22.09.2022
Tulburarile ciclurilor menstruale
Menstruatia -este sangerarea uterina ,ciclica la 21-35 de zile (25-32 dupa alti autor) dureaza 3-5 zile .Cantitatea fiziologica de sange peirdut viind 20-60 ml
Tulburari in exces
Menoragia -este sangerarea ciclica dureaza mai mult de 7 zile si cu flux sanguin crescut .Atunci cand cantitatea de sange este normala ,dar sangerarea dureaza peste 7 zile se poate folosi termenul de mesntruatie prelungita .Poate sa apaara in caz de endometrioza , boala inflamatorie pelvina ,fibrom uterin.
Polimenoreea – este aparitia menstruatiei la intervale mai mici de 21 de zile.De obicei apare in caz de ciluri anovulatorii.
Metroragia –este sangerarea uterina ce poate surveni intre 2 menstruatii normale cu caracter anormal .Este neregulata , cu flux sanguin predominant excesiv.Poate sa abpara in boli endocrine , in tratament hormonal nesupravegheat .
Menometroragia-este sangerarea de origine uterina neregulata ca frecventa , durata si cantitate ( durata prelungita , cantitate crescuta ).Nu se mai poate face distinctie neta de ultima menstruatie , care nu poate fi precizata
Tulburari in minus
Hipomenorea- reprezinta sangerarea menstruala regulata cu durata redusa de 1-2 zile si cu flux scazut
Oligomenoreea-este sangerarea menstruala la intervale mai mari de 35 zile , cu flux sanguin redus , apar in boli endocrine , cicluri anovulatorii
Amenoreea-reprezinta absenta menstruatiei.Poate fi primara,adica lipsa aparitiei menstruatiei dupa varsta de 16 ani sau secundara adica oprirea menstruatiei pe o perrioada de 3 luni la o femeie care avea o menstruatie prezenta.
Cauze
Durerile pot fi acute si pot dura cateva ore sau pot fi !!!surde si pot dura cateva zile.
Metroragia poate fi secundara durerii sau poate lua aspectul unei secretii sanguino-lente sau poate avea cantitate si durata asemanatoare menstruatiei .
Uneori se pot asocia si alte semne cum ar fi greturi , varsaturi , cefalee, vertij , agitatie,palpitatie , tensiune mamara
Care are origine genitala poate surveni oricand pe parcursul vietii .in functie de etapa in care survine cauzele pot fi diverse .La femeia adulta in plina activitate genitala cauzele pot fi
Malnutritia
Boli debilizante generale
Neoplasme in stadii avansate
Tulburari metabolice majore
Boli hematologice
Afectiuni endocrine
Insuficienta cardiaca
Afectiuni psihice
Avort
Sarcina ectopica /extrauterina
Hemoragii ginecologice avand punct de plecare cervical , uterin , salpingian ,ovarian.
Pe de o parte ea poate fi fiziologica , poate deveni mai abundenta in anumite operioade ale ciclului menstrual , nu este insotita de durere , nu necesita tratament sau poate fi patologica adica scurgere vaginala abundenta ce se datoreaza unor inflamatii ale vaginului , colului , uterului , trompelor .
Leucoreea poate avea aspecxte diferite in functie de germenii incriminati astfel Ș in vulvovaginite cu tricomonas , scurgerea este evrzuie ,fluida , spumoasa , cu miros fad .
De obicei tranesmiterea se face pe cale sexuala .La barbati prezenta acestuia poate sa fie asimptomatic .
Leucoreea se insoteste de prurit , usturimi , dispareunie.
Tratamentul ambilor parteneri este obligatoriu si este eficient in porportie 90% din cazuri.
In vulvo vaginita micotica , leucoreea este alba , grunjoasa , abundenta , pruriginoasa .Candidozele vaginale se intalnesc in caz de modificari ale echilibrului vaginal si vorbim despre administrarea de antibiotice , de administrarea de corticosteroizi , citostatice chiar si in sarcina .
In vulvo-vaginita –gonococica leucoreea este galben purulenta , contagiunea se face pe cale sexuala , manifestarile apar la 3 -5 zile dupa infectare iar leucoreea este insotita de prurit si disurie .
Poate duce la pelvinperitonite si chiar septicemie .D
De asemenea este responsabil de obstructie primara care duce la sterilitate
In vulvo vaginita cu Chlamydia , leucoreea este galben purulenta si este frecvent insotita de cistita , metroragii, disurie ,dureri pelviene .Netratata poate duce la endometrioze , ocluzie tubara , infertilitate
In vulvo vaginitele nespecifice , leucoreea este gri cenusie cu miros fad , in general datorandu se unor asocieri de germeni si este insotita de prurit suparator .
Poate fi acuta , subacuta sau cronica .
Poate avea debut brusc daca este produsa de leziuni cum ar fi ruptura trompei uterine sau poate avea instalare progresiva .
De asemenea se poate agrava daca survine o suprainfectare.Se poate manifesta sub forma de crampe in timpul ciclului menstrual.
De asemenea poate fi data de afectiuni ale sistemului reproducator In acest caz aparand si in timpul contactului sexual .
De asemenea poate fi psighica in urma unui abuz sexual sau a unei traume .
Poate fi localizata , poate fi colicativa sau poate afecta iontreg abdomenul sugerand acumulare de sange , puroi , de asemenea poate fi exacerbata de examinare si de miscarile bruste .
Sindroame corelate cu ciclul menstrual
Sindromul premenstrual care reuneste manifestari somatice si psihice care apar cu regularitate pe parcursul fazei luteale .Manifestarile debuteaza cu 10-14zile inainte de instalea menopauzei si dispar dupa 1-2 zile de la instalare Aproximativ 70 pana la 90% dintre femei prezinta in zilele premergatoare menstrtuatiei , modificari de dispozitie , senzatie de tensiune mamara ,senzatie de tensiune abdominala .Acestea nu sunt considerate patologice , insa la unele femei manifestarile sunt suficient de intense cat sa influenteze activitatea si relatia cu anturajul .
Factorii cei mai frecvent incriminati ar fi – ereditatea , multiparitatea , consumul de alcool, exercitarea unei profesii solicitante si chiar si varsta .
Manifestarile clinice sunt
Conduita terapeutica
Se informeaza sotul si sotia supra sindrumului
Evitarea stresului si a suprasolicitarilor psihice
Renuntarea la exagerarea consumului de sare , zahar , cafea in timpul fazei luteale.
Sindromul intermenstrual
Sindromul mastodinian sau mastalgia – se caracterizeaza prin dureri si prin tumefierea sanilor , manifestari ce se succed ciclic .Acuzele debuteaza cu cateva zile de inainte de instalarea menstruatiei sau se intind de a-lungul fazei luteale.Manifestarile apar bilateral , simetric .Sunt mai intense in cadranele supero interne si pot iradia de a lungul marginii externe a muschilor pectorali , spre umeri si brate .Ca si mijloace de tratament , renuntarea la ceai , cafea , iar in fazele moderate se dministreaza progesteron
TULBURARILE SEXUALE
Vaginism care desemneaza constrictia involuntraa a vaginului cu reflex de aparare care face imposibil actul sexual
Dispareunia –durere la contactul sexual
Frigiditatea-absenta orgasmului care poate fi asociata cu scaderea sau absenta libidoului
Alte semne
Prurit –poate fi intalnit la persoanele invarsta si se numeste priurit senil si care antreneaza leziuni de grataj
Alte cauze pot fi - pubiana , prezenta oxiurilor , alergia la lenjerie sau poate avea origine psihica .
Probleme de depedenta
Alterarea confortului legat de durere si de scurgerile vaginale
Deficit de cunostinte in legatura cu ovulatia si functia sexuala , transmiterea bolilor sexuale , simptomele cancerului
Teama de interventie chirurgicala , de sterilitate , de evolutioe grava sau de reactia sotului
Perturbarea conceptului de sine in klegatura cu schimbarea schemei corporale
Disfunctia sexuala
Alterarea integritatatii tegumentelor din cauza scurgerilor vaginale si a prurituluib
Obiective
Pacienta sa nu prezinte durere
Pacienta sa si exprime temerile si sa vbb deschis despre operatie si despre limitarile imopuse
Pacienta sa si mentina regiunea perineala curata
Pacienta sa demonstreze intelegerea si acceptarea modificarilor sexuale
Pacienta sa demonstreze cunoasterea simptomatologiei cancerului
Pacienta sa enumere bolile cu transmitere sexuala si sa identifice simptomatologia acestora
Sa cunoasca tehnica de autoexaminare a sanului
Interventii
Se asigura linistea si confortul pacientului prin calmarea durerii prin medicamentele recomandate
Se incurajeaza pacienta si se dau informatii cu privire la modificarile ce poit avea loc in organismul sau
Se ofera informatii in legatura cu ovulatia si starea de disconfort
Se ofera informatii cu privire la prevenirea infectiilor secundare in contaminarea cu germeni din regiunea analas i se explica modul de transmitere pe cale sexuala a unor boli si implicarea acestora in starea de sanatate prezenta si viitoare .
Se informeaza pacienta in legatura cu ptrincipalele manifestari ale bolilor transmise sexual , importanta consultarii medicului , protectia partenerului si tratarea ei si a partenerului .
Se explica importanta alimentarii pentru organism
Se face pregatire peroperatorie fizica si mai ales psihica
Se observa principalele sindroame si se supravegheaza vindecarea unor leziuni
Pregatirea preoperatorie pentru interventii chirurgicale ginecologice
Afectiunile ginecologice care pot fi tratate sunt –tumorile aparatului genital, infectiile ginecologice
Tulburari de statica uterina –prolaps uterin
Malformatii congenitale si sarcina extrauterina
Interventiile asupra aparatului genital se poate efectua pe cale abdominala , pe cale vaginala sau perineala precum si intervengtii mixte
Interventiile pe cale abdominala se impart in 2 categorii-
interventii conservatoare in care organele se pastreaza si continua sa si pastreze functiile-rezectie partiala de ovar ,restabilirea permeabilitatii trompelor
Interventiile mutilante in care organele se elimina , functia acestora fiind eliminata sau grav afectata , , pentru organele pereche , indepartarea mainii laterale lasa posibilitatea reproducerii daca restul aparatului genital este sanatos
Extirparea ovarelor –ovarectomie
Extirparea trompelor-salpingectomie
Extirparea trompelor si ovarelor-anexectomie
Indepartarea uterului-histerectomie care poate fi subtotala cand se pastreaza colul uterin , (daca este sanatos) ,totala cand se indeparteaza si colul uterin , largita cand se suprima uterul , anexele si se utilizeaza in cancerele de col uterin si ca masura preventiva in cancerul de san
Interventiile pe cale joasa perineala sau vaginala sunt-
Pregatirea preoperatorie pentru interventiile pe cale abdominala
Cand interventia chirurgicala se realizeaza pentru un cancer genital si cand se pune problema unei interventii largite , investigarea se face si mai amanuntit pentrui a aprecia corespunzator starea biologica a bolnavei si pentru a obtine informatii despre cat de estinsa este boala.
Corectarea anemiei deoarece in multe afectiuni ginecologice sangerarea este importanta si repetata , iar anemia poate duce la complicatii postoperatiorii cum ar fi socul hemoragic si trombozele .
La nevoie anemia se poate corecta prin transfuzie .
In cancerul de col uterin este indicat ca ininte de interventie bolnava sa faca tratament cu cobalt pentru sucuritatea oncologica in scopul prevenirii diseminarii bolii intra operator
Cu o seara inainte se indeparteaza pilozitatea pubiana , se face baie generala si se imbraca pacienta cu lenjerie curata .
Zona in care va fi practicata incizia, se dezinfecteaza cu alcool si se acopera cu o compresa sterila , acest lucru se poate realiza si in dimineata interventiei chirurgicale .
Tot in seara precedenta se face clisma simpla, care se repeta dimineata .
In dimineata interventiei se masoara tensiunea arteriala , temperatura , se indeparteaza lacul de pe unghii si se atentioneaza sa nu se dea cu ruj inainte de a intra in sala .S
e goleste vezica , se instaleaza sonda permanenta .
Pregatirea medicamentuoasa se face in sala de preanestezie sau la salon
Pregatirea preoperatorie pentru interventii pe cale joasa
Bilantul preoperator si ingrijirile specifice sunt aceleasi
atentie deosebita se va acorda tratarii secretiiloir genitale din care se va recolta si va face antibiograma.
Daca exista afectiuni genitale sau vaginale acestea se vor trata pana la completa vindecare .Se va face spalarea repetata a cavitatii vaginale cu solutii antiseptice ( cloramina , apa oxigenata ). Toaleta locala consta in indepartarea pilozitatii si apalarea aminutioasa a regiunii
Ingrijirile postoperatorii
Supravegherea bolnavei operate are in vedere aceleasi elemente de apreciere ca si in chirurgia badominala generala
Fasciesul bolnavei-daca are afscies speriat , cianoza
Respiratia –imediat dup operatie este ampla si rara din cauza anesteziei , apoi devine usor accelerata din cauza durerii postoperatorii si a anxietatii .Revine la normal dupa 24-36 h.Mentinerea ritmului alert arata o complicatie pulmonara , iar o respiratie zgomotoasa arata o obstructie .Mobilizarea precoce are un rol deosebit in prevenirea acestor complicatii, alaturi de exercitii respiratorii si tapotajul toracic.
Pulsul trebuie urmarit deoarece cresterea frecventei si scaderea volumului sunt semnele prabusirii circulatiei adica posibila hemragie interna in primele ore.In urmatoarele zile pulsul trebuie corelat cu valoarea temperaturii . De asemenea complicatiile trombo-embolice sunt mai frecvente in interventiile pe micul bazin , de aceea se verifica aspectul membrelor inferioare.
Tensiunea arteriala este in directa corelatie cu pulsul.
Temperatura imediat dupa interventie este usor scazuta .Ea poate sa creasca pana la 38 de grade celsius in prima zi dupa care sa scada in limite normale .Mentinerea tempertaurii peste 37 de grade celsius sau cresterea foarte mult in zilele urmatoare este semnul infectiei.
Diureza –nu sufera modificari importante .Prima mictiune apare de regula la 6h dupa interventie ., dar se poate insta retentia urinara de la inceput sau poate sa apara dupa indepartarea sondei vezicale .In caz de aparitie a globului vezical se informeaza medicul , se incearca stimularea eliminarii iar la nevoie se face sondaj vezical.
Starea abdominala –Bolnava prezinta o usoara tensiune a peretului abdominal , chiar o hiperestezie superficiala moderata si durere in primele 2 – 3 zile dupa operatie .Se va combate balonarea , prim mobilizare precoce si stimularea peristaltismului.La nevoie se aplica tubul de gaze , iar daca este nevoie se face o pauza de 1 -2 h , timp in care circulatia nivelul mucoasei se reface si se poate repune /reintroduce tubul.
Restabilirea tranzitului intestinal- dupa ce trece perioada de pareza intestinal postoperatorie , bolnava incepe sa emita gaze , semn ca peristaltismul s a restabilit .In mod normal dupa 48-72h apare primul scaun.Dupa reluarea tranzitului pentru gaze , alimentatia popate fi imbogatita .Exceptie fac pacientele operate pe perineu si vagin care trebuie sa primeasca mai multe lichide ( pentru a intarzia primul scaun , pentru a nu forta suturile .
Combaterea durerii –este importanta in primele zile deoarece durerea face sa creasca anxietatea .De asemenea favorizeaaza insomnia si disconfortul.
Pentru calmare si pentru asigurare a cel putin 8-10 h de somn se administreaza tranchilizante,antialgice
Supravegherea pansamentului incepe dupa iesirea din sala , imediat postoperator se urmareste sa nu sangereze,iar in urmattoarele zile se urmareste ca pansamentul sa fie uscat.In cazul tubului de dren se urmareste permeabilitatea , si se noteaza in foiae cantitatea.
Reluarea alimentatiei –Administrarea de lichide pe gura incepe imediat ce au incetat varsaturile , asta daca exista.In prima zi se va adminisrtra ceai , apa, limonada , zeama de compot .Aproximativ 3000ml. A doua zi poate sa primeasca supa strecurata , lichide dulci , aprox 1000 ml.Dupa aparitia scaunului se adauga branza de vaci , iaurt , smantana , carne fiarta.apoi alimentatia devine variata .
Mobilizarea –trebuie sa se realizeze cat mai precoce ,intrucat diminueaza frecventa complicatiilor venoase , evita escarele de decubit si favorizeaza respiratia .Bolnava va fi ridicata din pat a 2 a zi , cu atentie , daca are tub de dren si sonda vezicala.
Mobilizarea se face progresiv pana cand bolnava capata incredere in fortele proprii. Varsta inaintata sau varsta dificila nu constituie contraindicatii pentru mobilizare.
Prevenirea complicatiilor postoperatorii
1.Complicatiile pulmonare se previn prin exercitii respiratorii,tapotaj toracic , tuse asistata si asezarea bolnavei intr o pozitie adecvata .
2.Complicatiile tromboembolice sunt prevenite prin supravegherea atenta a membrelor inferioare prin miscari pasive si active a membrelor inferioare si masajul usor in sensul circulatiei venoase
La nevoie se face tratament cu anticoagulante
3.Infectia se previne la nivelul plagii prin pansament antiseptic.Daca interventia s a facut pe cale vaginala se spala perineul cu solutie sterila de cateva ori pe zi si dupa fiecare eliminare , zona va fi mentinuta uscata si se controleaza tampoanele perineale , pentru a putea urmari evoluitia .Se vor urmari culoarea , cantitatea , si mirosul secretiei drenate .Se aplica tratament cu antibiotice mai ales daca pacienta a avut infectie preoperatorie.,
