-IMA se caracterizeaza prin necroza miocardică pe o suprafața mai mult sau mai puțin extinsă determinată de o obstrucție coronariană prin tromboză
Circumstanțe de apariție :
-după mese copioase
-efort fizic intens
-expunere la frig (vasoconstricție)
Factori de risc :
-ateroscleroza coronariană
-stenoza congenitală coronariană
-leziuni valvulare
-hipolipomii
-hipercolesterolemii
-alcool
-tutun
-obezitate
-sedentarism
-stres
-diabet zaharat
-hipertensiune arteriala
Manifestări de dependență (semne și simptome)
durere anginoasă intensă (atroce, violentă), insuportabilă, nu cedează la nitroglicerină sau repaus, durează peste 30 min
-poate fi tipică localizată retrosternal, cu sau fără iradieri în umărul stâng, instalată brusc și de intesitate mare
-durere atipică în regiunea epigastrică
Semne care însoțesc durerea
-dispnee
-anxietate marcată
-transpirații reci
-sughiț
-grețuri
-vărsături
-stare de slăbiciune
-amețeli
-hipertensiune arteriala - se poate ajunge la colaps peste 24-48h apare hipotermie
Examinări complementare
-EKG
-examinări de laborator: VSH, fibrinogen, TGO, leucocitoza creatin fosfochinoza
-ventriculografie
-cateterism cardiac
-coronografie
Problemele pacientului
-disconfort din cauza durerilor
-anxietate - senzația de moarte iminentă
-scăderea debitului cardiac prin obstrucția coronariană
-alterarea perfuziei tisulare prin prezența zonelor de necroză
-deficit de ingrijire prin intoleranță la efort
-potențial de alterare a nutriției prin deficit (grețuri, vărsături)
-potențial de complicații
Obiective
-combaterea durerii
-combaterea anxietății
-prevenirea complicațiilor imediate și tardive
-limitarea extinderii necrozei
Intervenții
înainte de internare
-combaterea durerii
-sedare
-prevenirea aritmiei ventriculare
-tratarea complicațiilor
-transport la spital
în spital
-continuarea măsurilor de prim ajutor
-oxigenoterapie
-montarea unei perfuzii
-asigurarea repausului la pat
-monitorizarea funcțiilor vitale
-bilanț hidric
-recoltarea produselor biologice pentru examinări de laborator
-aplicarea măsurilor de prevenire a efectelor imobilizării
-asistarea pacientului în asigurarea nevoilor fundamentale (alimentație pasivă la pat, igiena tegumentelor și mucoaselor, servirea la pat cu urinar sau bazinet)
-mobilizarea progresivă a pacientului conform indicațiilor medicului (repaus absolut)
-sedarea durerii (morfină 0,01-0,02 g subcutanat sau IM, mialgin 0,10 subcutanat IM diluat în 10 ml de ser fiziologic sau glucoză 10%)
!Morfina poate provoca hipotensiune arterială și deprimarea ventilației pulmonare; asocierea cu atropină (1mg subcutanat sau IM, 0,5 mg IV- poate preveni aceste fenomene)
-urmărirea pulsului și corectarea extrasistelolelor cu xilină de uz cardiologic
-combaterea anxietății cu sedative ( fenobarbital, diazepam)
-anticoagulante pentru prevenirea complicațiilor tromboembolice (heparină 300-400mg pe 24h - 1 fiolă=50 mg, 2 fiole la 4-6h; concomitent trombostop 4-6 tablete/zi inițial; laxilină 200mg IM sau IV prin perfuzie)
-mesele vor fi fracționate pentru a se evita consumul de cantități mari la o masă
-se va face alimentație pasivă la pat, în primele zile în decubit dorsal, treptate se trece la alimentație activă în poziție șezând
-regimul alimentar hiposodat și hipocaloric, primele zile alcătuit din lichide și piureuri date lent cu lingura , ceaiuri, compoturi, supe
-vor fi evitate alimentele care produc gaze sau întârzie tranzitul intestinal
-se interzice total fumatul
-crearea mediului psihologic favorabil
Educația pacientului privind modul de viață post infarct
-să știe să își ia medicamentele
-să respecte regimul alimentar prescris
-să nu fumeze
-să nu facă eforturi fizice deosebite
-să facă chinetoterapie in centre specializate
-să se prezinte la control periodic
Îngrijirea pacienților cu insuficiență cardiacă
-la bolnavii cu insuficiență cardiacă, forța de contracție a inimii este limitată și nu poate asigura debitul de sânge necesar funcțiilor normale ale organismului
-acești bolnavi necesită o îngrijire specială care are ca scop reducerea nevoilor energetice ale organismului pentru a scădea efortul cardiac și pentru mărirea forței de contracție a inimii, mărindu-se astfel capacitatea ei funcțională
-la îngrijirea bolnavilor cu insuficiență cardiacă sunt vizate urmatoarele obiective
1. asigurarea repausului fizic
-pacienții cu insuficiență cardiacă sunt dispneici, de aceea vor fi menținuți în poziție șezând sau semișezând
-patul va fi prevăzut cu utilaj auxiliar necesar și cu un număr suficient de perne
-în timpul zilei, patul poate fi înlocuit cu fotoliu având grijă ca pacientul să aibă un sprijin sub picioare
2. asigurarea repausului psihic
-bolnavul să nu fie supus unor evenimente care i-ar putea tulbura echilibrul nervos
-medicamentele se vor administra la timp
-asistenta va răspunde solicitărilor cu calm și seriozitate
-recoltările se vor face fără al traumatiza pe bolnav prea mult
-pacienții vor fi conduși de asistentă la alte consultații sau examinări
-vizitatorii vor fi instruiți să nu obosească bolnavii prin vizite prelungie și în grupuri numeroase
3. asigurarea igienei personale
-se execută zilnic toaleta bolnavului fără ca acesta să facă eforturi prea mari
-se fricționează cu alcool diluat membrele inferioare și superioare pentru înbunătățirea circulației periferice
-tegumentele trebuie menținute curate și uscate deoarece pielea edemațiată se rănește și se infectează ușor
-lenjeria de pat și de corp se schimbă zilnic
4. prevenirea formării trombozelor
-asistenta va executa zilnic masajul membrelor inferioare în direcția circulației venoase
-masajul contribuie și la mobilizarea edemelor
-se va căuta să se țina ridicate părțile edemațiate
-bolnavii vor fi rugați să execute mișcări ale membrelor
5. urmărirea funcțiilor vitale și vegetative
-se urmăresc zilnic TA, puls, T, respirație, diureză, tranzit intestinal
-se urmăresc semnele de agravare, complicațiile care pot apărea și se anunță imediat medicul (embolie pulmonară, trombofeblită, edem pulmonar)
-se va combate constipația prin clisme, purgative
-retenția de materii fecale determină meteorism și împreuna ridica diafragmul care va îngreuna funcțiile respiratorii și cardică
-se va ține o evidență exactă a lichidelor ingerate și excretate
-se urmărește greutatea corporală după evacuarea scaunului și a urinei, dar înainte de masă
6. regimul alimentar
-este hipocaloric pentru menținerea greutății corespunzătoare, și hiposodat pentru a împiedica reținerea apei în organism
-se vor evita medicamentele care conțin sodiu
-cantitatea de lichide ingerate nu va depăși 1,5-2 l în 24h
- 4-5 mese pe zi, iar ultima masă va fi luată cu cel puțin 3 ore înainte de culcare
7. administrarea medicamentelor
-se face numai la indicația medicului și strict la pat
-frecvent folosită este digitala
-se administrează oral dar se acumuleaza în oragnism și poate da fenomene de supardozare (inapetență, grețuri, vărsături) - DIGOXIN
-administrarea diureticelor se face la indicația medicului și se va avea grijă la controlul diurezei
-oxigenoterapie care ușureaza starea pacientului
8. educația pentru sănătate
-i se explică pacientului noul mod de viață și anume: viață ordonată, echilibrată, să alterneze munca intelectuală cu cea fizică, să respecte regimul dietetic, să evite: sarea, alcoolul, tutunul, cafeaua, să consume alimentele în mese mici și mai frecvente, să se prezinte la medic imediat ce apare o îmbolnăvire a căilor respiratorii pentru că aceasta atrage după sine agravarea stării cardiace
Tulburările de ritm ale inimii
-țesutul nodal sau excitoconductor al inimii este alcătuit din nodulul sinoatrial situat în peretle atriului drept și nodulul atrioventricular situat în grosimea septului atrioventricular
-de la acesta pornește fasciculul HIS care se ramifică ulterior în rețeaua Purkinje
-în mod normal impulsurile care asigură contracțiile cardiace iau naștere în nodulul sinusal (sinoatrial) care emite stimuli cu o frecvență de 60-80 bătăi /min
-acesta este ritmul sinusal al inimii ; în cazuri patologice pot porni impulsuri și din alte locuri : din nodulul atrioventricular, facsiculul His sau chiar din diferite zone ale miocardului
Cauze
Boli cardiace și cardiovasculare
-cardiopatie
-leziuni valvulare
-hipertensiune arterială
-boli congenitale ale inimii
-boli ale pericardului
-tumori/traumatisme ale inimii
2. Boli extracardiace
-boli infecțioase (digestive)
-boli pulmonare
-boli endocrine
-intoxicații (digitale, dezhidratări hidroelectrolitice)
3. La indivizii sănătoși apar în caz de intoxicații cu cafea, alcool, tutun sau emoții și stres puternic
-palpitații
-dispnee
-amețeli (vertij)
-lipotimie
-dureri precordiale/retrosternale
-tulburări de vedere, auz
-agitație
-cefalee
-grețuri, vărsături
-diaree
Clasificare
Tulburări în formarea stimulului
Aritmii atriale
- sunt tulburări în care mecanismul de producere a acestora acționează în atrii (în nodulul sinusal/ în alt focar nou forma numit focar ectopic)
a) Aritmii sinusale
-tahicardia sinusală - accelerarea stimulului cardiac între 100-150 bătăi/min, ritmul este regulat, ea poate fi fiziologică după efort, emoții, mese copioase sau poate fi patologică în intoxicații cu tutun, cafea, alcool, medicamente, stări febrile, hemoragii
-bradicardia sinusală - scăderea ritmului sub 60 bătăi/min, cu ritm regulat; ea poate fi fiziologicăla sportivii bine antrenați, la tineri în somn, în sarcină sau poate să apară în stări patologice cum ar fi in hipertensiunea arterială, hipotiroidie, intoxicații cu digitala
b) Aritmiile extrasinusale (ectopice)
Extrasistolele atriale - contracții ale inimii declanșate de impulsuri provenite din focarele situare în pereții atriilor. Pot să apară în mod fiziologic la emoții, abuz de cafea sau în cazul unor medicamente sau în contextul altor boli. În mod obiectiv se constată la palaprea pulsului o pulsație mica urmată de o pauză scurtă, pauză compensatorie
extrasistolele pot fi izolate sau sistematizate: bigeminist, trigeminist, cvadrigeminist când 2-3-4 extrasistole alternează cu un ciclu cardiac normal
Tahicardia atrială - este o tulburare de ritm genrată de impulsuri ectopice atriale și caracterizate printr-un ritm cardiac rapid de 150-200 bătăi /min ; ritmul este regulat și are debut și sfârșit brusc. Poate să apară pe o bază normală la emoții, oboseală, cafea, tutun, dar și în cardiopatii ichemice, stenoză mitrală, cardită reumatismală
Fluteul atrial -este un ritm patologic atrial regulat și foarte rapid 250-300 bătăi/min; apare în bolile valvulare, cardiopatia ischemica, HTA; deoarece nu toți simulii ajung până la ventricul, frecvența ventriculară poate fi de 80-150 bătăi/min
Fibrilația atrială - este o tulburare de ritm generată de impulsuri ectopice foarte rapide 400-500 bătăi si cu ritm neregulat, ritmul ventricular poate ajunge la 120-200 bătăi/min si este neregulat; se poate manifesta sub formă proxistică sau sub formă permanentă
Tratament:
-pentru aritmiile sinusale se suspendă cauza ; pentru tahicardie se pot administra sedative
-pentru artimtiile extrasinusale- suprimarea toxicului, sedatuve tranchilizante, reducerea contității de digitală, propranolol 2 comprimate la 6h
-tahicardia paroxistică : se face stimulare vagală care se poate obține prin :
1. comprimarea sinusului cardiac drept : bolnavul este așezat în decubit dorsal, capul puțin într-o parte imediat sub unghiul mandibulei pe o lungime de 2-5 cm, se comprimă artera pe planul dur al coloanei vertebrale ; se execută compresiune timp de 10-20 secunde și se repetă după 20-40 secunde de aceeași parte ; în lipsa unui rezultat favorabil se încearcă și la sinusul carotidian stâng, metoda este contra indicată în infarctul de miocard și ateroscleroza avansată
2. compresiunea globilor oculari bilaterali timp de 20-30 secunde
3. manevra Valsava - se roagă pacientul să inspire profund și să expire forțat cu glota inchisă
4. provocarea de vărsat prin excitarea mecanică a peretelui exterios al faringelui
-se administrează preparate digitalice
-dacă nu cedează se administrează propanolol 1mg IV
-șocul electric extern se aplică în spital numai de către medic
-electrostimularea- introducerea unui electrod în atriul drept
-flutter atrial - șoc electric extern, digitalizare rapidă, electrostimulare
- fonale benigne când nu există modificări hidrodinamice majore se administrează chinidină, propanolol digitale
- fibrilația atrială - digitalizare rapidă
- șoc electric extern
-chimidină, propanolol
- tratamentul bolii de bază
c) Aritmii ventriculare
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu