Semne si simptome in bolile ginecologice

22.09.2022

Tulburarile ciclurilor menstruale

Menstruatia -este sangerarea uterina ,ciclica la 21-35 de zile (25-32 dupa alti autor) dureaza 3-5 zile .Cantitatea fiziologica de sange peirdut viind 20-60 ml 

Tulburari in exces

Menoragia -este sangerarea ciclica dureaza mai mult de 7 zile si cu flux sanguin crescut .Atunci cand cantitatea de sange este normala ,dar sangerarea dureaza peste 7 zile  se poate folosi termenul de mesntruatie prelungita .Poate sa apaara in caz de endometrioza , boala inflamatorie pelvina ,fibrom uterin.

Polimenoreea – este aparitia menstruatiei la intervale mai mici de 21 de zile.De obicei apare in caz de ciluri anovulatorii.

Metroragia –este sangerarea uterina  ce poate surveni intre 2 menstruatii normale  cu caracter anormal .Este neregulata , cu flux sanguin predominant excesiv.Poate sa abpara in boli endocrine , in tratament hormonal nesupravegheat .

Menometroragia-este sangerarea de origine uterina  neregulata ca frecventa , durata si cantitate ( durata prelungita , cantitate crescuta ).Nu se mai poate face distinctie neta de ultima menstruatie , care nu poate fi precizata 

Tulburari in minus

Hipomenorea- reprezinta sangerarea menstruala regulata cu  durata redusa de 1-2 zile si cu flux scazut 

Oligomenoreea-este sangerarea menstruala la intervale mai mari de 35 zile , cu flux sanguin redus , apar in boli endocrine , cicluri anovulatorii

Amenoreea-reprezinta absenta menstruatiei.Poate fi primara,adica lipsa aparitiei menstruatiei dupa varsta de 16 ani sau secundara  adica oprirea menstruatiei  pe o perrioada de 3 luni la o femeie care    avea o menstruatie prezenta.

Cauze

• Imperforatia himenului 

• Malformatii 

• in caz de pierdere ponderala excesiva 

• in stari efective deosebite 

• Sindromul  intrapersonal    /Ovulargia –este o criza dureroasa de o intensitate si durata  variabila  insotita de o metroragie redusa care apare la jumatatea ciclului menstrual  determinata de ovulatie si care apare la adolescente di la femeile tinere .

Durerile pot fi acute  si pot dura cateva ore  sau pot fi !!!surde si pot dura cateva zile.

 Metroragia poate fi secundara durerii  sau poate lua aspectul unei secretii sanguino-lente  sau poate avea cantitate si durata asemanatoare menstruatiei .

Uneori se pot asocia si alte semne cum ar fi  greturi , varsaturi , cefalee, vertij , agitatie,palpitatie  , tensiune mamara 

• Hemoragia vaginala 

 Care are origine  genitala  poate surveni oricand  pe parcursul vietii .in functie de etapa in care survine  cauzele pot fi diverse .La femeia adulta in plina activitate genitala cauzele pot fi 

• Malnutritia 

• Boli debilizante generale 

• Neoplasme in stadii avansate 

• Tulburari metabolice majore

• Boli hematologice 

• Afectiuni endocrine 

• Insuficienta cardiaca 

• Afectiuni psihice 

• Avort 

• Sarcina ectopica /extrauterina

• Hemoragii ginecologice  avand punct de plecare cervical , uterin , salpingian ,ovarian.

• Leucoreea-reprezinta o scurgere albiciasa sau  galbuie la nivelul vaginului

Pe de o parte ea poate fi fiziologica , poate deveni mai abundenta in anumite operioade  ale ciclului menstrual  , nu este insotita de durere , nu necesita tratament sau poate fi patologica  adica scurgere vaginala abundenta  ce se datoreaza unor inflamatii ale vaginului , colului , uterului , trompelor .

Leucoreea poate avea aspecxte diferite in functie de germenii incriminati astfel Ș in vulvovaginite cu tricomonas , scurgerea este evrzuie ,fluida , spumoasa , cu miros fad .

De obicei tranesmiterea se face pe cale sexuala .La barbati prezenta  acestuia poate sa fie asimptomatic .

Leucoreea se insoteste de prurit , usturimi , dispareunie.

Tratamentul ambilor parteneri este obligatoriu si este eficient in porportie 90% din cazuri.

• In vulvo vaginita micotica , leucoreea este alba , grunjoasa , abundenta , pruriginoasa .Candidozele vaginale se intalnesc in caz de modificari ale echilibrului vaginal  si vorbim despre administrarea de antibiotice , de administrarea de corticosteroizi ,      citostatice       chiar si in sarcina .

• In vulvo-vaginita –gonococica  leucoreea este galben purulenta , contagiunea se face pe cale sexuala  , manifestarile apar la 3 -5 zile dupa infectare iar leucoreea este insotita de prurit si disurie .

Poate duce la pelvinperitonite  si chiar septicemie .D

De asemenea este responsabil de obstructie primara  care duce la sterilitate

• In vulvo vaginita cu  Chlamydia   , leucoreea este galben purulenta si este frecvent insotita de cistita , metroragii, disurie ,dureri pelviene .Netratata poate duce la endometrioze , ocluzie tubara , infertilitate 

In vulvo vaginitele nespecifice , leucoreea este gri cenusie cu miros fad , in general datorandu se unor asocieri de germeni  si este insotita de prurit suparator .

• Durerea

Poate fi acuta , subacuta sau cronica .

Poate avea debut brusc daca este produsa de leziuni cum ar fi ruptura trompei uterine sau poate avea instalare progresiva  .

De asemenea se poate agrava daca survine o suprainfectare.Se poate manifesta sub forma de crampe in timpul ciclului menstrual.

De asemenea poate fi data de afectiuni ale sistemului reproducator In acest caz aparand si in timpul contactului sexual .

De asemenea poate fi psighica in urma unui abuz sexual sau a unei traume .

Poate fi localizata  , poate fi colicativa sau poate afecta iontreg abdomenul sugerand acumulare de sange , puroi , de asemenea poate fi exacerbata  de examinare si de miscarile bruste .

Sindroame corelate cu ciclul menstrual

• Sindromul premenstrual care reuneste manifestari somatice si psihice  care apar cu regularitate  pe parcursul fazei luteale .Manifestarile debuteaza cu 10-14zile  inainte de instalea menopauzei si dispar dupa 1-2 zile de la  instalare  Aproximativ 70 pana la 90% dintre femei prezinta in zilele premergatoare menstrtuatiei , modificari de dispozitie , senzatie de tensiune mamara ,senzatie de tensiune abdominala .Acestea nu sunt considerate patologice , insa la unele femei  manifestarile sunt suficient de intense  cat sa influenteze activitatea  si relatia cu anturajul .

Factorii cei mai frecvent incriminati  ar fi – ereditatea , multiparitatea , consumul de alcool, exercitarea unei profesii solicitante si chiar si varsta . 

Manifestarile clinice sunt

• Cefalee

• Durere musculara ,

• Tendinta la suicid

• Plictiseala

• Izolare la domiciliu 

• Reducerea capacitatii d concentrare , 

• Insomnie 

• Somnoloenta

• Reducerea sau exagerarea libidoului

• tensiune psihica 

• Depresie 

• Uneori agresivitate

Conduita terapeutica

• Se informeaza sotul si sotia supra sindrumului 

• Evitarea stresului si a suprasolicitarilor psihice

• Renuntarea la exagerarea consumului de sare , zahar , cafea in timpul fazei luteale.

• Tatamentul medicamentos se va dresa simptomatologiei dominante si va fi indicat de catre medic –diuretice , preparate hormonale

• Sindromul intermenstrual 

• Sindromul mastodinian sau mastalgia – se caracterizeaza prin dureri si prin tumefierea sanilor , manifestari ce se succed ciclic .Acuzele debuteaza cu cateva zile de inainte de instalarea menstruatiei  sau se intind de a-lungul fazei luteale.Manifestarile apar bilateral , simetric .Sunt mai intense  in cadranele supero interne  si pot iradia  de a lungul marginii externe  a muschilor pectorali , spre umeri si brate .Ca si mijloace de tratament , renuntarea la ceai , cafea , iar in fazele moderate se dministreaza progesteron 

TULBURARILE SEXUALE

• Vaginism  care desemneaza constrictia involuntraa a vaginului  cu reflex de aparare care face imposibil actul sexual 

• Dispareunia –durere la contactul sexual  

• Frigiditatea-absenta orgasmului care poate fi asociata  cu scaderea sau absenta libidoului 

Alte semne

Prurit –poate fi intalnit la persoanele invarsta si se numeste priurit senil si care antreneaza leziuni de grataj

Alte cauze pot fi -                 pubiana , prezenta oxiurilor , alergia la lenjerie  sau poate avea origine psihica .

Probleme de depedenta

• Alterarea confortului legat de durere  si de scurgerile vaginale 

• Deficit de cunostinte in legatura cu ovulatia  si functia sexuala , transmiterea bolilor sexuale , simptomele cancerului

• Teama de interventie chirurgicala , de sterilitate , de evolutioe grava  sau de reactia sotului

• Perturbarea conceptului de sine in klegatura cu schimbarea schemei corporale 

• Disfunctia sexuala 

• Alterarea integritatatii tegumentelor din cauza scurgerilor vaginale si a prurituluib 

Obiective

• Pacienta sa nu prezinte durere 

• Pacienta sa si exprime temerile  si sa vbb deschis  despre operatie si despre limitarile imopuse 

• Pacienta sa si mentina regiunea perineala curata 

• Pacienta sa demonstreze intelegerea si acceptarea  modificarilor sexuale 

• Pacienta sa demonstreze cunoasterea simptomatologiei cancerului  

• Pacienta sa enumere bolile cu transmitere sexuala si sa identifice simptomatologia acestora 

• Sa cunoasca tehnica de autoexaminare a sanului

Interventii

• Se asigura linistea si confortul pacientului prin calmarea durerii prin medicamentele recomandate

• Se incurajeaza pacienta si se dau informatii cu privire la modificarile  ce poit avea loc in organismul sau

• Se ofera informatii  in legatura cu ovulatia si starea de disconfort 

• Se ofera informatii cu privire la  prevenirea infectiilor secundare in contaminarea cu germeni din regiunea analas i se explica modul de transmitere pe cale sexuala  a unor boli si  implicarea acestora in starea de sanatate prezenta si viitoare .

• Se informeaza pacienta in legatura cu ptrincipalele manifestari  ale bolilor transmise sexual  , importanta consultarii medicului , protectia partenerului si  tratarea ei si a partenerului .

• Se explica importanta alimentarii pentru organism 

• Se face pregatire peroperatorie fizica si mai ales psihica 

• Se observa principalele  sindroame  si se supravegheaza vindecarea unor leziuni

Pregatirea preoperatorie pentru interventii chirurgicale ginecologice

• Afectiunile ginecologice care pot fi tratate sunt –tumorile aparatului genital, infectiile ginecologice 

• Tulburari de statica uterina –prolaps uterin

• Malformatii congenitale si sarcina extrauterina

Interventiile asupra aparatului genital se poate efectua pe cale abdominala , pe cale vaginala sau perineala  precum si intervengtii mixte 

Interventiile pe cale abdominala se impart in 2 categorii-

1. interventii conservatoare in care organele se pastreaza si continua sa si pastreze functiile-rezectie partiala de ovar ,restabilirea permeabilitatii trompelor 

2. Interventiile mutilante in care organele se elimina , functia acestora fiind eliminata sau grav afectata  , , pentru organele pereche , indepartarea mainii laterale lasa posibilitatea reproducerii daca  restul aparatului genital este sanatos 

Extirparea ovarelor –ovarectomie 

Extirparea trompelor-salpingectomie

Extirparea trompelor si ovarelor-anexectomie

Indepartarea uterului-histerectomie care poate fi subtotala cand se pastreaza colul uterin , (daca este sanatos) ,totala  cand se indeparteaza si colul uterin , largita cand se suprima uterul , anexele  si  se utilizeaza  in cancerele de col uterin si ca  masura preventiva  in cancerul de san 

Interventiile pe cale joasa perineala sau vaginala sunt-

• Interventii restauratoare  pentru prolaps genital si pentru ruptura de perineu –colporafia anterioara si colpo perianefria posterioara 

• Interventiile mutilante

• Histerectomia si colpectomia –adica suprimarea vaginului cu imposibilitatea actului sexual 

• Chiuretajul uterin  

• Interventii pe vagin si vulva

Pregatirea preoperatorie pentru  interventiile pe cale abdominala

• Bilantul preoperator cuprinde  examinarile paraclinice curente , aceleasi ca in cazul interventiilor abdominale  .

Cand interventia chirurgicala se realizeaza pentru un cancer genital si cand se pune problema unei interventii largite , investigarea se face si mai amanuntit  pentrui a aprecia corespunzator  starea biologica a bolnavei  si pentru a obtine informatii despre cat de estinsa este boala.

• Ingrijirile specifice urmaresc tratarea unei eventuale infectii cu antibiotice cu autobiograma incepand cu mai multe zile inainte de interventia chirurgicala si continuand  si dupa aceasta 

Corectarea anemiei  deoarece  in multe afectiuni ginecologice sangerarea este importanta si repetata  , iar anemia poate duce la complicatii postoperatiorii cum ar fi  socul hemoragic si trombozele .

La nevoie anemia se poate corecta prin  transfuzie .

In cancerul de col uterin este indicat ca ininte de interventie  bolnava sa faca tratament cu cobalt pentru sucuritatea oncologica in scopul prevenirii diseminarii  bolii intra operator 

• Pregatirea locala se face in functie de obiceiul sectiei  , de regula incepaand cu o zi inainte de operatie .

Cu o seara inainte se indeparteaza pilozitatea pubiana , se face baie generala si se imbraca pacienta cu lenjerie curata .

Zona in care va fi practicata incizia, se dezinfecteaza cu alcool si se acopera cu o compresa sterila , acest lucru se poate realiza  si in dimineata interventiei  chirurgicale .

Tot in seara precedenta se face clisma simpla, care se repeta dimineata . 

In dimineata interventiei se masoara tensiunea arteriala , temperatura , se indeparteaza lacul de pe unghii si se atentioneaza sa nu se dea cu ruj inainte de a intra in sala .S

e goleste vezica , se instaleaza sonda permanenta .

Pregatirea medicamentuoasa se face in sala de preanestezie  sau la salon 

Pregatirea preoperatorie pentru interventii pe cale joasa

• 
  Bilantul preoperator si ingrijirile specifice  sunt aceleasi

• atentie deosebita se va acorda  tratarii  secretiiloir genitale din  care se va recolta  si va face antibiograma.

• Daca exista afectiuni genitale sau vaginale acestea se vor trata  pana la completa vindecare .Se va face spalarea repetata a  cavitatii vaginale  cu solutii antiseptice ( cloramina , apa oxigenata ). Toaleta locala  consta in indepartarea pilozitatii si apalarea aminutioasa a regiunii

Ingrijirile postoperatorii

Supravegherea bolnavei operate are in vedere aceleasi elemente de apreciere ca si in chirurgia badominala  generala 

• Fasciesul bolnavei-daca are afscies speriat , cianoza

• Respiratia –imediat dup operatie este ampla si rara  din cauza anesteziei , apoi devine usor accelerata din cauza durerii postoperatorii si a anxietatii .Revine la normal dupa 24-36 h.Mentinerea ritmului alert arata o complicatie pulmonara , iar o respiratie zgomotoasa arata o obstructie .Mobilizarea precoce are un  rol deosebit in prevenirea acestor complicatii, alaturi de exercitii respiratorii si tapotajul toracic.

• Pulsul trebuie urmarit deoarece cresterea frecventei  si scaderea volumului sunt semnele prabusirii circulatiei adica posibila hemragie interna in primele ore.In urmatoarele zile pulsul trebuie corelat cu valoarea temperaturii . De asemenea complicatiile trombo-embolice  sunt mai frecvente in interventiile pe micul bazin , de aceea se verifica aspectul membrelor inferioare.

• Tensiunea arteriala  este in directa corelatie cu pulsul.

• Temperatura  imediat dupa interventie este usor scazuta .Ea poate sa creasca  pana la 38 de grade celsius in prima zi dupa care sa scada in limite normale .Mentinerea tempertaurii peste 37 de grade celsius sau cresterea foarte mult in zilele urmatoare este semnul infectiei.

• Diureza –nu sufera modificari importante  .Prima mictiune apare de regula la 6h  dupa interventie ., dar se poate insta retentia urinara  de la inceput  sau poate sa apara dupa indepartarea sondei vezicale .In caz de aparitie a globului vezical  se informeaza medicul , se incearca stimularea eliminarii iar la nevoie se face  sondaj vezical.

• Starea abdominala –Bolnava prezinta o usoara tensiune a peretului abdominal , chiar o hiperestezie superficiala moderata  si durere in primele 2 – 3 zile dupa operatie .Se va combate balonarea , prim mobilizare precoce si stimularea peristaltismului.La nevoie se aplica tubul de gaze , iar daca este nevoie se face o pauza de 1 -2 h , timp in care circulatia nivelul mucoasei  se reface  si se poate repune /reintroduce tubul.

• Restabilirea tranzitului intestinal- dupa ce trece perioada de pareza intestinal  postoperatorie  , bolnava incepe sa emita gaze , semn ca peristaltismul s a restabilit .In mod normal dupa 48-72h apare primul scaun.Dupa reluarea tranzitului pentru gaze , alimentatia popate fi imbogatita .Exceptie fac pacientele operate pe perineu si vagin  care  trebuie sa primeasca mai multe lichide (  pentru a intarzia primul scaun  , pentru a nu forta suturile .

• Combaterea durerii –este importanta in primele zile deoarece durerea  face sa creasca anxietatea .De asemenea favorizeaaza insomnia si disconfortul.

Pentru calmare si pentru asigurare a cel putin 8-10 h de somn  se administreaza tranchilizante,antialgice 

• Supravegherea pansamentului incepe dupa iesirea din sala , imediat postoperator se urmareste sa nu sangereze,iar in urmattoarele zile  se urmareste ca pansamentul sa fie uscat.In cazul tubului de dren se urmareste  permeabilitatea ,  si se noteaza in foiae cantitatea.

• Reluarea alimentatiei –Administrarea de lichide pe gura incepe imediat ce au incetat varsaturile , asta daca exista.In prima zi se va adminisrtra ceai , apa, limonada , zeama de compot .Aproximativ 3000ml. A doua zi poate sa primeasca supa strecurata  , lichide dulci , aprox 1000 ml.Dupa aparitia scaunului se adauga branza de vaci , iaurt , smantana , carne fiarta.apoi alimentatia devine variata .

• Mobilizarea –trebuie sa se realizeze cat mai precoce ,intrucat diminueaza frecventa complicatiilor  venoase , evita escarele de decubit si favorizeaza respiratia .Bolnava va fi ridicata din pat a 2 a zi , cu atentie , daca are tub de dren si sonda vezicala.

Mobilizarea se face progresiv  pana cand bolnava capata incredere in fortele proprii. Varsta inaintata sau varsta dificila nu constituie contraindicatii pentru mobilizare.

Prevenirea complicatiilor postoperatorii

1.Complicatiile pulmonare se previn prin exercitii respiratorii,tapotaj toracic , tuse asistata si asezarea bolnavei intr o pozitie adecvata .

2.Complicatiile tromboembolice  sunt prevenite prin  supravegherea atenta a membrelor inferioare prin miscari pasive si active a membrelor inferioare  si masajul usor in sensul circulatiei venoase

La nevoie se face tratament cu anticoagulante 

3.Infectia se previne la nivelul plagii prin pansament antiseptic.Daca interventia s a facut pe cale vaginala  se spala perineul cu solutie sterila  de cateva ori pe zi  si dupa fiecare eliminare , zona va fi mentinuta uscata  si se controleaza tampoanele perineale , pentru a putea urmari evoluitia .Se vor urmari culoarea , cantitatea , si mirosul secretiei drenate .Se aplica tratament cu antibiotice mai ales daca pacienta a avut infectie preoperatorie.,