12.10.2021
CHIRURGIE
Ingrijirile post-operatorii
Pregatirea pre-operatorie consta in
Bilantul clinic
Bilantul paraclinic
Scop
Pentru neutralizarea surselor de infectie care pot avea origine la nivelul pielii sau la distanta -la nivelul tubului digestiv , la nivelul tractului urinar –
Pentru prevenirea infectiilor post-operatorii
Depistarea si semnalarea unor leziuni cutanate , a unor infectii, a unor paraziti sau a unor posibile alergii
1.Pregatirea psihica si fizica a pacientului
Pacientii internati in sectia chirurgie trebuie sa beneficieze de confort psihic si fizic .
Ei sunt agitati , speriati , inhibatio de teama interventiei chirurgicale, de diagnosticul imprevizibil , de anestezie , de durere si de moarte .
Asistentei ii revine sarcina sa ii inlature starea de anxietate , sa il ajute sa si exprime gandurile si teama , sa ii explice ce se va intampla cu el si sa il asigure ca va fi insotit si ajutat
Asistenta trebuie sa raspunda cu amibilitate , profesionalism , siguranta si promptitudine la solicitarile pacientilor , astfel incat acestia sa capete incredere in serviciul in care sunt internati.
2.Pregatirea generala
A.BILATUL CLINIC care cuprinde
1.Bilantul clinic general
Asistenta are obligatia sa observe si sa noteze aspectul general al pacientului ; inaltime , greutate , varsta , aspectul pielii, fasciesul ,mersul , starea psihica.
Se va lua cunostinta de situatia globala si , se vor remarca detaliile importante, schimbarile care apar in evolutia lui si care sunt utile pentru explorarea preoperatorie.
Se culeg date din diverse surse: foaia de observatie, foaia de temperatura, familia pacientului, ceilalti membri ai echipei de ingrijire, insa principala sursa ramane pacientul.
Toate datele se vor nota in foaia de observatie si in planul de ingrijire .
2. Culegerea de date privind antecedentele pacientului
a. familiale/heredocolaterale AHC
Antecedente personale fiziologice -APF
Antecedente personale patologice -APP
Daca in familie au fost bolnavi cu:
neoplasme
diabet zaharat
H.T.A.
cardiopatii
tuberculoze etc.
b. antecedente chirurgicale:
Daca a mai suferit alte interventii chirurgicale si daca acestea au avut evolutie buna si daca acestea prin acestea au fost complicatii
c. antecedente patologice:
Se vor nota bolile care au influenta asupra anesteziei si interventiei
-Tabagism
-Afectiuni cardiace
-Diabet zaharat
Eilism /alcoolism
Epilepsie
3. Urmarirea si masurarea functiilor vitale si vegetative
Se va urmari, masura si nota:
-tensiunea arteriala
-pulsul
-respiratia
-temperatura
-diureza
-scaunul
4. Examenul clinic pe aparate
Este facut de medic prin:
Inspectie
Palpare
Percutie
Auscultatie
Este foarte importanta si utila cunoasterea examenului clinic pe aparate, pentru completarea bilantului clinic preoperator
B. BILANT PARACLINIC
Completeaza examenul clinic si permite o apreciere exacta a starii pacientului
Pentru o mai buna intelegere a pregatirii preoperatorii, putem clasa examenele paraclinice in:
2.Examene de rutina/ de laborator - sunt examene obligatorii inaintea oricarei interventii chirurgicale, indiferent de timpul avut la dispozitie pentru pregatire si indiferent de starea generala a pacientului:
Timpii de sangerare si de coagulare,
Determinarea grupei sanguine,
Hematocrit,
Glicemie,
Uree sanguina,
3.Examene complete
Hemoleucograma completa /HLG
V.S.H.,
Ionograma,
Echilibrul acido-bazic(E.A.B.),
Coagulograma completa,
Robe de disproteinemie,
Proteinemie,
Transaminaze,
Examen de urina,
Electrocardiograma,
Radiografie sau radioscopie pulmonara.
3.Examene speciale
Sunt in functie de aparatul sau organul pe care se intervine
a. Explorarea aparatului respirator
b. Explorarea aparatului cardiovascular
Arteriografie
Angiocardiografie
Flebografie
c. Explorarea tubului digestiv
Examenul radiologic:
d. Examenul functiei hepatice
Explorarea functiei excretoare biliare:
Explorarea functiei de coagulare:
coagulograma completa
fibrinogen
Explorarea functiei metabolice:
dozare de proteine
lipide, colesterol
glicemie
Explorarea pancreasului:
e. Explorarea functiei renale
examenul de sange: uree, acid uric, creatinina, ionograma, echilibrul acido-bazic (EAB)
Examene endoscopice:
CistoscopiE
Cromocistoscopie
Examene radiologice:
Urografie
Cistografie
Pielografie
Examene izotopice:
Scintigrama renala
Renograma izotopica
3.PREGATIREA PENTRU OPERATIE
Se face in functie de timpul avut la dispozitie si de starea generala a pacientului
A. TIMP SUFICIENT, PACIENT INDEPENDENT
In ziua precedenta : REPAUS FIZIC ; regimul alimentar sa fie usor digerabil si cu consum de lichide suficient pentru : mentinerea tensiunii arteriale, dezintoxicarea si marirea diurezei, diminuarea setei si acidozei postoperatorii.
Alte pregatiri pentru interventie: tratament cu antibiotice atunci cand se anticipeaza aparitia unei infectii postoperatorii, spalaturi vaginale repetate in caz de interventii ginecologice.
- spalatura gastrica in interventii laborioase pe stomac
In seara zilei precendente
Pregatirea pielii : se face baia generala inclusiv spalatul parului, toaleta buco-dentara, toaleta nasului ; se verifica regiunea inghinala, ombilicul, axilele, unghiile(scurte, fara lac de unghii), picioarele, spatiile interdigitale. Se pregateste regiunea interventiei -cu un aparat de ras propriu/ crema depilatoare, se rade parul cat mai larg in functie de zona, se badijoneaza/se sterge cu un antiseptic colorat regiunea rasa , aplicand apoi tampon/pansament antiseptic uscat. Este bine ca aceasta pregatire sa se faca catr mai aproape de momentul interventiei.
Pregatirea tubului digestiv : clisma evacuatoare (cu exceptia interventiilor pe colon), nu se dau purgative, -se face dus dupa clisma; alimentatie lejera : supa de legume, bauturi dulci sau alcaline.
In ziua interventiei bolnavul nu mai bea nimic ,
In salon se face eventual o clisma cu 4 ore inaintea interventiei, se indeparteaza bijuteriile, se indeparteaza proteza dentara care se pastreaza in cana cu apa, se rebadijoneaza cu un antiseptic colorat regiunea rasa. Se imbraca pacientul cu lenjerie curata, in functie de interventie; se pregatesc documentele : foaia de observatie, analize, radiografii, care vor insoti pacientul.
Transportul pacientului in sala de operatie : se face numai insotit de asistenta medicala, care are obligatia sa predea pacientul asistentei de anestezie, impreuna cu toata documentatia si alte observatii survenite ulterior si foarte importante pentru interventia chirurgicala. Transportul se face cu un pat rulant, carucior in functie de boala si bolnav. Bolnavul trebuie asezat confortabil si acoperit .
In sala de preanestezie
se verifica regiunea rasa si se noteaza eventualele escoriatii (eczeme, intertrigo etc.);
se verifica starea de curatenie : regiunea inghinala, ombilicul, axilele, spatiile interdigitale, unghiile;
se verifica daca s-a indepartat proteza dentara;
se pregatesc zonele pentru punctie venoasa prin badijonarea cu antiseptice colorate;
instalarea sondei urinare ' a Demeure' (sau, dupa caz, se goleste vezica urinara) de catre asistenta de sala, dupa spalatul chirurgical al mainilor, imbracatul cu echipament steril, camp steril in zona genito – urinara.
In sala de operatie se executa ultima parte a pregatirii pacientului : se instaleaza si se fixeaza pacientul pe masa de operatie, monitorizarea functiilor vitale, obtinerea unui abord venos (branula, cateter) in functie de interventie si de pacient, pregatirea campului operator, badijonarea cu alcool si curatirea pielii de antisepticul anterior; badijonarea cu tinctura de iod (sau alt antiseptic colorat) se face incepand cu linia de incizie, catre periferie si se termina cu zonele septice.
- ajuta la instalarea campului steril textil (' acesta este rolul medicului, dar poate fi si rol delegat pentru asistenta medicala).
B. TIMP SUFICIENT, PACIENT DEPENDENT
- este obligatorie efectuarea a doua toalete la pat, in 24 de ore (daca este posibil, cu sapun antiseptic)
- in rest, pregatirea este aceeasi ca pentru pacientul independent
C. PREGATIREA PACIENTULUI IN URGENTE CHIRURGICALE
dat fiind timpul foarte scurt avut la dispozitie, pregatirea pacientului se face in acelasi timp cu pregatirea salii si a chirurgilor
pregatirea consta in:
- spalarea cu apa calda si sapun, numai a zonelor cu risc
- raderea, cu atentie, pentru a nu provoca escoriatii
- badijonarea zonei cu un antiseptic colorat
- evantualele plagi prezente se vor pansa si se vor proteja foarte atent
- golirea continutului gastric, prin spalatura gastrica (daca este cazul)
- in rest pregatirea preoperatorie este aceeasi ca pentru pacientul independent.
, ieri15.10.2021
Supravegherea post operatorie si ingrijirile acordate pacientilor operati
Supravegherea incepe in moemntul terminarii interventiei chirurgicale , deci inainte ca pacientul sa fie transportat in salon
1.Intoarcerea in salon.
In general pacientul este adus in salon insotit de anestezist si de asistenta de anestezie care va urmari respiratia si modul in care este transportat si asezat in pat.
Transportul pacientului operat
Este indicat sa se faca cu patul rulant sau cu caruciorul.pacientul va fi acoperit pentru a fi ferit de curentii de aer sau de schimbari de temperatura si pentru respectarea pudorii.Patul va fi manevrat cu atentie , fara porniri si opriri bruste .
Pozitia in pat este de decubit dorsal cu capul intr o parte pentru a evita aspirarea eventualelor vomismente .
In timpul transportului vor fi urmarite aspectul fetei , respiratia , pulsul , perfuzia .
Instalarea operatului
Se va face intr o camera cu mobilier redus , curata , bine aerisita , cu semiobscuritate si cu temperatura de 18 20 grade
Va fi prevazuta cu sursa de oxigen , prize in stare de functionare si aparatul pentru aspiratie.
Patul va fi prevazut cu musama si aleza, fara perna si eventual cu saltea anti-escare.
Pozitiile pacientului in pat
Transferul pe patul din salon va fi facut de 3 persoane care trrebuie sa si sincronizeze miscarile
Pozitia in pat este variabila in functie de tipul interventiei chirurgicale astfel ;
Decubit dorsal cu capul intr o parte pana isi recapata cunostinta .
In foarte multe cazuri pozitia este de decubit lateral care se schimba din 30 in 30 min pentru a facilita drenajul cailor respiratorii-drenaj postural.
In cazuri particulare cum ar fi la obezi , opertaiilor la san, la bolnavii cardiaci , pacientul va fi asezat in pozitie semi-sezand cu genuntii flectati si cu un sul sub ei pentru a facilita respiratia
2.Supravegherea operatului
Este sarcina fundamentala a asistentei medicale si este permanenta in vederea depistarii precoce a incidentelor si complicatiilor post-operatorii.
Elemente de supravegheat
a.Date clinice︰
coloratia pielii pentru a sesiza paloarea sau cianoza,
coloratia unghiilor pentru a sesiza cianoza,
starea extremitatilor si anume paloarea mainilor , a nasului , picioarelor
starea mucoaselor pentru idnetificarea starii de hidratare a operatului.Exceptie limba uscata sau limba saburala sau incarcata
starea de calm sau de agitatie deoarece toropeala sau agitatia exprima o complicatie chirurgicala ﹙ hemoragie interna , peritonita ﹚
Tensiunea arteriala – se masoara ori de cate ori este nevoie in primele 2h, din 15 in 15 min in urmatoarele 6h, in umatoarele 16 h , din ora in ora.Valorile se noteaza in foaia de reanimare
Pulsul se masoara la 10-15 min ,urmarindu se frecventa , ritmicitatea si amplitudinea .
Respiratia se noteaza frecventa , amplitudinea , ritmicitatea , prezenta tusei si a expectoratiei
In prezent datorita pipei GUEDEL sau pipei MAYO,care este lasata in gura pacientului pana la aparitia reflexelor si pe care pacientul o elimina cand se trezeste , inghitirea limbii este imposibila .
Asistenta medicala nu trebuie sa fie tentata sa puna pipa la loc
Daca apar modificari de respiratie se anunta anestezistul care decide conduita de urmat ﹙aspirare , administrare de oxigen ﹚
La inceput cantitatea de urina nu este abundenta dar in 2 zile aprox revine la normal.
Se masoara cantitatea si se observa aspectul.
Absenta mictiunii sau a urinii colectoare poate indica prezenta globului vezical.Acesta este detectat si prin palpare deasupra simfizei cubiene.Scaunul se reia in urmatoarele 2 -3 zile si este precedat de eliminarea de gaze.In cazul in care nu apar gazele se foloseste tubul pentru gaze , iar in cazul in care scaunul nu este spontan se face clisma evacuatoare.
Transpiratia se noteaza daca apare deoarece daca este abundenta poate antrena importante pierderi de apa .
Varsaturile daca apar vor fi notate cantitatea , aspectul si caracterul.
Pierderile din drenaj se noteaza aspectul , cantittatea pentru fiecrae dren in parte
Alte semne clinice pe care le urmarim . acestea suntt urmarite de chirurg si anestezist si vorbim aici despre starea abdomenului cum ar fi contractare , balonare , accelerarea peristaltismului si starea planului respirator .
Acestea sunt semne importante in evolutia post-operatorie.
B.examenele complementare
Se efectueaza in functie de evolutia post –operatorie si se refera la︰
Radiografii pulmonare in cazul aparitiei unor complicatii pulmonare post-operatorii.
Recoltarea de sange pentru testele de coagulare , pentru tolerant la heparina care vor permite depistarea complicatiilor precum tromboza venoasa .
Aceste teste sunt absolute necesare la pacientii care primesc tratament anticoagulant pentru stabilirea dozelor de medicament .
Hemograma si hematocritul indica pierderile de sange inter-operator si gradul de anemie care poate fi compensata .
C.foaia de temperatura , foi speciale de reanimare si supraveghere
Datele clinice si biologice vor fi trecute de catre asiste medicala in foia de temperatura sau in foia de reanimare.
Foaia de temperatura este indispensabila in toate cazurile chirurgicale indiferent de interventia chirurgicala.Pe foaia se vor nota , temperatura , puls , diureza scaun , tensiune arteriala , respiratia.
Se va evidentia ziua interventiei chirurgicale dupa care se va continua numerotarea zilelor cu 1 , 2 , 3 post-operator . Ziua operatiei nu se noteaza. In foaia de temperatura se mai noteaza medicamentele dat inainte si dupa interventia chirurgicala .De asemenea se noteaza ingrijirile pre si post-operatorii.
Aceasta se completeaza in servicul ATI pentru pacientii care post-operator au nevoie de perfuzie mai multe zile dupa operatie.
Se vor nota︰
cantitatea de lichide iesite sau pierdute prin diureza,transpiratie ,varsaturi, scaun, drenaj si daca exista aspiratie gastro intestinala.
Cantitatea de lichide intrate prin perfuzie , hidratare orala
OBS︰ transfuzia cu sange , plasma , masa eritrocitara nu va fi trecuta in bilantul lichidian
Foile speciale de reanimare si supraveghere sunt foi ce apartin serviciilor ATI in care sunt internati pacienti cu interventii mari care necesita ingrijiri speciale si controale numeroase.
3.Ingrijiri acordate pacientilor operati
In momentul trezirii si pana la acesta asistenta va supraveghea permanent operatul pentru a impiedica evntualele incidente si urmarile lor︰
varsaturile.Va aseza operatul cu capul intr o parte fara perna ca produsul de varsatura sa nu patrunda in caile respiratorii.
Agitatia .
La trezire in starea de semi-constienta , operatul tinde sa traga de pansamente , de tuburile de dren , de sonde .In acest caz prezenta asistentei poate fi suficienta pentru a-l linisti . Daca va dori sa bea apa , asistenta este cea care ii va da sa bea 1 -2 lingurite de apa. In niciun caz nu va fi lasat sa coboare din pat.
Familia sau apartinatorii pot fi lasati sa stea langa pacient cateva minute .
Imediat dupa trezire
Exceptie fac pacientii cu rahi-anestezie.
De asemenea se asigura confortul, plasandu i bine perna , verificandu ca cearsaful sa nu prezinte cute .
Se curata gura , se face toaleta zilnica , se schimba lenjeria de corp, bazinetul si uriunarul vor fii puse cu blandete , dupa ce in prealabil au fost incalzite .
dupa folosirea lor se face toaleta perineala .
Se asigura o atmosfera calma , fara conversatii zgoomotoase , fara vizitatori multi
Se incurajeaza pacientul sa se miste in pat , sa se intoarca singur de pe o parte pe alta ,sa isi miste mainile , picioarele , sas se aseze in pozitie semi-sezand pentru a pregati ridicarea din pat.
Ridicarea se va realiza in prima zi post-operator cu exceptia cazurilor in care este contra-indicat.
Primele zile post operatorii.
Sunt cele mai dificile datorita faptului ca ingrijirile sunt foarte numeroase .
Aceste ingrijiri sunt de ordin general si de ordin local .
1 ﹚Lupta impotriva durerii
dupa interventiile chirurgicale pe organele interne , durerile pot fi︰
Durerile parietale apar datorita tractiunii musculare asupra suturilor atunci cand pacientul se misca saud atorita unui hematom la nivelul plagii ceea ce duce la instalarea durerii prin distensie .
Pentru calmarea durerilor parietale sunt suficiente analgezice simple sau interventie chirurgicala in caz de hematom.
Durerile profunde au mai multe cauze
In toate aceste cazuri chirurgul este cel care decide conduita de urmat.
In cazul opertiilor pe membre , durerea poate fi cauzata de un pansament prea strans sau imbibata in sange sau secretii.
Nu sunt contra-indicatii in schimbarea pansamentului .
2 ﹚Lupta impotriva complicatiilor pulmonare
La persoanele in varsta , persoanele obeze pacientii pulmonari cronici este necesara o profilaxie active prin dezinfectia nazo-faringelui .
Evitarea frigului mai ales noaptea , exercitii respiratorii de cel putin 2 ori pe zi.
De asemenea recomandarea sa scuipe adica sa elimine .
Provocarea tusei prin tapotament
Asocierea de antibiotice cu aeroli sau cu alte substante fluidifiante ale secretiilor bronsice .
3 ﹚Lupta contra distensiei digestive
Toate interventiile chirurgicale abdominale sunt urmate de pareze intestinale cu retentie de gaze si lichide intestinale .Acestea sunt de obicei de scurta durata nedepasind 3 zile. Cand se prelungeste antreneaza intarzierea tranzitului intestinal , reluarea alimentatiei si favorizeaza eviscerarea post-operatorie.
Pana la reluarea tranzitului se introduce tubul de gaze sau se practica clisma evacuatoare.
Se poate practica aspiratie gastro-duodenala .
4 ﹚Alimentatia si realimentatia
In cazurile simple de chirurgie obisnuita se va tine cont de urmatoarele principii︰
In ziua operatiei pacientul va bea apa cu lingurita hidratarea fiind completata cu perfuzii .
In prima zi post operator are voie ceai indulcit , alpte cu ceai , supa de zarzavat/legume
In a doua zi –iaurt, fidea , piure , biscuit simpli
In cazuri special alimentatia este mai dificila
Exista situatii in care pacientul prezinta anirexie sau varsaturi alimentare.
De asemenea exista situatii in care alimentele vor fi mixate , vor fi servite in cantitati mici si repartizate la 5-7 mese.
Se vor alege alimente cu valoare calorica mare –exemplu ou, zahar
19.10.2021 chirurgie diriga
5 ﹚Rehidratarea
Dupa interventiile chirurgicale in mod special pe tubul digestive , alimentatia normal se reia dupa o perioada relativ lunga .
Pana la relurea acesteia este necesar sa se administreze o ratie electrolitica si calorica, suficienta pentru a acoperi necesarul zilnic .Necesarul zilnic de apa este de 2000-2500 ml de apa si va fi asigurat astfel ︰
Bauturi cat mai repede posibil in cantitate moderata la inceput, si anume 300 ml ceai sau apa in prima zi , administrate cu lingurita , a doua zi 500 ml , a treia zi 1000 ml .
Perfuzii cu ser fiziologic , al caror ritm de administrare va tine cont de starea cardiaca si de starea renala a pacientului. Eficienta hidratarii va fi controlata prin cantitatea de urina eliminata, adica diureza.
6﹚Lupta impotriva insomniei
Medicul va alege pentru fiecare pacient medicatia potrivita si anume in mod pbisnuit Diazepam.Asistenta va da pacientului ceaiuri calmante si va asigura un climat de liniste.
7 ﹚Lupta contra anxietatii
Anxietatea de dinainte de interventia chirurgicala constituie si post operator prin frica de durere, complicatii , sechele .Asistenta va trebui sa determine operatul sa aiba incredere in echipa de chirurgi . De asemenea il va face sa inteleaga evolutia post-operatorie si faptul ca vindecarea va fi fara complicatii.
8 ﹚Lupta impotriva stazei venoase
Cu toate progresele terapiei autogoagulante accidentele trombozei venoase raman complicatia majora in chirurgie..
La bolnavii imobilizati la pat, lupta contrastazei venoase se va face prin miscari active si contractii musculare statice ale membrelor inferioare alternante cu perioade de repaus- 10 contractii succesive urmate de pauza-. Acestea se vor repeta de mai multe ori pe zi .
Prin flexia si extensia degetelor de la picioare , flexia si extensia genunchilor , miscari de pedalare in pat, se asigura o buna circulatie la nivelul membrelor inferioare.
Ridicarea din pat precoce reprezinta metoda cea mai eficienta , pentru prevenirea complicatiilor venoase.
In afara contraindicatiilor , toti operatii se vor ridica din pat in seara zilei interventiei sau a doua zi dimineata.
Ridicarea din pat este benefica prin faprul ca favorizeza amplitudinea respiratorie, ventilatia pulmonara , mobilizarea secretiilor, accelerarea tranzitului. Si influenteaza in mod pozitiv , psihicul pacientului.
Ridicarea din pat se face treptat mai intai la marginea patului , bolnavul balansandu si gambele .Apoi face , cateva exercitii respiratorii , cu bratele ridicate in inspir si coborate in expir.
Ridicarea efectiva din pat si primii pasi se vor face cu sprijinul asistentei medicale. Se va tine cont de ceea ce spune pacientul, daca va vrea sa mearga sau se opreste .
Dupa ce nu mai vrea sa mearga pacientul, va fi asezat intr un fotoliu inainte de intoarcerea in pat .
9﹚Lupta impotriva complicatiilor de decubit
In cazul unor interventii chirurgicale care necesita iomobilizare de lunga durata pot sa apara complicatii de decubit si se vor aplica masurile de prevenire si combatere a escarelor si anume schimbarea saltelei si mutarea pacientului idn 2h in 2h, masaj , lenjeria perfect instinsa , uscat fara secretii , colaci de cauciuc asezati sub regiunea afectata , pudra de talc.
Pozitiile pacientului in pat
In functie de sstarea generala a pacientului si de afectiunea sa , pozitia poate fi activa , pasiva sau fortata.
Pozitia activa- pacientul se misca singur si nu are nevoie de ajutor .
Pozitia pasiva-pacientul nu poate sa si schimbe singur pozitia , si a pierdut forta fizica si are nevoie de ajutorul altei persoane si vorbim aici despre bolnavi cu afectiuni grave , adinamici
Pozitia fortata- pacientul are o postura neobisnuita care poate fi determinata de o afectiune de baza.
Ca o reactie de aparare a organismului –ulcer.
Ca masura profilactica in prevenirea unor complicatii-pacientii cu varici / tromboflebii.
Ca masura terapeutica- ortopedie ,
Imobilizarea poate produce complicatii din cauza presiunii exercitate asupra tesuturilor cuprinse intre 2 planuri dure
Incetinirea circulatiei in clinostatism favorizeaza formarea trombozelor , producerea de pneumonii hipostatice .
Pozitiile pacientului in pat
Pozitia dorsala –pacientul este culcat pe spate cu fata in sus , se oate realize fara perna, cu o perna subtire, sau cu 2 perne . Se recomanda dupa
in unele afectiuni ale coloanei vertebrale ﹙pe suprafata dura ﹚.
anemii post hemoragice,
punctia lombara
in unele afectiuni cerebrale , pacienti adinamici , operati
Este pozitia cea mai relaxata care previne contractura musculaturii abdominale.
Pacientul este culcat pe spate , iar toracele formeaza cu linia orizontala un unghide 30-45o
Se realizeaza prin plasarea unui numar mai mare de perne sau cu rezemator mobil
Pentru ca pacientul sa nu alunece se aseaza sub regiuea poplitee o perna sau un sul de patura , iar sub talpi un sprijinitor.
Pozitia se recomanda in
Mentinerea indelungata a acestei pozitii predispune la escare si se impun masuri de prevenire
Pozitia este contraindicata la pacientii comatosi si la cei cu probleme de deglutitie
Trunchiul formeaza cu membrele un unghi drept, pacientul are coapsele flectate pe bazin si gambele in semi-flexie pe coapse .Pozitia se realizeaza prin ridicarea somnierei,cu ajutorul sprijinitorului sau prin plasarea a 4 -5 perne n trepte .
Sub antebratele pacientului pot fi plasate perne
Pacientul este asezat confortabil , trebuie bine imbracat si acoperit.
Se recomanda la
Pacientii dispneici in caz de pneumonii intinse ,
In insuficienta cardiaca
La accesele de astm bronsic
La varstnici
Dupa anumite interventii chirurgicale –pnetru glada tiroida
Poate fi drept sau stang
Pacientul este culcat pe o parte , cu capul sprijinit pe o singura perna , membrele inferioare sunt flectate usor sau membrul care este in contact cu suprafata patului este intins, iar celalt flectat.
Pozitia poate fi mentinuta prin plasarea unei perne sau a unui sul in spatele pacientului.
Pozitia se recomanda
Pentru a preveni aparitia escarelor intre genunchi si maleole se introduce inelele de vata
Sub marele prohanter se plaseaza un colac de cauciuc , imbracat in tifon
Varstnicii , adinamicii , , vor fi intorsi la fiecare 1-3 ore ptr prevenirea complicatiilor
Daca pacientul are membrul inferior paralizat , fracturat , dureross , operat, acesta va fi mentinut in cursul manoperei de intoarcere de catre aistenta si asezat pe un support pregatit in prealabil .
Decubit dorsal , ventral lateral cu capul mai jos fata de restul curpului.
Se realizeaza prin ridicarea extremitatii distale a patului , diferenta intre cele 2 extremitati ale patului poate varia de la 10pana la 60 cm.Sub capul pacientului se poate pune o perna subtire.. De asemenea se aseaza o perna vertical la capatuiul patului ptr protejarea capului.
Pentru a preveni alunecarea sub umerii pacientului se pot aseza rezematoare sau pacientul poate fi fixat cu chingi.
Pozitia este recomandata
Pe masa de operatie in cazul sincopelor din cadrul anesteziei generale.
Anemii acute
pentru oprirea hemoragiilor membrelor inferioare
Pentru drenarea secretiilor din caile respiratorii superioare
Pozitia favorizeaza o buna circulatie ptr centrii vitali si se utilizeaza decubitul lateral atunci cand exista pericolul aspiratiei de secretie.
Pacientul este asezat oblic cu capul mai sus
Se recomanda
Pacientul este culcat pe badomen, capul este intr o parte pe o perna subtire .Membrele superioare sunt asezate de o parte si de a alta a capului cu degetele in extensie si palma pe suprafata patului .
Sub glezne se poate aseza o perna cilinrica iar sub torace si abdomen se pot aseza perne subtiri , moi.
Pozitia se recomanda
In paralizia unor grupuri musculare mari-hemiplegie
In escarele intinse
In cazul drenarii unor colectii purulente
La pacientii inconstienti
Decubit dorsal –genunchii flectati si copasele departate.
Pozitia se poate realiza in pat , pe masa de examinare, sau pe masa ginecologica care are sprijinitor pentru membrele inferioare oiar sub placa de sezut are o tavita mobila
Se utilizeaza pentru
Este o pozitie jenanta si inconfortabila.Din acest motiv nu se prelungeste prea tare
Pacienttul este asezat in genunchi , acestia fiind usor departati
Trunchiul va fi aplecat inainte , pieptul atuinge planul patului
Este o pozitie jenanta , inconfortabila,
Pacientii cu artrita nu vor putea practica pozitia
Acestea pot fi active cand le executa pacientul singur si pasive cu ajutorul asistentei
09.11.2021
Indicatii Ale schimbarilor pasive
Acestea pot fi efectuate la pacientii adinamici , imobilizati , inconstienti , paralizati sau cu aparate gipsate
Pentru efectuarea acestor schimbari de pozitie sunt necesare 1 sau 2 asistente
Acestea trebuie sa adopte o pozitie poterivita pentru a putea ridica pacientul astfel efotul fizic este mai mic astfel – prinderea pacientului se va face precis cu toata mana asezand palm ape suprafat corpului astefl incat suprafata de contact sa fie cat mai mare , asezarea asitentei sa fie si cat mai aprope de pacient cu picioarele departate pentru a avea o baza de sustinere cat mai mare , genunchii sa fie flectati si coloana vertebrala usor aplecat .
Aceasta pozitie asigura protejarea coloanei vertebrala a ale asitei prin diminuarea compresiunii asupra discurilor intervertebrale permitand asistentei sa forteze muschii de la membrele inferioare ..
-Prin flectarea genunchilor, automat centrul de greutate coboara, astfel incat pozitia este mult mai convenabila pentru a efectua mai usor un efort cu membrele inferioare si superioare.
Miscari pasive mai frecvente:
♦intoarcerea bolnavului din decubit dorsal in decubit lateral si inapoi.
♦asezarea pacientilor in pozitie sezand
♦readucerea la loc a pacientilor care au alunecat in jos de pe perna
Exista mai multe tehnici pentru a efectua fiecare schimbare de pozitie.
asistenta se aseaza la marginea patului spre care va fi intors pacientul:
indoaie bratul pacientului din partea opusa peste toracele acestuia,apoi asaza membrul inferior din partea opusa peste celalalt
asistenta se aseaza cu fata in dreptul toracelui pacientului avand piciorul dinspre capataiul patului asezat mai inaintea celuilalt: isi flecteaza usor genunchii,
se apleaca si prinde cu mana umarul din partea opusa, iar cu cealalta mana prinde soldul pacientului
Din aceasta pozitie:
asistenta trece greutatea corpului ei dinspre membrul inferior plasat mai in fata inspre mrmbrul aflat mai in spate si intoarce pacientul spre ea. In timpul acestei miscari, asistenta isi flecteaza bine genunchii.
Asistenta nu poarta tocuri , fuste conice
ambele asistente se aseaza de aceeasi parte a patului in spatele pacientului
asistenta asezata la capul pacientului prinde pacientul sub axila, cea mai apropiata de suprafata patului si-i sprijina capul pe antebrat
cealalta asistenta introduce o mana sub bazinul pacientului
cu mainile ramase libere ele intorc pacientul in decubit dorsal
Vom exemplifica3 metode:
Asistenta se aseaza la marginea patului cu fata spre pacient:
plaseaza piciorul care se afla langa pat mai in urma celuilalt
bratul dinspre pat al asistentei ramane liber pana in momentul ridicarii pacientului
celalalt brat, asistenta il trece peste umarul pacientului si plaseaza mana (palma) intre omoplatii acestuia
pentru a ridica pacientul,asistenta isi basculeaza greutatea corpului dinspre piciorul aflat in fata spre piciorul plasat mai in spate, flectand genunchii in acelasi timp
cu bratul liber isi fixeaza ca punct de sprijin (contragreutate)marginea patului.
In felul acesta centrul de greutate al asistentei contrabalanseaza greutatea pacientului.
Ridicarea din decubit dorsal in pozitie sezand se poate face si in felul urmator:
-asistenta se aseaza la marginea patului:
-cu mana dinspre extremitatea distala a patului prinde regiunea axilara a pacientului, iar cu cealalta mana il imbratiseaza din spate, sprijinindu-i capul pe antebrat
-Pacientul-daca starea ii permite se poate sprijini de bratul asistentei sau de gatul acesteia, imbratisand-o
Ridicarea in pozitie sezand a pacientului in stare grava se executa de catre doua asistente:
asistentele se aseaza de o parte si de alta a patului
ele incruciseaza antebratele in regiunea dorsala a pacientului, asezand palmele pe omoplatii pacientului
cu cealalta mana prind pacientul sub axila
Readucerea la loc a pacientilor alunecati(ridicarea pe perna)se executa de catre 2 persoane asezate de o parte si de alta a patului, cu fata usor intoarsa spre capul patului:
isi largesc baza de sustinere prin departarea picioarelor si plasarea acestora unul in fata celuilalt(cel dinspre extremitatea distala a patului fiind plasat mai in spate)
flecteaza bratele pacientului peste abdomen(le neutralizeaza)
introduc mana dinspre capul patului sub omoplatii pacientului cu palma in sus
cealalta mana o introduc sub regiunea fesiera a pacientului, unde mainile celor doua persoane se unesc
isi flecteaza genunchii
la comanda uneia dintre asistente se ridica pacientul, folosind forta membrelor inferioare prin trecerea greutatii de pe un picior pe altul. Pentru a usura efortul de ridicare cele 2 persoane se pot sprijini „cap in cap”
tehnica de readucere a pacientului pe perna se poate executa si de catre o singura asistenta daca pacientul poate sa se ajute flectandu-si genunchii si impingand cu picioarele sprijinite pe suprafata patului.
Asistenta va plasa o mana pe spatele pacientului intre omoplati, iar cealalta mana sub sezut
In timp ce flecteaza puternic membrul dinspre partea cefalica a patului trece greutatea proprie spre acesta si lasa pacientul sus in pat.
09.11.2021
Indicatii Ale schimbarilor pasive
Acestea pot fi efectuate la pacientii adinamici , imobilizati , inconstienti , paralizati sau cu aparate gipsate
Pentru efectuarea acestor schimbari de pozitie sunt necesare 1 sau 2 asistente
Acestea trebuie sa adopte o pozitie poterivita pentru a putea ridica pacientul astfel efotul fizic este mai mic astfel – prinderea pacientului se va face precis cu toata mana asezand palm ape suprafat corpului astefl incat suprafata de contact sa fie cat mai mare , asezarea asitentei sa fie si cat mai aprope de pacient cu picioarele departate pentru a avea o baza de sustinere cat mai mare , genunchii sa fie flectati si coloana vertebrala usor aplecat .
Aceasta pozitie asigura protejarea coloanei vertebrala a ale asitei prin diminuarea compresiunii asupra discurilor intervertebrale permitand asistentei sa forteze muschii de la membrele inferioare ..
-Prin flectarea genunchilor, automat centrul de greutate coboara, astfel incat pozitia este mult mai convenabila pentru a efectua mai usor un efort cu membrele inferioare si superioare.
Miscari pasive mai frecvente:
♦intoarcerea bolnavului din decubit dorsal in decubit lateral si inapoi.
♦asezarea pacientilor in pozitie sezand
♦readucerea la loc a pacientilor care au alunecat in jos de pe perna
Exista mai multe tehnici pentru a efectua fiecare schimbare de pozitie.
asistenta se aseaza la marginea patului spre care va fi intors pacientul:
indoaie bratul pacientului din partea opusa peste toracele acestuia,apoi asaza membrul inferior din partea opusa peste celalalt
asistenta se aseaza cu fata in dreptul toracelui pacientului avand piciorul dinspre capataiul patului asezat mai inaintea celuilalt: isi flecteaza usor genunchii,
se apleaca si prinde cu mana umarul din partea opusa, iar cu cealalta mana prinde soldul pacientului
Din aceasta pozitie:
asistenta trece greutatea corpului ei dinspre membrul inferior plasat mai in fata inspre mrmbrul aflat mai in spate si intoarce pacientul spre ea. In timpul acestei miscari, asistenta isi flecteaza bine genunchii.
Asistenta nu poarta tocuri , fuste conice
ambele asistente se aseaza de aceeasi parte a patului in spatele pacientului
asistenta asezata la capul pacientului prinde pacientul sub axila, cea mai apropiata de suprafata patului si-i sprijina capul pe antebrat
cealalta asistenta introduce o mana sub bazinul pacientului
cu mainile ramase libere ele intorc pacientul in decubit dorsal
Vom exemplifica3 metode:
Asistenta se aseaza la marginea patului cu fata spre pacient:
plaseaza piciorul care se afla langa pat mai in urma celuilalt
bratul dinspre pat al asistentei ramane liber pana in momentul ridicarii pacientului
celalalt brat, asistenta il trece peste umarul pacientului si plaseaza mana (palma) intre omoplatii acestuia
pentru a ridica pacientul,asistenta isi basculeaza greutatea corpului dinspre piciorul aflat in fata spre piciorul plasat mai in spate, flectand genunchii in acelasi timp
cu bratul liber isi fixeaza ca punct de sprijin (contragreutate)marginea patului.
In felul acesta centrul de greutate al asistentei contrabalanseaza greutatea pacientului.
Ridicarea din decubit dorsal in pozitie sezand se poate face si in felul urmator:
-asistenta se aseaza la marginea patului:
-cu mana dinspre extremitatea distala a patului prinde regiunea axilara a pacientului, iar cu cealalta mana il imbratiseaza din spate, sprijinindu-i capul pe antebrat
-Pacientul-daca starea ii permite se poate sprijini de bratul asistentei sau de gatul acesteia, imbratisand-o
Ridicarea in pozitie sezand a pacientului in stare grava se executa de catre doua asistente:
asistentele se aseaza de o parte si de alta a patului
ele incruciseaza antebratele in regiunea dorsala a pacientului, asezand palmele pe omoplatii pacientului
cu cealalta mana prind pacientul sub axila
Readucerea la loc a pacientilor alunecati(ridicarea pe perna)se executa de catre 2 persoane asezate de o parte si de alta a patului, cu fata usor intoarsa spre capul patului:
isi largesc baza de sustinere prin departarea picioarelor si plasarea acestora unul in fata celuilalt(cel dinspre extremitatea distala a patului fiind plasat mai in spate)
flecteaza bratele pacientului peste abdomen(le neutralizeaza)
introduc mana dinspre capul patului sub omoplatii pacientului cu palma in sus
cealalta mana o introduc sub regiunea fesiera a pacientului, unde mainile celor doua persoane se unesc
isi flecteaza genunchii
la comanda uneia dintre asistente se ridica pacientul, folosind forta membrelor inferioare prin trecerea greutatii de pe un picior pe altul. Pentru a usura efortul de ridicare cele 2 persoane se pot sprijini „cap in cap”
tehnica de readucere a pacientului pe perna se poate executa si de catre o singura asistenta daca pacientul poate sa se ajute flectandu-si genunchii si impingand cu picioarele sprijinite pe suprafata patului.
Asistenta va plasa o mana pe spatele pacientului intre omoplati, iar cealalta mana sub sezut
In timp ce flecteaza puternic membrul dinspre partea cefalica a patului trece greutatea proprie spre acesta si lasa pacientul sus in pat.
16.11.2021
Mobilizarea pacientului
Scopul mobilizarii este miscarea pacientului pentru a preveni complicatiile ce pot aparea din cauza imobilizarii precum si recapatarea independentei
Obiective
Normalizarea tonului muscular
Mentinerea mobilitatii
Asigurarea starii de bine si indepenedentei pacientului
Stimularea metabolismului
Favorizarea eliminarilor urinare si intestinale
Stimularea circulatiei sanguine ptr profilaxia pneumoniilor, escarelor , contracturilor
Mobilizarea se face in functie de
Natura bolii
Starea generala constient sau coma
Tipul de reactivitate a pacientului
Exercitiile vor fi facute inainte de masa
Pacientul va fi invatat sa intercaleze exercitiile de miscare cu cele de respiratie
Perioada de exercitiii active si pasive pentru refacerea fortei musculare si anvergura miscarilor trebuie inceputa incet marindu se treptat in functie de raspunsul pacientului
Momentul din care se incepe mobilizarea si ridicarea din pat precum si ritmul in care se efectueaza vor fi hotarate de catre medic
1. Asistenta se aşează la marginea patului cu picioarele depărtate şi cu genunchii flectaţi
- introduce o mână la spatele pacientului sub omoplat, iar cealaltă mână sub regiunea poplitee –
Bolnavul se poate ajuta, fie sprijinindu-se de marginea patului, fie îmbrăţişând gâtul asistentei –
odată cu ridicarea pacientului în poziţie şezânda, asistenta va roti picioarele bolnavului într-un unghi de 90° urmărind poziţia coloanei vertebrale a acestuia
2. În cazul pacienţilor care nu se pot sprijini sau prinde cu mâinile:
- asistenta aşează braţele pacientului peste abdomen - membrul inferior dinspre asistentă îl trece peste celălalt din partea opusă
- asistenta aşează o mână sub omoplatul pacientului cu dosul palmei, iar cealaltă sub genunchii acestuia
- ridică pacientul în poziţie şezând, rotindu-i în acelaşi timp picioarele într-un unghi de 90° urmărind poziţia coloanei vertebrale a acestuia.
Bolnavul nu trebuie menţinut mult timp în această poziţie; prima aşezare pe marginea patului să fie numai câteva minute.
Dacă el devine palid sau cianotic sau se plânge că are ameţeli va fi imediat aşezat înapoi în pat, controlându-i-se pulsul.
Durata şederii la marginea patului în ziua următoare se poate prelungi cu câteva minute.
asistenta aşează fotoliul cu marginea laterală lipită de marginea patului
îmbracă pacientul cu halat şi ciorapi
aduce pacientul în poziţie şezânda la marginea patului
se aşează în faţa pacientului şi introduce mâinile sub axilele acestuia
pacientul se sprijină cu mâinile pe braţele sau umerii asistentei
asistenta ridică pacientul în picioare şi, întorcându-l cu spatele către fotoliu, îl aşează încet în fotoliu
îl acoperă cu patura- sub picioare se poate aşeza un scăunel
Când aşezarea în fotoliu se face de către 2 asistente, acestea se aşează de o parte şi de alta a pacientului care stă în poziţie şezând la marginea patului, introduc mâna de lângă pacient sub axila acestuia şi-l ridică în picioare, apoi, rotindu-l îl aşează în fotoliu şi-l acoperă
1.După ce pacientul este aşezat în poziţie şezând, pe marginea patului, asistenta de lângă pacient stă cu spatele la pat, sprijină pacientul de sub ambele axile şi-l ridică.
Se poate menţine , la prima ridicare , câteva minute.
In cazul in care pacientul va fi plimbat prin salon el va fi sprijinit la nivelul axilelor de 2 asistente
2. Asistenta se aşează în faţa pacientului care stă în poziţie şezând la marginea patului - fixează cu genunchii ei genunchii pacientului, iar cu mâinile îl ţine de sub axile - pacientul se prinde de umerii asistentei sau de gâtul acesteia - prin împingere în genunchii pacientului, centrul de greutate al asistentei coboară, crescând astfel forţa de ridicare a pacientului
Printr un transport efectuat in conditii bune cu mult menajament si atentie fata de pacient , tinand cont de afectiunile de care acesta sufera se evita agravarea durerilor, aparitia unor complicatii cum ar fi inrautatirea starii , producerea unui soc traumatic , transformarea unei fractiuni inchise in una deschisa sau provocarea unei hemoragii
Transportul poate fi necesar in urmatoarele situatii
Evacuarea traumatizatilor de la locul accidentului
De la un spital la altul sau de la domiciliu la spital sau invers]
De la o sectie la alta
La servicii de diagnostic si tratament
La sala de operatie la bloc operator
De la un salon la altul
Categorii de pacienti care trebuiesc transportati
Accidentatii in stare de soc cu leziuni ale membrelor inferioare
Pacientii inconstienti , somnolenti , obnubilati
Pacientii adinamici cu tulburari de echilibru
Pacienti febrili
Pacienti operati
Pacienti cu insuficiente cardiopulmonare
Pacienti cu afectiuni psihice
Mijloace de transport
In functie de gravitatea afectiunii de scopul transportului , de distanta , stres se face cu brancarda sau cu targa
Carucior
Fotoliu rulant
Pat rulant
Mijloace improvizate in caz de urgenta – patura , usa , scandura
Vehicule speciale – ambulanta , elicopter , avion
Transportul cu targa
Pregatirea targii
Se acopera cu patura si un cersaf iar la nevoie se pot aseza musamaua si aleza si o perna subtire
Pregatirea pacientului
Se informeaza pacientul cat si apartinatorii asupra scopului transportului so locul unde va fi transportat
Ii se explica procedeul asezarii pe targa si eventual se instruieste cum poate colabora
In cazul in care pacientul are instalata o perfuzie , sonda sau drenuri , se vor lua masuri de siguranta , sprijinire , eventual suport pentru asezarea pacientului pe targa
Pacientul va fi asezat cu privirea in directia mersului
La urcatul scarilor brancardierul din urma va ridica targa pana la nivelul orizontal
Daca panta este prea abrupta se poate transporta pacientul cu capul jnainte
Cand pacientul trebuie supravegheat pe toata durata transportului este mai bine ca acesta sa fie adus cu capul inainte pentru ca stand fata in fata cu brancardierul din mana sa il poata supraveghea
Tehnica asezarii pe targa
Targa este tinuta la cele 2 extremittai de 2 brancardieri astfel incat aceasta sa atarne dea lungul marginii capului
Pentru asezarea pe targa sunt necesare 3 persoane care se vor aseza pe pat deasupra targii atarnate
Isi vor introduce mainile sus , pacientul cu palmele in sus si degetele intinse
Prima persoana sustine capul si toracele sprijinind ceafa pe antebrat
A 2 a persoana sprijina regiunea lombara si bazinul
A 3 persoana sprijina membrele inferioare
Prima persoana va comanda miscarile
La comanda acesteia se ridica pacientul , tot la comanda se face in ... in spate in timp ce brancardierii ridica targa , la a 3 comanda se coboara pacientul pe targa
Se acopera pacientul
Partile pacientului pe targa
In decubit dorsal – pacientul cu traumatisme abdominale va fi asezat cu genuncgii flectati – pozitia Fowler , accidentatii constienti suspectati de fractura de coloana vertebrala sau bazin cu mentiunea ca se asigura suprafata rigida , pacientul care prezinta leziuni ale membrelor inferioare sub membrul lezat se poate aseza o perna . pacientul cu leziuni ale membrelor superioare , membrul lezat se aseaza pe torace si fixeaza , accidentatii in stare de soc cu membrele inferioare ridicate
Pozitia sezand
Pacientul cu traumatisme craniene , constienti si fara semne de soc , vor fi mentinuti cu ajutorul pernelor
Pacientul cu leziuni ale gaului , capul fiind flectat
Pacientul cu insuficienta cardiorespiratorie
Pacientul cu leziuni toracopulmonare , leziuni abdominale si cu genunchii flectati
Pacientul in coma pentru a evita aspirarea –secretii , saliva
Pacientul cu leziuni ale fetei asezand sub fruntea lor un sul de cerceafuri sau antebratul pacientului
Pacientul cu leziuni ale spatelui si a regiunii fesiarilor
Pacientii inconstienti , daca prezinta si tulburari de deg;utitie sau hipersalivatie vor fi asezati in pat tredelenburg pentru a preveni aspirarea si acumularea
Pacientul in stare de soc pentru a asigura o buna circulatie a centrilor vitali
Pacienti cu fracturi ale bazei craniului
Bolnavii agitati psihici vor fi calmati medicamentos si vor fi transportati imobilizati
In leziunile de coloana vertebrala pacientii vor fi transportati pe o suprafata dura sis e recomanda ca acestia sa fie transportati in pozitia in care au fost gasiti
In cazul in care este imposibil sa se asiure o targa chiar si improvizata , este admis transportul pe patura , fata in jos cu exceptia celor cu fractura de coloana cervicala
Transportul cu caruciorul
Carucioarele utilizate pentru transportul pacientilor au de obicei inaltimea meselor de operatie pentru a transfera usor pacientul de pe masa pe carucior si invers
Asezarea pe carucior
Caruciorul va fi asezat cu partea cefalica pe capatul distal al patului
Rotile caruciorului se blocheaza
Pentru ridicarea pacientului sunt necesare 3 persoane care executa tehnica astfel
Cele 3 persoane se aseza langa pat si prind pacientul astef;
Prima persoana prinde umerii si ceafa
2 persoane regiunea lombara si bazinul
3 persoane coapsele si gambele
Intorc usor pacientul inspre ele si il apropie cat mai mult pentru al putea strange
Isi indreapta corpul si fac un pas inapoi
Apoi sincron fac pasi laterali indreptandu se spre carucior
Acolo ii flecteaza usor genunchii si aseaza pacientul pe carucior
Isi retrag mainile si acopera bolnavul
Transportul cu patul rulant
Este forma ideala de transport pentru ca pacientul nu trebuie transportat mereu din pat in carucior
Aceasta metoda nu poate fi implementata in toate spitalele pentru ca necesita o distorsionare corespunzatoare a coridoarelor , a usilor , sa nu existe praguri iar deplasarea intre etaje sa se poata face cu liftul
Transportul in afara spitalului
Pentru acest tip de transport pacientul va fi pregatit din timp
I se comunica mijlocul de transport
Va fi imbracat corespunzator
Se ofera bazinet si urinar
Se aseaza pacientul in pozitia cea mai comoda
Daca pacientul va fi transportat intre unitati medicale sau la alte servicii va fi insotit de asistenta cu documentatia necesara , si va supraveghea pacientul pe tot parcursul transportului
Mijlocul de transport va fi dezinfectat dupa transportul pacientului .
