marți, 21 decembrie 2021

Engleza anul Il AMG

C) Read the questions & answers about ALAN and ask and answer about JUDITH.
Questions:
1. What does Alan do?
1. Alan's a lorry driver
R1. What does Judith do?
R1.Judith's a secretary.
2. How old is Alan?
2. He's twenty-five years old.
R2. How old is Judith?
R2. She's 18  years old.
3. How many days a week does he work?
3. He works five days a week
R3. How many days a week does she work?
R3. She works five days a week.
4. What time does he get up?
4. He gets up at six o'clock every day
R4. What time does she get up?
R4. She gets up at 7.30  every day.
5. What does he eat for breakfast?
5. He eats an enormous breakfast
R5. What does she eat for breakfast?
R5. She eats cornflakes at  breakfast.
6. What does he drink?
6. He drinks two cups of tea.
R6. What does she drink?
R6. She drinks orange-juice.
7. What does he do after breakfast?
7. Then he kisses his wife
R7. What does she do after breakfast?
R7. Then she kisses his parents.
8. What time does he leave for work?
8.He leaves for work at half past six.
R 8.What time does Judith leave for work?
R8.She leaves for work at 15.
9. Where does he have lunch?
9. He has lunch in a transport café.
R9. Where does Judith have lunch?
R9. She has lunch in a in the canteen.
10. What time does he come home?
10.He comes home at five o'clock.
R10. What time does Judith come home?
R10.She comes home at 530.
11. Where does he go in the evening?
11. In the evening he goes to the pub.
R11. Where does Judith go in the evening?
R11. In the evening she goes to the evening classes.
12. What time does he go to bed?
12.He goes to bed at ten o'clock.
eleven o'clock.
R12. What time does Judith go to bed?
R12.She goes to bed at eleven o'clock.

D) Fill in the chari for yourself. Then look at the example. Choose and write TEN sentences
from the chart:
Example: Tom always drinks fizzy drinks.
1.Tom usually buy  fast food.
2.Tom sometimes play tennis.
3.Tom usually  eat sweets.
4.Tom usually watch TV in the evenings.
5.I never save money.
6.Tom usually listen to cassettes.
7.Tom often play computer games.

WORKSHEET 2
SUBJECT: Present Simple, Present Continuous
A) Read the paragraph and answer the questions:

1. What does Brian do?
Brian is a doctor. 
6. When dues he always have his lunch?
He always has his lunch at 12.00 but today he isn't having lunch at
12.00, he is looking after his sick patients. It is half past seven now, Brian is watching TV. 
2. What time does he usually get up?
He usually gets up at 6.00 o'clock. 
7. What is he doing at 12.00 today?
 He usually watches TV at half past seven because his favorite programme starts at half past seven.
3. How does he usually go to work?
He arrives at work at 6.30 every morning but it is 7.30 now and he is still driving
It's 12.00 o'clock now.
8. Why does he usually watch TV at 7.30?
Today he is late, it is 6.30 and he is still in bed.
4. Why is he driving to work today?
He usually goes to work by train but today he is driving to
work. 
9. What time does he go to bed?
It is 24.00 now Brian is going to bed. He always goes to bed at 24.00.
5. What time does he arrive at work everyday?
He arrives at work at 6.30 every morning.
10. What time is he going to bed now?
He always goes to bed at 24.00.
B) Fill in the blanks with PRESENT CONTINUOUS or SIMPLE PRESENT:
1 The children play outside now.
2. She usually reads the newspaper in the morning,
3. I'mdoing my homework now.
4. I'm eating my dinner now.
5.Do you want a pizza?
6. They watching  TV now.
7. I don t likes  spaghetti.
8. The baby sleeping now.
9. My mother usually 
10. He cookes dinner in the evening
11. She writes  a letter to his pen-friend every month.
12. Mary dont like  football.
13. Tom usually listens to music now.
14. We  are drinking coffee, but he
drink ii ng tea now.
15.He goes  to work by bus everyday.






vineri, 10 decembrie 2021

Nursing in Cardiologie Anul II AMG

           Îngrijirea pacientului cu infarct miocardic acut (IMA)

-IMA se caracterizeaza prin necroza miocardică pe o suprafața mai mult sau mai puțin extinsă determinată de o obstrucție coronariană prin tromboză
Circumstanțe de apariție :
-după mese copioase
-efort fizic intens
-expunere la frig (vasoconstricție)
Factori de risc :
-ateroscleroza coronariană
-stenoza congenitală coronariană
-leziuni valvulare
-hipolipomii
-hipercolesterolemii
-alcool
-tutun
-obezitate
-sedentarism
-stres
-diabet zaharat
-hipertensiune arteriala
Manifestări de dependență (semne și simptome)
durere anginoasă intensă (atroce, violentă), insuportabilă, nu cedează la nitroglicerină sau repaus, durează peste 30 min
-poate fi tipică localizată retrosternal, cu sau fără iradieri în umărul stâng, instalată brusc și de intesitate mare
-durere atipică în regiunea epigastrică
Semne care însoțesc durerea
-dispnee
-anxietate marcată
-transpirații reci
-sughiț
-grețuri
-vărsături
-stare de slăbiciune
-amețeli
-hipertensiune arteriala - se poate ajunge la colaps peste 24-48h apare hipotermie
Examinări complementare
-EKG
-examinări de laborator: VSH, fibrinogen, TGO, leucocitoza creatin fosfochinoza
-ventriculografie 
-cateterism cardiac
-coronografie
Problemele pacientului
-disconfort din cauza durerilor
-anxietate - senzația de moarte iminentă
-scăderea debitului cardiac prin obstrucția coronariană
-alterarea perfuziei tisulare prin prezența zonelor de necroză
-deficit de ingrijire prin intoleranță la efort
-potențial de alterare a nutriției prin deficit (grețuri, vărsături)
-potențial de complicații
Obiective 
-combaterea durerii
-combaterea anxietății
-prevenirea complicațiilor imediate și tardive
-limitarea extinderii necrozei

Intervenții
înainte de internare
-combaterea durerii
-sedare
-prevenirea aritmiei ventriculare
-tratarea complicațiilor
-transport la spital
în spital
-continuarea măsurilor de prim ajutor
-oxigenoterapie
-montarea unei perfuzii
-asigurarea repausului la pat
-monitorizarea funcțiilor vitale
-bilanț hidric
-recoltarea produselor biologice pentru examinări de laborator
-aplicarea măsurilor de prevenire a efectelor imobilizării
-asistarea pacientului în asigurarea nevoilor fundamentale (alimentație pasivă la pat, igiena tegumentelor și mucoaselor, servirea la pat cu urinar sau bazinet)
-mobilizarea progresivă a pacientului conform indicațiilor medicului (repaus absolut)
-sedarea durerii (morfină 0,01-0,02 g subcutanat sau IM, mialgin 0,10 subcutanat IM diluat în 10 ml de ser fiziologic sau glucoză 10%)
!Morfina poate provoca hipotensiune arterială și deprimarea ventilației pulmonare; asocierea cu atropină (1mg subcutanat sau IM, 0,5 mg IV- poate preveni aceste fenomene)
-urmărirea pulsului și corectarea extrasistelolelor cu xilină de uz cardiologic
-combaterea anxietății cu sedative ( fenobarbital, diazepam)
-anticoagulante pentru prevenirea complicațiilor tromboembolice (heparină 300-400mg pe 24h - 1 fiolă=50 mg, 2 fiole la 4-6h; concomitent trombostop 4-6 tablete/zi inițial; laxilină 200mg IM sau IV prin perfuzie)
-mesele vor fi fracționate pentru a se evita consumul de cantități mari la o masă
-se va face alimentație pasivă la pat, în primele zile în decubit dorsal, treptate se trece la alimentație activă în poziție șezând
-regimul alimentar hiposodat și hipocaloric, primele zile alcătuit din lichide și piureuri date lent cu lingura , ceaiuri, compoturi, supe 
-vor fi evitate alimentele care produc gaze sau întârzie tranzitul intestinal 
-se interzice total fumatul
-crearea mediului psihologic favorabil 
Educația pacientului privind modul de viață post infarct
-să știe să își ia medicamentele 
-să respecte regimul alimentar prescris
-să nu fumeze
-să nu facă eforturi fizice deosebite
-să facă chinetoterapie in centre specializate
-să se prezinte la control periodic
 
               Îngrijirea pacienților cu insuficiență cardiacă
-la bolnavii cu insuficiență cardiacă, forța de contracție a inimii este limitată și nu poate asigura debitul de sânge necesar funcțiilor normale ale organismului
-acești bolnavi necesită o îngrijire specială care are ca scop reducerea nevoilor energetice ale organismului pentru a scădea efortul cardiac și pentru mărirea forței de contracție a inimii, mărindu-se astfel capacitatea ei funcțională
-la îngrijirea bolnavilor cu insuficiență cardiacă sunt vizate urmatoarele obiective
   1. asigurarea repausului fizic
-pacienții cu insuficiență cardiacă sunt dispneici, de aceea vor fi menținuți în poziție șezând sau semișezând
-patul va fi prevăzut cu utilaj auxiliar necesar și cu un număr suficient de perne
-în timpul zilei, patul poate fi înlocuit cu fotoliu având grijă ca pacientul să aibă un sprijin sub picioare
   2. asigurarea repausului psihic 
-bolnavul să nu fie supus unor evenimente care i-ar putea tulbura echilibrul nervos
-medicamentele se vor administra la timp
-asistenta va răspunde solicitărilor cu calm și seriozitate
-recoltările se vor face fără al traumatiza pe bolnav prea mult
-pacienții vor fi conduși de asistentă la alte consultații sau examinări
-vizitatorii vor fi instruiți să nu obosească bolnavii prin vizite prelungie și în grupuri numeroase
   3. asigurarea igienei personale
-se execută zilnic toaleta bolnavului fără ca acesta să facă eforturi prea mari
-se fricționează cu alcool diluat membrele inferioare și superioare pentru înbunătățirea circulației periferice
-tegumentele trebuie menținute curate și uscate deoarece pielea edemațiată se rănește și se infectează ușor
-lenjeria de pat și de corp se schimbă zilnic
   4. prevenirea formării trombozelor 
-asistenta va executa zilnic masajul membrelor inferioare în direcția circulației venoase
-masajul contribuie și la mobilizarea edemelor
-se va căuta să se țina ridicate părțile edemațiate
-bolnavii vor fi rugați să execute mișcări ale membrelor 
   5. urmărirea funcțiilor vitale și vegetative
-se urmăresc zilnic TA, puls, T, respirație, diureză, tranzit intestinal
-se urmăresc semnele de agravare, complicațiile care pot apărea și se anunță imediat medicul (embolie pulmonară, trombofeblită, edem pulmonar)
-se va combate constipația prin clisme, purgative
-retenția de materii fecale determină meteorism și împreuna ridica diafragmul care va îngreuna funcțiile respiratorii și cardică
-se va ține o evidență exactă a lichidelor ingerate și excretate
-se urmărește greutatea corporală după evacuarea scaunului și a urinei, dar înainte de masă
    6. regimul alimentar
-este hipocaloric pentru menținerea greutății corespunzătoare, și hiposodat pentru a împiedica reținerea apei în organism 
-se vor evita medicamentele care conțin sodiu
-cantitatea de lichide ingerate nu va depăși 1,5-2 l în 24h 
- 4-5 mese pe zi, iar ultima masă va fi luată cu cel puțin 3 ore înainte de culcare
    7. administrarea medicamentelor
-se face numai la indicația medicului și strict la pat
-frecvent folosită este digitala 
-se administrează oral dar se acumuleaza în oragnism și poate da fenomene de supardozare (inapetență, grețuri, vărsături) - DIGOXIN
-administrarea diureticelor se face la indicația medicului și se va avea grijă la controlul diurezei
-oxigenoterapie care ușureaza starea pacientului
     8. educația pentru sănătate
-i se explică pacientului noul mod de viață și anume: viață ordonată, echilibrată, să alterneze munca intelectuală cu cea fizică, să respecte regimul dietetic, să evite: sarea, alcoolul, tutunul, cafeaua, să consume alimentele în mese mici și mai frecvente, să se prezinte la medic imediat ce apare o îmbolnăvire a căilor respiratorii pentru că aceasta atrage după sine agravarea stării cardiace

                              Tulburările de ritm ale inimii

-țesutul nodal sau excitoconductor al inimii este alcătuit din nodulul sinoatrial situat în peretle atriului drept și nodulul atrioventricular situat în grosimea septului atrioventricular
-de la acesta pornește fasciculul HIS care se ramifică ulterior în rețeaua Purkinje
-în mod normal impulsurile care asigură contracțiile cardiace iau naștere în nodulul sinusal (sinoatrial) care emite stimuli cu o frecvență de 60-80 bătăi /min
-acesta este ritmul sinusal al inimii ; în cazuri patologice pot porni impulsuri și din alte locuri : din nodulul atrioventricular, facsiculul His sau chiar din diferite zone ale miocardului
Cauze
Boli cardiace și cardiovasculare
-cardiopatie 
-leziuni valvulare
-hipertensiune arterială
-boli congenitale ale inimii
-boli ale pericardului
-tumori/traumatisme ale inimii
      2. Boli extracardiace
-boli infecțioase (digestive)
-boli pulmonare
-boli endocrine
-intoxicații (digitale, dezhidratări hidroelectrolitice)
       3. La indivizii sănătoși apar în caz de intoxicații cu cafea, alcool, tutun sau emoții și stres puternic
-palpitații
-dispnee
-amețeli (vertij)
-lipotimie
-dureri precordiale/retrosternale
-tulburări de vedere, auz
-agitație
-cefalee
-grețuri, vărsături
-diaree
Clasificare
Tulburări în formarea stimulului

Aritmii atriale
- sunt tulburări în care mecanismul de producere a acestora acționează în atrii (în nodulul sinusal/ în alt focar nou forma numit focar ectopic)
      a) Aritmii sinusale
-tahicardia sinusală - accelerarea stimulului cardiac între 100-150 bătăi/min, ritmul este regulat, ea poate fi fiziologică după efort, emoții, mese copioase sau poate fi patologică în intoxicații cu tutun, cafea, alcool, medicamente, stări febrile, hemoragii
-bradicardia sinusală - scăderea ritmului sub 60 bătăi/min, cu ritm regulat; ea poate fi fiziologicăla sportivii bine antrenați, la tineri în somn, în sarcină sau poate să apară în stări patologice cum ar fi in hipertensiunea arterială, hipotiroidie, intoxicații cu digitala
           b) Aritmiile extrasinusale (ectopice)
Extrasistolele atriale - contracții ale inimii declanșate de impulsuri provenite din focarele situare în pereții atriilor. Pot să apară în mod fiziologic la emoții, abuz de cafea sau în cazul unor medicamente sau în contextul altor boli. În mod obiectiv se constată la palaprea pulsului o pulsație mica urmată de o pauză scurtă, pauză compensatorie
extrasistolele pot fi izolate sau sistematizate: bigeminist, trigeminist, cvadrigeminist când 2-3-4 extrasistole alternează cu un ciclu cardiac normal
Tahicardia atrială - este o tulburare de ritm genrată de impulsuri ectopice atriale și caracterizate printr-un ritm cardiac rapid de 150-200 bătăi /min ; ritmul este regulat și are debut și sfârșit brusc. Poate să apară pe o bază normală la emoții, oboseală, cafea, tutun, dar și în cardiopatii ichemice, stenoză mitrală, cardită reumatismală
Fluteul atrial -este un ritm patologic atrial regulat și foarte rapid 250-300 bătăi/min; apare în bolile valvulare, cardiopatia ischemica, HTA; deoarece nu toți simulii ajung până la ventricul, frecvența ventriculară poate fi de 80-150 bătăi/min
Fibrilația atrială - este o tulburare de ritm generată de impulsuri ectopice foarte rapide 400-500 bătăi si cu ritm neregulat, ritmul ventricular poate ajunge la 120-200 bătăi/min si este neregulat; se poate manifesta sub formă proxistică sau sub formă permanentă
Tratament:
-pentru aritmiile sinusale se suspendă cauza ; pentru tahicardie se pot administra sedative 
-pentru artimtiile extrasinusale- suprimarea toxicului, sedatuve tranchilizante, reducerea contității de digitală, propranolol 2 comprimate la 6h
-tahicardia paroxistică : se face stimulare vagală care se poate obține prin :
1. comprimarea sinusului cardiac drept : bolnavul este așezat în decubit dorsal, capul puțin într-o parte imediat sub unghiul mandibulei pe o lungime de 2-5 cm, se comprimă artera pe planul dur al coloanei vertebrale ; se execută compresiune timp de 10-20 secunde și se repetă după 20-40 secunde de aceeași parte ; în lipsa unui rezultat favorabil se încearcă și la sinusul carotidian stâng, metoda este contra indicată în infarctul de miocard și ateroscleroza avansată
2. compresiunea globilor oculari bilaterali timp de 20-30 secunde
3. manevra Valsava - se roagă pacientul să inspire profund și să expire forțat cu glota inchisă
4. provocarea de vărsat prin excitarea mecanică a peretelui exterios al faringelui
-se administrează preparate digitalice
-dacă nu cedează se administrează propanolol 1mg IV
-șocul electric extern se aplică în spital numai de către medic
-electrostimularea- introducerea unui electrod în atriul drept 
-flutter atrial - șoc electric extern, digitalizare rapidă, electrostimulare
    - fonale benigne când nu există modificări hidrodinamice majore se administrează chinidină, propanolol digitale
- fibrilația atrială - digitalizare rapidă
    - șoc electric extern
    -chimidină, propanolol
    - tratamentul bolii de bază
     c) Aritmii ventriculare





12.10.2021

CHIRURGIE

Ingrijirile post-operatorii

Pregatirea pre-operatorie consta in 

  • Pregatirea psihica si fizica a pacientului, 

  • Pregatirea generala care cuprinde  

  • Bilantul clinic 

  •  Bilantul paraclinic 

  • Pregatirea preoperatorie stricta 

Scop

  • Pentru neutralizarea surselor de infectie  care pot avea origine  la nivelul pielii sau la distanta -la nivelul tubului digestiv , la nivelul tractului urinar –

  • Pentru prevenirea infectiilor post-operatorii

  • Depistarea si semnalarea unor leziuni cutanate , a unor infectii, a unor paraziti sau a unor posibile alergii 

1.Pregatirea psihica si fizica a pacientului

Pacientii internati in sectia chirurgie trebuie sa beneficieze  de confort psihic si fizic .

Ei sunt agitati , speriati , inhibatio de teama interventiei chirurgicale, de diagnosticul imprevizibil , de anestezie , de durere si de moarte .

Asistentei ii revine sarcina sa ii inlature starea de anxietate  , sa il ajute sa si exprime  gandurile si teama , sa ii explice ce se va intampla cu el si sa il asigure ca va fi insotit si ajutat 

Asistenta trebuie sa raspunda cu amibilitate , profesionalism , siguranta si promptitudine  la solicitarile pacientilor , astfel incat acestia sa capete incredere in serviciul in care sunt internati.

2.Pregatirea generala

A.BILATUL CLINIC  care cuprinde 

1.Bilantul clinic general

Asistenta are obligatia sa observe si sa noteze aspectul general al pacientului ; inaltime , greutate , varsta , aspectul pielii, fasciesul ,mersul , starea psihica.

Se va lua cunostinta de situatia globala si , se vor remarca detaliile importante, schimbarile care apar in evolutia lui si  care sunt utile pentru explorarea preoperatorie.

Se culeg date din diverse surse: foaia de observatie, foaia de temperatura, familia pacientului, ceilalti membri ai echipei de ingrijire, insa principala sursa ramane pacientul. 

 Toate datele se vor nota in foaia de observatie si in planul de ingrijire .

2. Culegerea de date privind antecedentele pacientului

a. familiale/heredocolaterale AHC

Antecedente personale fiziologice  -APF

Antecedente personale patologice -APP

Daca in familie au fost bolnavi cu:

  • neoplasme

  • diabet zaharat

  • H.T.A.

  • cardiopatii

  • tuberculoze etc.

b. antecedente  chirurgicale:

Daca a mai suferit alte interventii chirurgicale si daca acestea  au avut evolutie buna  si daca acestea prin acestea  au fost complicatii

c. antecedente patologice:

Se vor nota bolile care au influenta asupra anesteziei si interventiei

  • Afectiuni pulmonare 

  • -Tabagism 

  • -Afectiuni cardiace

  • -Diabet zaharat 

    • Eilism /alcoolism

    • Epilepsie

3. Urmarirea si masurarea functiilor vitale si vegetative

Se va urmari, masura si nota:         

  • -tensiunea arteriala

  • -pulsul

  • -respiratia

  • -temperatura

  • -diureza

  • -scaunul  

4. Examenul clinic pe aparate

Este facut de medic prin:

  • Inspectie

  • Palpare

  • Percutie

  • Auscultatie

Este foarte importanta si utila cunoasterea examenului clinic pe aparate, pentru completarea bilantului clinic preoperator


B. BILANT PARACLINIC

Completeaza examenul clinic si permite o apreciere exacta a starii pacientului 

Pentru o mai buna intelegere a pregatirii preoperatorii, putem clasa examenele paraclinice in:

2.Examene de rutina/ de laborator - sunt examene obligatorii inaintea oricarei interventii chirurgicale, indiferent de timpul avut la dispozitie pentru pregatire si indiferent de starea generala a pacientului:

  • Timpii de sangerare si de coagulare,

  • Determinarea grupei sanguine,

  • Hematocrit,

  • Glicemie,

  • Uree sanguina,

3.Examene complete

  • Hemoleucograma completa /HLG

  • V.S.H.,

  • Ionograma,

  • Echilibrul acido-bazic(E.A.B.),

  • Coagulograma completa,

  • Robe de disproteinemie,

  • Proteinemie,

  • Transaminaze,

  • Examen de urina,

  • Electrocardiograma,

  • Radiografie sau radioscopie pulmonara.  

3.Examene speciale

Sunt in functie de aparatul sau organul pe care se intervine

a. Explorarea aparatului respirator

  • Radioscopia sau radiografia pulmonara

  • Bronhografia

  • Bronhoscopia

  • Tomografia                                         

  • Explorarea functiei pulmonare: - spirometrie

  • Examenul sputei

b. Explorarea aparatului cardiovascular

  • Oscilometrie, oscilografie

  • EKG, fonocardiograma

  • Examenul fundului de ochi (la hipertensivi)

  • Examenele radiologice:

  • Arteriografie

  • Angiocardiografie

  • Flebografie

  • Explorari izotopice/SCINTIGRAFII

  • Probe de efort

  • Cateterism cardiac

  • Recoltare de sange pentru:

  • Colesterol

  • Lipemie

c. Explorarea tubului digestiv

Examenul radiologic:

  • cu substanta de contrast


  • Irigografie

  • Esogastroscopie

  • Esofagoscopie

  • Gastroscopie

  • Duodenoscopie

  • Dolonoscopie

  • Rectoscopie

  • Anuscopie

  • Chimismul gastric

  • Tubajul duodenal

  • Examenul materiilor fecale

  • Examenul cu izotopi radioactivi/SCINTIGRAFIE

  • Tomografia

d. Examenul functiei hepatice

Explorarea functiei excretoare biliare:

  • Determinarea bilirubinei si colesterolului 

Explorarea functiei de coagulare:

  • coagulograma completa

  • fibrinogen

Explorarea functiei metabolice:

  •  dozare de proteine

  • lipide, colesterol

  • glicemie

Explorarea pancreasului:

  • scintigrafie

  • arteriografie selectiva pancreatica

  • duodenoscopie

  • Tubaj duodenal (testul secretinei)

  • Pancreatografie

e. Explorarea functiei renale

  • Examenul de urina complet, urocultura, ADDIS HAMBURGER

  • examenul de sange: uree, acid uric, creatinina, ionograma, echilibrul acido-bazic (EAB)

Examene endoscopice:

  • CistoscopiE

  • Cromocistoscopie

Examene radiologice:  

  • Urografie 

  • Cistografie

  • Pielografie

Examene izotopice:     

  • Scintigrama renala

  • Renograma izotopica


3.PREGATIREA PENTRU OPERATIE

Se face in functie de timpul avut la dispozitie si de starea generala a pacientului

A. TIMP SUFICIENT,  PACIENT INDEPENDENT

In ziua precedenta : REPAUS FIZIC ; regimul alimentar sa fie usor digerabil si cu consum de lichide  suficient  pentru : mentinerea tensiunii arteriale, dezintoxicarea si marirea diurezei, diminuarea setei si acidozei postoperatorii.

Alte pregatiri pentru interventie: tratament cu antibiotice atunci  cand se anticipeaza aparitia unei infectii postoperatorii, spalaturi vaginale repetate  in caz de interventii  ginecologice.

- spalatura gastrica in interventii laborioase pe stomac

In seara zilei precendente

Pregatirea pielii : se face baia generala inclusiv  spalatul parului, toaleta buco-dentara, toaleta nasului ; se verifica regiunea inghinala, ombilicul, axilele, unghiile(scurte, fara lac de unghii), picioarele, spatiile interdigitale.  Se pregateste regiunea interventiei -cu un aparat de ras propriu/ crema depilatoare, se rade parul cat mai larg in functie de zona,  se badijoneaza/se sterge cu un antiseptic colorat  regiunea rasa , aplicand apoi tampon/pansament antiseptic uscat. Este bine ca aceasta pregatire sa se faca catr mai aproape de momentul interventiei.

Pregatirea tubului digestiv : clisma evacuatoare (cu exceptia interventiilor pe colon), nu se dau purgative, -se face dus dupa clisma; alimentatie lejera : supa de legume, bauturi dulci sau alcaline.

In ziua interventiei bolnavul nu mai bea nimic ,

In salon se face eventual o clisma cu 4 ore inaintea interventiei, se indeparteaza bijuteriile, se indeparteaza proteza dentara care se pastreaza in cana cu apa, se rebadijoneaza cu un antiseptic colorat regiunea rasa. Se imbraca pacientul cu lenjerie curata, in functie de interventie; se pregatesc documentele : foaia de observatie, analize, radiografii, care vor insoti pacientul.

Transportul pacientului in sala de operatie : se face numai insotit de asistenta medicala, care are obligatia sa predea pacientul asistentei de anestezie, impreuna cu toata documentatia si alte observatii survenite ulterior si foarte importante pentru interventia chirurgicala. Transportul se face cu un  pat rulant, carucior in functie de boala si bolnav. Bolnavul trebuie asezat confortabil si acoperit .

In sala de preanestezie

se verifica regiunea rasa si se noteaza eventualele escoriatii (eczeme, intertrigo etc.);

se verifica starea de curatenie : regiunea inghinala, ombilicul, axilele, spatiile interdigitale, unghiile;

se verifica daca s-a indepartat proteza dentara;

se pregatesc zonele pentru punctie venoasa prin badijonarea cu antiseptice colorate;

instalarea sondei urinare ' a Demeure' (sau, dupa caz, se goleste vezica urinara) de catre asistenta de sala, dupa spalatul chirurgical al mainilor, imbracatul cu echipament steril, camp steril in zona genito – urinara.

In sala de operatie se executa ultima parte a pregatirii pacientului : se instaleaza si se fixeaza pacientul pe masa de operatie, monitorizarea functiilor vitale, obtinerea unui abord venos (branula, cateter) in functie de interventie si de pacient, pregatirea campului operator, badijonarea cu alcool si curatirea pielii de antisepticul anterior; badijonarea cu tinctura de iod (sau alt antiseptic colorat) se face incepand cu linia de incizie, catre periferie si se termina cu zonele septice.

- ajuta la instalarea campului steril textil (' acesta este rolul medicului, dar poate fi si rol delegat pentru asistenta medicala).

B. TIMP SUFICIENT, PACIENT DEPENDENT

- este obligatorie efectuarea a doua toalete  la pat, in 24 de ore (daca este posibil, cu sapun antiseptic)

- in rest, pregatirea este aceeasi ca pentru pacientul independent

C. PREGATIREA  PACIENTULUI IN URGENTE CHIRURGICALE

     dat fiind timpul foarte scurt avut la dispozitie, pregatirea pacientului se face in acelasi timp cu pregatirea salii si a chirurgilor

     pregatirea consta in:

- spalarea cu apa calda si sapun, numai a zonelor cu risc

- raderea, cu atentie, pentru a nu provoca escoriatii

- badijonarea zonei cu un antiseptic colorat

- evantualele plagi prezente se vor pansa si se vor proteja foarte atent

- golirea continutului gastric, prin spalatura gastrica (daca este cazul)

- in rest pregatirea preoperatorie este aceeasi ca pentru pacientul independent.


, ieri15.10.2021

Supravegherea post operatorie si ingrijirile acordate pacientilor operati


Supravegherea incepe in moemntul terminarii interventiei chirurgicale , deci inainte ca pacientul sa fie transportat in salon

1.Intoarcerea in salon.

In general pacientul este adus  in salon insotit de anestezist  si de asistenta de anestezie care va urmari respiratia si modul in care  este transportat si asezat in pat.

Transportul pacientului operat

Este indicat sa se faca cu patul rulant sau cu caruciorul.pacientul va fi acoperit pentru a fi ferit de curentii de aer  sau de schimbari de temperatura si pentru respectarea pudorii.Patul va fi manevrat  cu atentie , fara  porniri si opriri bruste . 

Pozitia in pat este de decubit dorsal cu capul intr o parte  pentru a evita aspirarea eventualelor vomismente .

In timpul transportului vor fi urmarite aspectul fetei , respiratia , pulsul , perfuzia .

Instalarea operatului

Se va face intr o camera cu mobilier redus , curata , bine aerisita , cu semiobscuritate si cu temperatura de 18 20 grade

Va fi prevazuta cu sursa de oxigen , prize in stare de functionare si aparatul pentru aspiratie.

Patul va fi prevazut cu musama si aleza, fara perna  si eventual cu saltea anti-escare.

Pozitiile pacientului in pat

Transferul pe patul din salon va fi facut de 3 persoane  care trrebuie sa si sincronizeze miscarile

Pozitia in pat este variabila in functie de tipul interventiei chirurgicale astfel ;

Decubit dorsal cu capul intr o parte  pana isi recapata cunostinta .

In foarte multe cazuri pozitia este de decubit lateral care se schimba din 30 in 30 min pentru a facilita  drenajul cailor respiratorii-drenaj postural.

In cazuri particulare cum ar fi la obezi , opertaiilor la san, la bolnavii cardiaci , pacientul va fi asezat in pozitie semi-sezand cu  genuntii flectati  si cu un sul sub ei pentru a facilita respiratia 

2.Supravegherea  operatului

Este sarcina fundamentala a asistentei medicale si este permanenta in vederea  depistarii precoce  a incidentelor si complicatiilor post-operatorii.

Elemente de supravegheat

a.Date clinice︰

  • Aspectul general al bonalvului 

  • coloratia pielii pentru a sesiza paloarea sau cianoza, 

  • coloratia unghiilor pentru a sesiza cianoza, 

  • starea extremitatilor  si anume paloarea mainilor , a nasului , picioarelor 

  • starea mucoaselor  pentru idnetificarea starii de hidratare a operatului.Exceptie  limba uscata  sau limba saburala  sau incarcata

  • starea de calm sau de agitatie deoarece  toropeala sau agitatia  exprima o complicatie chirurgicala ﹙ hemoragie interna , peritonita ﹚

  • Parametrii fiziologici

  • Tensiunea arteriala – se masoara ori de cate ori este nevoie in primele 2h, din 15 in 15 min in urmatoarele 6h, in umatoarele 16 h , din ora in ora.Valorile se noteaza in  foaia de reanimare

  • Pulsul se masoara la 10-15 min ,urmarindu se frecventa , ritmicitatea si amplitudinea .

  • Respiratia  se noteaza frecventa , amplitudinea , ritmicitatea , prezenta tusei si a expectoratiei 

In prezent  datorita pipei GUEDEL sau pipei MAYO,care este lasata in gura pacientului pana la aparitia reflexelor  si pe care pacientul o elimina cand se trezeste , inghitirea limbii este imposibila .

Asistenta medicala nu trebuie sa fie tentata sa puna pipa la loc 

Daca apar modificari de respiratie  se anunta anestezistul care decide conduita de urmat ﹙aspirare , administrare de oxigen ﹚

  • Temperatura se masoara dimineata si seara si se noteaza 

  • Pierderi lichidiene sau sanguine

  • Urina –reluarea emisiilor de urina in prima parte a zilei este un semn bun deoarece incep sa functioneze rinichii

La inceput cantitatea de urina nu este abundenta dar in 2 zile aprox revine la normal.

Se masoara cantitatea si se observa aspectul.

Absenta mictiunii sau a urinii colectoare poate indica prezenta globului vezical.Acesta este detectat si prin palpare deasupra simfizei cubiene.Scaunul se reia in urmatoarele 2 -3 zile si este precedat de eliminarea  de gaze.In cazul in care nu apar gazele se foloseste tubul pentru gaze , iar in cazul in care scaunul nu este spontan se face clisma evacuatoare.

  • Transpiratia se noteaza daca apare deoarece daca este abundenta poate antrena importante pierderi de apa .

  • Varsaturile  daca apar vor fi notate cantitatea , aspectul si caracterul.

  • Pierderile din drenaj  se noteaza aspectul , cantittatea pentru fiecrae dren in parte

  • Alte semne  clinice pe care le urmarim . acestea suntt urmarite de chirurg si anestezist si vorbim aici despre starea abdomenului cum ar fi contractare , balonare , accelerarea peristaltismului si starea planului respirator . 

Acestea sunt semne importante in evolutia post-operatorie.

B.examenele complementare

Se efectueaza in functie de evolutia post –operatorie  si se refera la︰

  • Radiografii pulmonare in cazul aparitiei unor complicatii pulmonare  post-operatorii.

  • Recoltarea de sange  pentru testele de coagulare , pentru tolerant la heparina care vor permite  depistarea complicatiilor precum tromboza venoasa .

Aceste teste sunt absolute necesare la pacientii care primesc tratament anticoagulant  pentru stabilirea dozelor de medicament .

Hemograma si hematocritul indica pierderile de sange inter-operator si gradul de anemie  care poate fi compensata .

  • Examenul de urina  care arata concentratia ureei si a electrolitilor .

C.foaia de temperatura , foi speciale de reanimare si supraveghere

Datele clinice si biologice vor fi trecute de catre asiste medicala in foia de temperatura sau in foia de reanimare.

  • Foaia de temperatura este indispensabila in toate cazurile chirurgicale indiferent de interventia chirurgicala.Pe foaia se vor nota , temperatura , puls , diureza scaun , tensiune arteriala , respiratia.

Se va evidentia ziua interventiei chirurgicale  dupa care se va continua numerotarea zilelor cu 1 , 2 , 3 post-operator . Ziua operatiei nu se noteaza. In foaia de temperatura se mai noteaza medicamentele dat inainte si dupa interventia chirurgicala .De asemenea se noteaza ingrijirile pre si post-operatorii.

  • Foia de reanimare completeaza  datele din foaia de temperatura  si da posibilitatea de  a urmari bilantul lichidian in urmatoarele zile post-operatorii pana la reluarea tranzitului si a alimentatiei normale .

Aceasta se completeaza in servicul ATI pentru pacientii care post-operator au nevoie  de perfuzie mai multe zile dupa operatie.

Se vor nota︰

  • cantitatea de lichide iesite sau pierdute prin diureza,transpiratie ,varsaturi, scaun, drenaj si daca exista aspiratie gastro intestinala.

  • Cantitatea de lichide intrate prin perfuzie , hidratare orala

OBS︰ transfuzia cu sange , plasma , masa eritrocitara nu va fi trecuta in bilantul lichidian

Foile speciale de reanimare si supraveghere sunt foi ce apartin serviciilor ATI in care sunt internati pacienti cu interventii mari care necesita ingrijiri speciale si controale numeroase.

3.Ingrijiri acordate pacientilor operati

  1. In momentul trezirii si pana la acesta  asistenta va supraveghea permanent operatul pentru a impiedica evntualele incidente si urmarile lor︰ 

  • varsaturile.Va aseza operatul cu capul intr o parte fara perna ca produsul de varsatura sa nu patrunda in caile respiratorii.

  • Agitatia .

  • La trezire in starea de semi-constienta , operatul tinde sa traga de pansamente , de tuburile de dren , de sonde .In acest caz prezenta asistentei poate fi suficienta pentru a-l linisti . Daca va dori sa bea apa , asistenta este cea care  ii va da sa bea 1 -2 lingurite de apa. In niciun caz nu va fi lasat sa coboare din pat.

Familia sau apartinatorii pot fi lasati  sa stea langa pacient cateva minute .

  1. Imediat dupa trezire

  • Se mentine pacientul in decubit dorsal cateva ore apoi decubit lateral drept-stang, apoi semi –sezand .

Exceptie fac pacientii cu rahi-anestezie.

  • De asemenea se asigura confortul, plasandu i bine perna , verificandu  ca cearsaful sa nu prezinte cute .

  • Se curata gura , se face toaleta zilnica , se schimba lenjeria de corp, bazinetul si uriunarul vor fii puse cu blandete , dupa ce in prealabil au fost incalzite .

  • dupa folosirea lor se face toaleta perineala .

  • Se asigura o atmosfera calma , fara conversatii zgoomotoase , fara vizitatori multi

  • Se incurajeaza pacientul sa se miste in pat , sa se intoarca singur de pe o parte pe alta ,sa isi miste mainile , picioarele , sas se aseze in pozitie semi-sezand  pentru a pregati ridicarea din pat.

  • Ridicarea se va realiza in prima zi post-operator  cu exceptia cazurilor in care este contra-indicat.

  1. Primele zile post operatorii.

Sunt cele mai dificile  datorita faptului ca ingrijirile sunt foarte numeroase .

Aceste ingrijiri sunt de ordin general si de ordin local .

1 ﹚Lupta impotriva durerii

dupa interventiile chirurgicale pe organele interne , durerile pot fi︰

  • superficiale de origine parietala 

  • profunda de origine viscerala 

Durerile parietale apar datorita tractiunii musculare asupra suturilor  atunci cand pacientul se misca  saud atorita unui hematom la nivelul plagii  ceea ce duce la instalarea durerii prin distensie .

Pentru calmarea durerilor parietale sunt suficiente analgezice simple sau  interventie chirurgicala in caz de hematom.

Durerile profunde au mai multe cauze

  • Distensii viscerale ale tubului digestiv

  • Congestie pelvina 

  • Colici abdominale

  • Dureri legate de tubul de dren care  pot fi prea profund sau poate fi cudat sau astupat

In toate aceste cazuri chirurgul este cel care decide conduita de urmat.

In cazul opertiilor pe membre , durerea poate fi cauzata de un pansament prea strans  sau imbibata in sange sau secretii.

Nu sunt contra-indicatii in schimbarea pansamentului .

2 ﹚Lupta impotriva complicatiilor  pulmonare

La persoanele in varsta , persoanele obeze  pacientii pulmonari cronici este necesara o profilaxie active prin dezinfectia nazo-faringelui .

Evitarea frigului mai ales noaptea , exercitii respiratorii de cel putin 2 ori pe zi.

De asemenea recomandarea sa scuipe adica sa elimine .

Provocarea tusei prin tapotament 

Asocierea de antibiotice cu aeroli sau cu alte substante fluidifiante ale secretiilor bronsice .


3 ﹚Lupta contra distensiei digestive

Toate interventiile chirurgicale abdominale sunt urmate de pareze intestinale cu retentie de gaze si lichide intestinale .Acestea sunt de obicei de scurta durata nedepasind 3 zile. Cand se prelungeste  antreneaza intarzierea tranzitului intestinal , reluarea alimentatiei si favorizeaza eviscerarea post-operatorie.

Pana la reluarea tranzitului se introduce tubul de gaze sau se practica clisma evacuatoare.

Se poate practica aspiratie gastro-duodenala .


4 ﹚Alimentatia si realimentatia

In cazurile simple de chirurgie obisnuita  se va tine cont de urmatoarele principii︰

  • Bolnavul va bea apa cand nu vomita si bolnavul va manca dupa ce a avutt emisie de gaze sau scaun precoce.

  • Pacientul nu va consuma fructe crude  sau glucide in exces .


In ziua operatiei  pacientul va bea apa cu lingurita hidratarea fiind completata cu perfuzii .

In prima zi post operator are voie ceai indulcit , alpte cu ceai , supa de zarzavat/legume

In a doua zi –iaurt, fidea , piure , biscuit simpli

In cazuri special alimentatia este mai dificila 

Exista situatii in care pacientul prezinta anirexie sau varsaturi alimentare.

De asemenea exista situatii in care alimentele vor fi mixate , vor fi servite in cantitati mici si repartizate la 5-7 mese.

Se vor alege alimente cu valoare calorica mare –exemplu ou, zahar

19.10.2021 chirurgie  diriga 

5 ﹚Rehidratarea

Dupa interventiile chirurgicale  in mod special pe tubul digestive , alimentatia normal se reia  dupa o perioada  relativ lunga .

Pana la relurea acesteia este necesar sa se administreze  o ratie electrolitica si calorica, suficienta pentru a acoperi necesarul zilnic .Necesarul zilnic de apa este de 2000-2500 ml de apa si va fi asigurat astfel ︰

Bauturi cat mai repede posibil in cantitate moderata la inceput, si anume 300 ml ceai sau apa in prima zi , administrate cu lingurita , a doua zi 500 ml , a treia zi 1000 ml .

Perfuzii cu ser fiziologic , al caror ritm de administrare va tine cont  de starea cardiaca si de starea renala a pacientului. Eficienta hidratarii va fi controlata prin  cantitatea de urina eliminata, adica diureza.

6﹚Lupta impotriva insomniei

Medicul va alege pentru fiecare pacient medicatia potrivita si anume in mod pbisnuit Diazepam.Asistenta va da pacientului ceaiuri calmante si va asigura un climat de liniste.

7 ﹚Lupta contra anxietatii

Anxietatea de dinainte de interventia chirurgicala constituie si post operator  prin frica de durere, complicatii , sechele .Asistenta va trebui sa determine operatul sa aiba incredere in echipa de chirurgi . De asemenea il va face sa inteleaga evolutia post-operatorie si faptul ca  vindecarea va fi fara complicatii.

8 ﹚Lupta impotriva stazei venoase

Cu toate progresele terapiei autogoagulante accidentele trombozei venoase raman complicatia majora in chirurgie..

La bolnavii imobilizati la pat, lupta contrastazei venoase  se va face prin miscari active  si contractii musculare statice  ale membrelor inferioare  alternante cu perioade de repaus- 10 contractii succesive urmate de pauza-. Acestea se vor  repeta de mai multe ori pe zi .

 Prin flexia si extensia degetelor de la picioare , flexia si extensia genunchilor , miscari de pedalare in pat, se asigura o buna circulatie la nivelul membrelor inferioare.

Ridicarea din pat precoce reprezinta metoda cea mai eficienta , pentru prevenirea complicatiilor venoase.

In afara contraindicatiilor , toti operatii se vor ridica din pat in seara zilei interventiei sau a doua zi dimineata.

Ridicarea din pat este benefica  prin faprul ca favorizeza amplitudinea respiratorie, ventilatia pulmonara , mobilizarea secretiilor, accelerarea tranzitului. Si influenteaza in mod pozitiv , psihicul pacientului.

Ridicarea din pat se face treptat mai intai la marginea patului , bolnavul balansandu si gambele .Apoi face , cateva exercitii respiratorii , cu bratele ridicate  in inspir si coborate in expir.

Ridicarea efectiva din pat si primii pasi  se vor face cu sprijinul asistentei medicale. Se va tine cont de ceea ce spune pacientul, daca va vrea sa mearga sau se opreste .

Dupa ce nu mai vrea sa mearga pacientul, va fi asezat intr un fotoliu  inainte de intoarcerea in pat .

9﹚Lupta impotriva complicatiilor de decubit

In cazul unor interventii chirurgicale  care necesita iomobilizare de lunga durata  pot sa apara complicatii de decubit  si  se vor aplica masurile de prevenire si combatere a escarelor  si anume  schimbarea saltelei si mutarea pacientului idn 2h in 2h, masaj , lenjeria perfect instinsa , uscat fara secretii , colaci de cauciuc asezati sub regiunea afectata , pudra de talc.

Pozitiile pacientului in pat

In functie de sstarea generala a pacientului  si de afectiunea sa , pozitia poate fi  activa , pasiva sau fortata.

  • Pozitia activa- pacientul se misca singur si nu are nevoie de ajutor .

  • Pozitia pasiva-pacientul nu poate sa si schimbe singur pozitia ,  si a pierdut forta fizica  si are nevoie de ajutorul altei persoane si vorbim aici despre bolnavi cu afectiuni grave , adinamici

  • Pozitia fortata- pacientul are o postura neobisnuita care poate fi determinata de o afectiune de baza.

  • Ca o reactie de aparare a organismului –ulcer.

  • Ca masura profilactica in prevenirea unor complicatii-pacientii cu varici / tromboflebii.

  • Ca masura terapeutica- ortopedie ,

Imobilizarea poate produce complicatii din cauza presiunii exercitate  asupra tesuturilor cuprinse intre 2 planuri dure 

Incetinirea circulatiei in clinostatism  favorizeaza formarea trombozelor  , producerea de pneumonii hipostatice .

Pozitiile pacientului in pat

  • Pozitia dorsala –pacientul este culcat pe spate cu fata in sus , se oate realize fara perna, cu o perna subtire,  sau cu 2 perne . Se recomanda dupa

  • in unele afectiuni ale coloanei vertebrale ﹙pe suprafata dura ﹚. 

  • anemii post hemoragice,

  • punctia lombara

  • in unele afectiuni cerebrale , pacienti adinamici , operati

Este pozitia cea mai relaxata  care previne contractura musculaturii abdominale.

  • O particularitate o reprezinta pozitia  FOWLER  si anume decubit dorsal cu genunchii usor flectati .

  • Pozitia semi-sezand 

Pacientul este culcat pe spate , iar toracele formeaza cu linia orizontala un unghide 30-45o

Se realizeaza prin plasarea unui numar mai mare de perne sau  cu rezemator mobil 

Pentru ca pacientul sa nu alunece se aseaza sub regiuea poplitee  o perna sau un sul de patura , iar sub talpi un sprijinitor.

Pozitia se recomanda in

  • afectiuni cardiace , 

  • In perioada de covalescenta 

  • La varstnici

  • Si uneori in caz de prim ajutor  in cazuri cu tulburari respiratorii.

Mentinerea indelungata a acestei pozitii predispune la escare  si se impun masuri de prevenire

Pozitia este contraindicata la pacientii comatosi si la cei cu probleme de deglutitie 

  • Pozitia sezand 

  • In pat

Trunchiul formeaza cu membrele un unghi drept, pacientul are coapsele flectate pe bazin si gambele in semi-flexie  pe coapse .Pozitia se realizeaza prin ridicarea somnierei,cu ajutorul sprijinitorului sau  prin plasarea  a 4 -5 perne n trepte .

Sub antebratele pacientului pot fi plasate perne 

  • In fotoliu

Pacientul este asezat confortabil , trebuie bine imbracat si acoperit.

Se recomanda la

  • Pacientii dispneici in caz de pneumonii intinse ,

  • In insuficienta cardiaca 

  • La accesele de astm bronsic 

  • La varstnici 

  • Dupa anumite interventii chirurgicale –pnetru glada tiroida


  • Decubit lateral 

Poate fi drept sau stang 

Pacientul este culcat pe o parte , cu capul sprijinit pe o singura perna , membrele inferioare sunt flectate usor sau membrul care este in contact cu suprafata patului este intins, iar celalt flectat.

Pozitia poate fi mentinuta prin plasarea  unei perne  sau a unui sul in spatele pacientului.

Pozitia se recomanda 

  • In meningita 

  • Dupa interventii toracice

  • Dupa interventii renale

  • In cursul efectuarii toaletei, schimbarii lenjeriei

  • In cazul efectuarilor clismelor , administrarilor de supozitoare

  • Drenaj postural

  • Punctie lombara

Pentru a preveni aparitia escarelor intre genunchi si maleole se introduce inelele de vata 

Sub marele prohanter se plaseaza un colac de cauciuc , imbracat in tifon 

Varstnicii , adinamicii , , vor fi intorsi la fiecare 1-3 ore ptr prevenirea complicatiilor 

Daca pacientul are  membrul inferior paralizat , fracturat , dureross , operat, acesta va fi mentinut in cursul manoperei  de intoarcere de catre aistenta si asezat pe un support pregatit in prealabil .

  • Pozitia trendelenburg sau pozitie decliva 

Decubit dorsal , ventral lateral cu capul mai jos fata de restul curpului.

Se realizeaza prin ridicarea extremitatii distale a patului , diferenta intre cele 2 extremitati ale patului  poate varia de la 10pana la 60 cm.Sub capul pacientului se poate pune o perna subtire.. De asemenea se aseaza o perna vertical la capatuiul patului ptr protejarea capului.

Pentru a preveni alunecarea sub umerii pacientului se pot aseza rezematoare sau pacientul poate fi fixat cu  chingi.

Pozitia este recomandata 

  • Pe masa de operatie in cazul  sincopelor din cadrul anesteziei generale.

  • Anemii acute

  •  pentru oprirea hemoragiilor membrelor inferioare

  • Pentru drenarea secretiilor din caile respiratorii superioare 

Pozitia favorizeaza o buna circulatie ptr centrii vitali si se utilizeaza decubitul lateral atunci cand  exista pericolul aspiratiei de secretie.


  • Pozitia trendelenburg inversat /procliva

Pacientul este asezat oblic cu capul mai sus

Se recomanda

  • Pentru extensia coloanei cervicale 

  • Decubit ventral 

Pacientul este culcat pe badomen, capul este intr o parte pe o perna subtire .Membrele superioare sunt asezate de o parte si de a alta a capului cu degetele in extensie  si palma pe suprafata patului .

Sub glezne se poate aseza o perna cilinrica iar sub torace si abdomen se pot aseza perne subtiri , moi.

Pozitia se recomanda 

  • In paralizia unor grupuri musculare mari-hemiplegie 

  • In escarele intinse

  • In cazul drenarii unor colectii purulente 

  • La pacientii inconstienti


  • Pozitia ginecologica

Decubit dorsal –genunchii flectati si copasele departate.

Pozitia se poate realiza in pat , pe masa de examinare, sau pe masa ginecologica  care are sprijinitor pentru membrele inferioare oiar sub placa de sezut are o tavita mobila

Se utilizeaza pentru

  • obstetricare si examinari ginecologice, dar si pentru ……

Este o pozitie jenanta si inconfortabila.Din acest motiv nu se prelungeste prea tare  


  • Pozitia genupectorala 

Pacienttul este asezat in genunchi , acestia fiind usor departati 

Trunchiul va fi aplecat inainte , pieptul  atuinge planul patului 

  • Este recomandat zonei rectale 

Este o pozitie jenanta , inconfortabila,

Pacientii cu artrita nu vor putea practica pozitia 

Acestea pot fi active cand le executa  pacientul singur  si pasive cu ajutorul asistentei 

09.11.2021 

Indicatii Ale schimbarilor pasive

Acestea pot fi efectuate la pacientii adinamici  , imobilizati , inconstienti  , paralizati sau cu aparate gipsate 

Pentru efectuarea acestor schimbari de pozitie sunt necesare  1 sau  2 asistente 

Acestea trebuie sa adopte o pozitie poterivita pentru a putea ridica pacientul  astfel efotul  fizic este mai mic  astfel – prinderea pacientului se va face precis cu toata mana asezand palm ape suprafat corpului  astefl incat suprafata de contact sa fie cat mai mare  , asezarea asitentei sa fie si cat mai aprope  de pacient cu picioarele departate pentru a avea o baza de sustinere cat mai mare , genunchii sa fie flectati  si coloana vertebrala usor aplecat .

Aceasta pozitie  asigura protejarea coloanei vertebrala  a ale asitei prin diminuarea compresiunii asupra discurilor intervertebrale permitand asistentei sa forteze muschii de la membrele inferioare ..

-Prin flectarea genunchilor, automat centrul de greutate coboara, astfel incat pozitia este mult mai convenabila pentru a efectua mai usor un efort cu membrele inferioare si superioare.

Miscari pasive mai frecvente:

♦intoarcerea bolnavului din decubit dorsal in decubit lateral si inapoi.

♦asezarea pacientilor in pozitie sezand

♦readucerea la loc a pacientilor care au alunecat in jos de pe perna

Exista mai multe tehnici pentru a efectua fiecare schimbare de pozitie.

  • Intoarcerea din decubit dorsal in decubit lateral 

  • asistenta se aseaza la marginea patului spre care va fi intors pacientul:

  • indoaie bratul pacientului din partea opusa peste toracele acestuia,apoi asaza membrul inferior din partea opusa peste celalalt

  • asistenta se aseaza cu fata in dreptul toracelui pacientului avand piciorul dinspre capataiul patului asezat mai inaintea celuilalt: isi flecteaza usor genunchii,

  • se apleaca si prinde cu mana umarul din partea opusa, iar cu cealalta mana prinde soldul pacientului

  • Din aceasta pozitie:

  • asistenta trece greutatea corpului ei dinspre membrul inferior plasat mai in fata inspre mrmbrul aflat mai in spate si intoarce pacientul spre ea. In timpul acestei miscari, asistenta isi flecteaza bine genunchii.

  • Asistenta nu poarta tocuri , fuste conice 

  • Readucerea in decubit dorsal se face de catre 2 asistente:

  • ambele asistente se aseaza de aceeasi parte a patului in spatele pacientului

  • asistenta asezata la capul pacientului prinde pacientul sub axila, cea mai apropiata de suprafata patului si-i sprijina capul pe antebrat

  • cealalta asistenta introduce o mana sub bazinul pacientului

  • cu mainile ramase libere ele intorc pacientul in decubit dorsal 

  • Ridicarea pacientului din decubit dorsal in pozitie sezand

Vom exemplifica3 metode:

  1. Asistenta se aseaza la marginea patului cu fata spre pacient:

  • plaseaza piciorul care se afla langa pat mai in urma celuilalt

  • bratul dinspre pat al asistentei ramane liber pana in momentul ridicarii pacientului

  • celalalt brat, asistenta il trece peste umarul pacientului si plaseaza mana (palma) intre omoplatii acestuia

  • pentru a ridica pacientul,asistenta isi basculeaza greutatea corpului dinspre piciorul aflat in fata spre piciorul plasat mai in spate, flectand genunchii in acelasi timp

  • cu bratul liber isi fixeaza ca punct de sprijin (contragreutate)marginea patului.

  • In felul acesta centrul de greutate al asistentei contrabalanseaza greutatea pacientului.

  1. Ridicarea din decubit dorsal in pozitie sezand se poate face si in felul urmator:

-asistenta se aseaza la marginea patului:

-cu mana dinspre extremitatea distala a patului prinde regiunea axilara a pacientului, iar cu cealalta mana il imbratiseaza din spate, sprijinindu-i capul pe antebrat

-Pacientul-daca starea ii permite se poate sprijini de bratul asistentei sau de gatul acesteia, imbratisand-o

  1. Ridicarea in pozitie sezand a pacientului in stare grava se executa de catre doua asistente:

  • asistentele se aseaza de o parte si de alta a patului

  • ele incruciseaza antebratele in regiunea dorsala a pacientului, asezand palmele pe omoplatii pacientului

  • cu cealalta mana prind pacientul sub axila

    • La comanda uneia dintre ele,ridica pacientul in pozitie sezand,cu o singura miscare.

  • Ridicarea pe perna

Readucerea la loc a pacientilor alunecati(ridicarea pe perna)se executa de catre 2 persoane  asezate de o parte si de alta a patului, cu fata usor intoarsa spre capul patului:

  • isi largesc baza de sustinere prin departarea picioarelor si plasarea acestora unul in fata celuilalt(cel dinspre extremitatea distala a patului fiind plasat mai in spate)

  • flecteaza bratele pacientului peste abdomen(le neutralizeaza)

  • introduc mana dinspre capul patului sub omoplatii pacientului cu palma in sus

  • cealalta mana o introduc sub regiunea fesiera a pacientului, unde mainile celor doua persoane se unesc

  • isi flecteaza genunchii

  • la comanda uneia dintre asistente se ridica pacientul, folosind forta membrelor inferioare prin trecerea greutatii de pe un picior pe altul. Pentru a usura efortul de ridicare cele 2 persoane se pot sprijini „cap in cap”

  • tehnica de readucere a pacientului pe perna se poate executa si de catre o singura asistenta daca pacientul poate sa se ajute flectandu-si genunchii si impingand cu picioarele sprijinite pe suprafata patului.

  • Asezarea din pozitie sezand in decubit dorsal 

  • Asistenta  va plasa o mana pe spatele pacientului intre omoplati, iar cealalta mana sub sezut

  • In timp ce flecteaza puternic membrul dinspre partea cefalica a patului  trece greutatea proprie spre acesta si lasa pacientul sus in pat.






09.11.2021 

Indicatii Ale schimbarilor pasive

Acestea pot fi efectuate la pacientii adinamici  , imobilizati , inconstienti  , paralizati sau cu aparate gipsate 

Pentru efectuarea acestor schimbari de pozitie sunt necesare  1 sau  2 asistente 

Acestea trebuie sa adopte o pozitie poterivita pentru a putea ridica pacientul  astfel efotul  fizic este mai mic  astfel – prinderea pacientului se va face precis cu toata mana asezand palm ape suprafat corpului  astefl incat suprafata de contact sa fie cat mai mare  , asezarea asitentei sa fie si cat mai aprope  de pacient cu picioarele departate pentru a avea o baza de sustinere cat mai mare , genunchii sa fie flectati  si coloana vertebrala usor aplecat .

Aceasta pozitie  asigura protejarea coloanei vertebrala  a ale asitei prin diminuarea compresiunii asupra discurilor intervertebrale permitand asistentei sa forteze muschii de la membrele inferioare ..

-Prin flectarea genunchilor, automat centrul de greutate coboara, astfel incat pozitia este mult mai convenabila pentru a efectua mai usor un efort cu membrele inferioare si superioare.

Miscari pasive mai frecvente:

♦intoarcerea bolnavului din decubit dorsal in decubit lateral si inapoi.

♦asezarea pacientilor in pozitie sezand

♦readucerea la loc a pacientilor care au alunecat in jos de pe perna

Exista mai multe tehnici pentru a efectua fiecare schimbare de pozitie.

  • Intoarcerea din decubit dorsal in decubit lateral 

  • asistenta se aseaza la marginea patului spre care va fi intors pacientul:

  • indoaie bratul pacientului din partea opusa peste toracele acestuia,apoi asaza membrul inferior din partea opusa peste celalalt

  • asistenta se aseaza cu fata in dreptul toracelui pacientului avand piciorul dinspre capataiul patului asezat mai inaintea celuilalt: isi flecteaza usor genunchii,

  • se apleaca si prinde cu mana umarul din partea opusa, iar cu cealalta mana prinde soldul pacientului

  • Din aceasta pozitie:

  • asistenta trece greutatea corpului ei dinspre membrul inferior plasat mai in fata inspre mrmbrul aflat mai in spate si intoarce pacientul spre ea. In timpul acestei miscari, asistenta isi flecteaza bine genunchii.

  • Asistenta nu poarta tocuri , fuste conice 

  • Readucerea in decubit dorsal se face de catre 2 asistente:

  • ambele asistente se aseaza de aceeasi parte a patului in spatele pacientului

  • asistenta asezata la capul pacientului prinde pacientul sub axila, cea mai apropiata de suprafata patului si-i sprijina capul pe antebrat

  • cealalta asistenta introduce o mana sub bazinul pacientului

  • cu mainile ramase libere ele intorc pacientul in decubit dorsal 

  • Ridicarea pacientului din decubit dorsal in pozitie sezand

Vom exemplifica3 metode:

  1. Asistenta se aseaza la marginea patului cu fata spre pacient:

  • plaseaza piciorul care se afla langa pat mai in urma celuilalt

  • bratul dinspre pat al asistentei ramane liber pana in momentul ridicarii pacientului

  • celalalt brat, asistenta il trece peste umarul pacientului si plaseaza mana (palma) intre omoplatii acestuia

  • pentru a ridica pacientul,asistenta isi basculeaza greutatea corpului dinspre piciorul aflat in fata spre piciorul plasat mai in spate, flectand genunchii in acelasi timp

  • cu bratul liber isi fixeaza ca punct de sprijin (contragreutate)marginea patului.

  • In felul acesta centrul de greutate al asistentei contrabalanseaza greutatea pacientului.

  1. Ridicarea din decubit dorsal in pozitie sezand se poate face si in felul urmator:

-asistenta se aseaza la marginea patului:

-cu mana dinspre extremitatea distala a patului prinde regiunea axilara a pacientului, iar cu cealalta mana il imbratiseaza din spate, sprijinindu-i capul pe antebrat

-Pacientul-daca starea ii permite se poate sprijini de bratul asistentei sau de gatul acesteia, imbratisand-o

  1. Ridicarea in pozitie sezand a pacientului in stare grava se executa de catre doua asistente:

  • asistentele se aseaza de o parte si de alta a patului

  • ele incruciseaza antebratele in regiunea dorsala a pacientului, asezand palmele pe omoplatii pacientului

  • cu cealalta mana prind pacientul sub axila

    • La comanda uneia dintre ele,ridica pacientul in pozitie sezand,cu o singura miscare.

  • Ridicarea pe perna

Readucerea la loc a pacientilor alunecati(ridicarea pe perna)se executa de catre 2 persoane  asezate de o parte si de alta a patului, cu fata usor intoarsa spre capul patului:

  • isi largesc baza de sustinere prin departarea picioarelor si plasarea acestora unul in fata celuilalt(cel dinspre extremitatea distala a patului fiind plasat mai in spate)

  • flecteaza bratele pacientului peste abdomen(le neutralizeaza)

  • introduc mana dinspre capul patului sub omoplatii pacientului cu palma in sus

  • cealalta mana o introduc sub regiunea fesiera a pacientului, unde mainile celor doua persoane se unesc

  • isi flecteaza genunchii

  • la comanda uneia dintre asistente se ridica pacientul, folosind forta membrelor inferioare prin trecerea greutatii de pe un picior pe altul. Pentru a usura efortul de ridicare cele 2 persoane se pot sprijini „cap in cap”

  • tehnica de readucere a pacientului pe perna se poate executa si de catre o singura asistenta daca pacientul poate sa se ajute flectandu-si genunchii si impingand cu picioarele sprijinite pe suprafata patului.

  • Asezarea din pozitie sezand in decubit dorsal 

  • Asistenta  va plasa o mana pe spatele pacientului intre omoplati, iar cealalta mana sub sezut

  • In timp ce flecteaza puternic membrul dinspre partea cefalica a patului  trece greutatea proprie spre acesta si lasa pacientul sus in pat.



16.11.2021

Mobilizarea pacientului

Scopul mobilizarii este miscarea pacientului  pentru a preveni complicatiile ce pot aparea din cauza imobilizarii precum si recapatarea independentei

Obiective

  • Normalizarea tonului muscular

  • Mentinerea mobilitatii

  • Asigurarea starii de bine si indepenedentei pacientului

  • Stimularea metabolismului

  • Favorizarea  eliminarilor urinare si intestinale

  • Stimularea circulatiei sanguine ptr profilaxia  pneumoniilor, escarelor , contracturilor

Mobilizarea se face in functie de 

  • Natura bolii

  • Starea generala constient sau coma

  • Tipul de reactivitate a pacientului

  • Exercitiile vor fi facute inainte de masa

  • Pacientul va fi invatat sa intercaleze exercitiile de miscare cu cele de respiratie

  • Perioada de exercitiii active si pasive pentru refacerea fortei musculare si anvergura  miscarilor trebuie inceputa incet marindu se treptat in functie de raspunsul pacientului

  • Momentul din care se incepe mobilizarea si ridicarea din pat precum si ritmul in care se efectueaza vor fi hotarate de catre medic


  • Mobilizarea bolnavului în poziţie şezândă la marginea patului

 1. Asistenta se aşează la marginea patului cu picioarele depărtate şi cu genunchii flectaţi 

- introduce o mână la spatele pacientului sub omoplat, iar cealaltă mână sub regiunea poplitee – 

Bolnavul se poate ajuta, fie sprijinindu-se de marginea patului, fie îmbrăţişând gâtul asistentei – 

odată cu ridicarea pacientului în poziţie şezânda, asistenta va roti picioarele bolnavului într-un unghi de 90° urmărind poziţia coloanei vertebrale a acestuia

 2. În cazul pacienţilor care nu se pot sprijini sau prinde cu mâinile:

 - asistenta aşează braţele pacientului peste abdomen - membrul inferior dinspre asistentă îl trece peste celălalt din partea opusă 

- asistenta aşează o mână sub omoplatul pacientului cu dosul palmei, iar cealaltă sub genunchii acestuia 

- ridică pacientul în poziţie şezând, rotindu-i în acelaşi timp picioarele într-un unghi de 90° urmărind poziţia coloanei vertebrale a acestuia.

Bolnavul nu trebuie menţinut mult timp în această poziţie; prima aşezare pe marginea patului să fie numai câteva minute.

 Dacă el devine palid sau cianotic sau se plânge că are ameţeli va fi imediat aşezat înapoi în pat, controlându-i-se pulsul.

 Durata şederii la marginea patului în ziua următoare se poate prelungi cu câteva minute. 

  • Aşezarea în fotoliu

  • asistenta aşează fotoliul cu marginea laterală lipită de marginea patului

  • îmbracă pacientul cu halat şi ciorapi 

  • aduce pacientul în poziţie şezânda la marginea patului

  • se aşează în faţa pacientului şi introduce mâinile sub axilele acestuia 

  • pacientul se sprijină cu mâinile pe braţele sau umerii asistentei

  • asistenta ridică pacientul în picioare şi, întorcându-l cu spatele către fotoliu, îl aşează încet în fotoliu

  • îl acoperă cu patura- sub picioare se poate aşeza un scăunel

 Când aşezarea în fotoliu se face de către 2 asistente, acestea se aşează de o parte şi de alta a pacientului care stă în poziţie şezând la marginea patului, introduc mâna de lângă pacient sub axila acestuia şi-l ridică în picioare, apoi, rotindu-l îl aşează în fotoliu şi-l acoperă


  • Ridicarea în poziţie ortostatică

1.După ce pacientul este aşezat în poziţie şezând, pe marginea patului, asistenta de lângă pacient stă cu spatele la pat, sprijină pacientul de sub ambele axile şi-l ridică. 

Se poate menţine , la prima ridicare , câteva minute.

In cazul in care pacientul va fi plimbat prin salon el va fi  sprijinit la nivelul axilelor de 2 asistente 

 2. Asistenta se aşează în faţa pacientului care stă în poziţie şezând la marginea patului - fixează cu genunchii ei genunchii pacientului, iar cu mâinile îl ţine de sub axile - pacientul se prinde de umerii asistentei sau de gâtul acesteia - prin împingere în genunchii pacientului, centrul de greutate al asistentei coboară, crescând astfel forţa de ridicare a pacientului


  • Transportul pacientului 

Printr un transport efectuat  in conditii bune cu mult menajament si atentie fata de pacient , tinand cont de afectiunile de care acesta sufera se  evita agravarea durerilor, aparitia unor complicatii  cum ar fi inrautatirea starii , producerea unui soc traumatic , transformarea unei fractiuni inchise in una deschisa sau provocarea unei hemoragii

Transportul poate fi necesar in urmatoarele situatii

  • Evacuarea traumatizatilor de la locul accidentului

  • De la un spital la altul sau de la  domiciliu la spital sau invers]

  • De la o sectie la alta

  • La servicii de diagnostic si tratament

  • La sala de operatie la bloc operator

  • De la un salon la altul

 Categorii de pacienti care trebuiesc transportati

  • Accidentatii in stare de soc cu leziuni ale membrelor inferioare

  • Pacientii inconstienti , somnolenti , obnubilati

  • Pacientii adinamici cu tulburari de echilibru

  • Pacienti febrili

  • Pacienti operati

  • Pacienti cu insuficiente cardiopulmonare

  • Pacienti cu afectiuni psihice

Mijloace de transport

  • In functie de gravitatea afectiunii de scopul transportului , de distanta  , stres se face cu brancarda sau cu targa

  • Carucior

  • Fotoliu rulant

  • Pat rulant

  • Mijloace improvizate in caz de urgenta – patura , usa , scandura 

  • Vehicule speciale – ambulanta , elicopter , avion

Transportul cu targa

Pregatirea targii

Se acopera cu patura  si un cersaf iar la nevoie  se pot aseza musamaua si aleza si o perna subtire

Pregatirea pacientului

  • Se informeaza pacientul  cat si apartinatorii asupra scopului transportului so locul unde va fi transportat

  • Ii se explica procedeul asezarii pe targa si eventual se instruieste cum poate colabora

  • In cazul in care pacientul are instalata o perfuzie , sonda sau drenuri , se vor lua masuri de siguranta , sprijinire , eventual suport pentru asezarea pacientului pe targa 

  • Pacientul va fi asezat cu privirea in directia mersului

  • La urcatul scarilor brancardierul din urma va ridica targa pana la nivelul orizontal

  • Daca panta este prea abrupta se poate transporta pacientul cu capul jnainte

  • Cand pacientul trebuie supravegheat pe toata durata transportului este mai bine ca acesta sa fie adus cu capul inainte pentru ca stand fata in fata cu  brancardierul  din mana  sa il poata supraveghea

Tehnica asezarii pe targa

  • Targa este tinuta la cele 2 extremittai  de 2 brancardieri astfel incat aceasta  sa atarne dea lungul marginii capului

  • Pentru asezarea pe targa sunt necesare 3 persoane  care se vor aseza pe pat deasupra targii atarnate 

  • Isi vor introduce  mainile  sus , pacientul cu palmele in sus si degetele intinse

  • Prima persoana sustine capul si toracele sprijinind ceafa pe antebrat 

  • A 2 a persoana sprijina regiunea lombara si bazinul

  • A  3 persoana sprijina membrele inferioare

  • Prima persoana va comanda miscarile

  • La  comanda acesteia  se ridica pacientul , tot la comanda se face  in ... in spate in timp ce brancardierii ridica targa , la a 3 comanda se coboara pacientul pe targa 

  • Se acopera pacientul

Partile pacientului pe targa

  • In decubit dorsal – pacientul cu traumatisme abdominale va fi asezat cu genuncgii flectati – pozitia Fowler , accidentatii constienti suspectati de fractura  de coloana vertebrala sau bazin cu  mentiunea ca se asigura suprafata rigida , pacientul care prezinta leziuni ale membrelor  inferioare  sub membrul lezat se poate aseza o perna . pacientul cu leziuni ale membrelor superioare , membrul lezat se aseaza pe torace si fixeaza  , accidentatii in stare de soc cu membrele inferioare ridicate

  • Pozitia sezand

Pacientul cu traumatisme craniene , constienti si fara semne de soc , vor fi mentinuti cu ajutorul pernelor 

Pacientul cu leziuni ale gaului , capul fiind flectat 

  • Pozitia semi sezand 

Pacientul cu insuficienta cardiorespiratorie

Pacientul cu leziuni toracopulmonare , leziuni abdominale si  cu genunchii flectati 


  • Decubit lateral 

Pacientul in coma pentru a evita aspirarea –secretii , saliva 

  • Decubit ventral 

Pacientul cu leziuni ale fetei asezand sub fruntea lor un sul  de cerceafuri sau antebratul pacientului

Pacientul cu leziuni ale spatelui  si a regiunii  fesiarilor

  • Decubit semiventral 

Pacientii inconstienti , daca prezinta si tulburari de deg;utitie sau hipersalivatie vor fi asezati in pat tredelenburg pentru a preveni aspirarea si acumularea 

  • Pozitia gtredelenburg cu inclinarea de 10 -15 o

Pacientul in stare de soc  pentru a asigura o buna  circulatie a centrilor vitali

  • Pozitia tredelenburg inversat 

Pacienti cu fracturi ale bazei craniului 

Bolnavii agitati psihici vor fi calmati medicamentos si vor fi transportati imobilizati 

In leziunile de coloana vertebrala pacientii vor fi transportati pe o suprafata  dura sis e recomanda ca acestia sa fie transportati in pozitia in care au fost gasiti 

In cazul in  care este imposibil sa se asiure o targa  chiar si improvizata , este  admis transportul pe patura , fata in jos cu exceptia celor cu fractura de coloana cervicala 

Transportul cu caruciorul

Carucioarele utilizate pentru transportul pacientilor au de obicei inaltimea meselor  de operatie pentru a transfera usor pacientul de pe masa pe carucior si invers 

Asezarea pe carucior

Caruciorul va fi asezat cu partea cefalica pe capatul distal al patului

Rotile caruciorului se blocheaza 

Pentru ridicarea pacientului sunt necesare  3 persoane  care executa tehnica astfel 

  • Cele 3 persoane se aseza langa pat si prind pacientul astef; 

  • Prima persoana prinde   umerii   si ceafa 

  • 2 persoane regiunea lombara si bazinul 

  • 3 persoane coapsele si gambele 

  • Intorc usor pacientul inspre ele si il apropie cat mai mult  pentru al putea strange 

  • Isi indreapta corpul si fac un pas inapoi

  • Apoi sincron fac pasi laterali indreptandu se spre carucior 

Acolo ii flecteaza usor genunchii si aseaza pacientul pe carucior 

Isi retrag mainile si acopera bolnavul

Transportul cu patul rulant

Este forma ideala de transport pentru ca pacientul  nu trebuie transportat  mereu din pat in carucior 

Aceasta metoda nu poate fi  implementata in toate spitalele pentru ca necesita o distorsionare  corespunzatoare a coridoarelor , a usilor , sa nu existe praguri iar deplasarea intre etaje  sa se poata face cu liftul

Transportul in afara spitalului

Pentru acest tip de transport pacientul va fi pregatit din timp

I se comunica mijlocul de transport 

Va fi imbracat corespunzator 

Se ofera bazinet si urinar 

Se aseaza pacientul in pozitia cea mai comoda 

Daca pacientul va fi  transportat intre unitati medicale sau la alte servicii va fi insotit de asistenta cu documentatia necesara , si va supraveghea pacientul pe tot parcursul transportului 

Mijlocul de transport va fi dezinfectat dupa transportul pacientului .