştienţă a unor elemente inaccesbile altfel. Învăţând să lucrăm cu visele, cu sunetul sau cu orice altă abordare care expansionează conştiinţa, descoperim lucruri noi dspre noi înşine. Este o chestiune nu numai de dezamorsare a unor trauma, de vindecare interioară pe toate nivelurile, dar şi o chestiune de evoluţie spiritual. Dealtfel, aceste două lucruri, vindecarea şi evoluţia spiritual, sunt aspecte ale unui singur process interior. Adevărata vindecare vine întotdeauna din interior şi este întotdeauna legată de anvergura conştientă a fiinţei care suntem.

Puterea divina demonstrata cu ajutorul encefalografului

Iata una dintre cele mai plastice si mai profunde demonstratii a puterii sentimentelor si gandurilor, ce a fost relatata de dr. W. Jerome Stowell, medic neurolog. Iata povestea lui:.Eram un ateu convins. Eram absolut sigur ca Dumnezeu nu este altceva decat suma tuturor mintilor oamenilor si a tuturor gandurilor lor pozitive. Cat despre conceptul de Dumnezeu atotputernic, care exista mai presus de noi si care ne iubeste pe toti, avand puterea de a schimba orice in creatia sa, nu am crezut niciodata in acest tip de Dumnezeu.

Intr-o zi, am trait insa o experienta care m-a pus pe ganduri. Ma aflam intr-un laborator urias si incercam impreuna cu colegii mei sa descoperim lungimea undelor cerebrale. Am descoperit astfel un canal al lungimilor de unda, inzestrat cu o camera mach (unitate de masura) care permite separarea acestor lungimi diferite ale fiecarui individ in parte, conferindu-i acestuia o identitate mai clara decat amprentele palmelor sale. Ar trebui sa retinem cu totii acest lucru: Dumnezeu poate pastra in cer o fisa a gandurilor noastre individuale, la fel cum FBI-ul poate pastra o fisa a amprentelor noastre in fisetele sale din Washington D.C.

Ne-am propus sa facem un experiment pentru a stabili ce se intampla in interiorul creierului in momentul tranzitiei de la viata la moarte. Am ales ca subiect o femeie care a fost trimisa de familia ei la un ospiciu de nebuni, dar care a fost externata. Singura boala pe care i-au descoperit-o medicii a fost un cancer la creier, care ii afecta exclusiv echilibrul corporal. In ceea ce priveste luciditatea si starea ei mentala, femeia era exceptional de inteligenta. Stia foarte bine ca urmeaza sa moara intr-un timp foarte scurt. Am informat-o si noi de acest lucru.

Am instalat in salonul ei un aparat encefalograf, pentru a vedea ce se intampla in creierul ei in momentul tranzitiei de la viata la moarte. Am instalat de asemenea un microfon minuscul, de marimea unei monede de un shilling, pentru a afla daca are ceva de comentat in acest moment apoteotic.

Eu ma aflam intr-o camera alaturata, impreuna cu alti patru colegi si cu instrumentele pregatite pentru a inregistra tot ce se intampla. Aparatul nostru avea acul indreptat catre zero, aflat chiar in centrul scalei. In cele doua parti laterale, scala avea cate 500 de gradatii, pozitive in partea dreapta si negative in partea stanga. Ceva mai devreme am folosit acest aparat pentru a inregistra puterea folosita de o statie de emisie de 50 KW pentru a trimite un mesaj in jurul lumii. Acul aparatului a inregistrat cu aceasta ocazie 9 gradatii in partea pozitiva (dreapta).

Cand a simtit ca i s-a apropiat sfarsitul, femeia a inceput sa se roage la Dumnezeu. Ea i-a cerut Domnului sa aiba mila de cei care s-au folosit de ea cu atata dispret, dupa care si-a reafirmat credinta in Dumnezeu, spunandu-i acestuia ca stie ca El reprezinta singura putere vie care exista, care a existat si care va exista vreodata. L-a slavit pe Dumnezeu si i-a multumit pentru ca i-a permis sa se foloseasca de aceasta putere si sa ii cunoasca astfel realitatea, l-a spus de asemenea cat de mult il iubeste.

In camera alaturata, eram cu totii atat de fascinati de rugaciunea femeii incat am uitat complet de experimentul nostru. Ne-am uitat unii la altii si am vazut lacrimi curgand pe fetele noastre „stiintifice”. Subit, aparatul nostru (de care uitaseram cu totii) a scos un zumzet. Ne-am uitat la ac si am constatat ca acesta ajunsese la 500 de gradatii in partea pozitiva a scalei si ca incerca cu disperare sa depaseasca acest prag!

Cu ajutorul acestui instrument, ne-am dat seama ca cerebelul unei femei singure, aflata pe patul de moarte si in comuniune cu Dumnezeu, emite o putere de 55 de ori mai mare decat cea a unei statii de emisie de 50 KW care trimite un mesaj in jurul lumii.

Pentru urmatorul experiment, am ales un subiect cat mai diferit de primul: un barbat care se afla in spitalul nostru si care suferea de o boala sociala mortala. Creierul sau era atat de atrofiat incat era pe punctul de a muri. Barbatul era practic un maniac. Dupa ce ne-am reglat instrumentele, am trimis una din asistente cu misiunea sa il enerveze pe barbat. Femeia a reusit sa ii atraga interesul asupra ei, dupa care i-a spus ca nu mai doreste sa aiba nimic de-a face cu el. Barbatul a inceput imediat sa o injure, moment in care acul aparatului nostru a inceput sa se deplaseze in partea negativa a scalei. In continuare, barbatul a blestemat-o pe femeie si a luat numele Domnului in desert. Acul aparatului nostru s-a deplasat imediat pana la ultima gradatie negativa a scalei (-500).

Am putut inregistra astfel cu ajutorul aparatelor de masurat ce se intampla in interiorul creierului uman atunci cand acesta incalca una din Cele Zece Porunci ale lui Dumnezeu: „Sa nu iei in desert numele Domnului”. Am reusit sa masuram cu ajutorul aceluiasi aparat puterea pozitiva a lui Dumnezeu si puterea negativa a adversarului sau.

Am descoperit astfel ca adevarul benefic este pozitiv, iar toate gandurile nebenefice descrise perfect de Cele Zece Porunci biblice sunt negative. Daca aceste unde cerebrale pot fi inregistrate chiar si cu ajutorul aparatelor noastre obiective de masurat, cu atat mai evident este faptul ca ele pot fi inregistrate inclusiv de Dumnezeu din ceruri.