Trebuie sa stea in atentia oricarei femei și trebuie raportat în medical
Examinarea pacientei cu afectiuni ginecologice
Examen clinic general
Examen ginecologic sau genital
Examene paraclinice și de laborator
1.Examenul clinic general și cel genital sunt mai ușor de făcut daca femeia este relaxată si daca aceasta nu prezinta jena.
Examenul clinic general se efectueaaza prin inspecția generală la care se vor nota :
Conformația -dacă este înaltă dacă este controlată slabă
Faciesul.
Atitudinea comportamentul.
Repartizarea tesutului adipos ,
Repartizarea pilozitatii .
Frecvent se noteaza si existenta unor tulburari de ciclu menstrual care pot avea legatura cu obezitatea sau cu slabirea exagerata .
La nivelul trunchiului se vor inspecta sanii si daca la exprimare melanomul prezinta secretie lactata .
Se inspecteaza bazinul si coloana vertebrala , membrele inferioare , bolnava fiind in pozitie verticala.
Se urmaresc eventualele asimetrii , deviatii vertebrale , deformari ale piciorului plat
Pentru diagnosticul durerii medicul va inspecta și unele părți exterioare care dureroasă fiind pot determina din partea pacientei anumite reactii antalgice .
Astfel in durerea uterină pacienta se sprijină cu mâinile pe lombe in caz de durere alexiala , isi inclina corpul in fata ,Sprijinindu si palmele iliace si hipogastru
In caz de dureri vulvo –vaginale pacienta merge cu picioarele depărtate .
2,Examenul abdominal in vederea depistării îmbolnăvirii organelor genitale se face astfel:
Inspecția abdomenului în poziție verticală poate depista anumite deformatii statice -chisturi ovariene , eventratii ,hernii
În poziție orizontală va permite observarea volumului și formei abdomenului cantitatea și distributia părului pubian
De asemenea prezența cicatricilor postoperatorii abdominale circulația venoasa superficială ,prezența vergeturilor
Palparea abdominala
Bolnava va fi așezată în decubit dorsal cu coapsele flectate pe bazin, membrelor superioare de a lungul corpului- pozitia FOWLER
Medicul va sta intotdeauna dreapta ,având mâinile încălzite iar palparea se face cu blandete cu toata palma de sus in jos si dinspre partile sanatoase spre cele bolnave
La palpare se depisteaza usor rigiditatea si durerea .
Tot prin palpare se poate evidentia un uter gravid , adipozittaea adica stratul de asemenea meteorismul sau eventrațiile
Examenul abdomenului cuprinde in mod obligatoriu si palparea ganglionilor inghinali.
Percutia abdomenului se realizeaza in decubit dorsal si lateral.Utilă pentru diagnosticul diferențial al lichidului liber sau a celui închistat in interiorul cavitatii abdominale . De asemenea se pot aprecia consistenta si limitele tumorilor
Organele genitale interne si cele externe
Examenul organismelor genitale extern
Se examinează vulva și perineul .
Se observa gradul de dezvoltare ale organelor genitale externe ceea ce arata echilibrul hormonal.
Labiile mari pot prezenta modificari de forma , de lungime , de aspect astfel labiile hipotrofice , palide tradeaza un infantilism genital si hipoestrogenie .Labiile mari bine dezvoltate arata hipertfoliculiniemie .
Modificarile de configuratie ale vulvei pot fi cauzate de leziuni ulceroase, edeme , de hernii , de mase tumorale sau de cicatrici
La femeia invarsta pielea vulvei este atrofica ,in unele cazuri aceasta atrofie fiind exagerata .
De asemenea se examineaza meatrul uretral pentru a observa existenta unei inflamatii sau a unei tumori.
La nivelul tegumentului perineului se pot observa leziuni banale ,iar la nivelul orificiului anal , se pot constata fisuri sau prezenta hemoroizilor.La intrarea in vagin se observa himenul sau vestigiile acestora .
Himenul poate prezenta si el modificari de forma, de aspect .Himenul complezent –cel care doar se intinde , nu se rupe
himenul rezistent cel care nu poate fi lezat
himenul poate fi inperforat ceea ce explica oprirea sangelui in vagin
la marginea orificiului vaginal imediat in afara himenului , de o parte si de alta , se deschid canalele principale ale glandelor BARTHOLIN .
infectia acestora ,mai ales cu gonococ este destul de frecventa si se instaleaza abcesul acestei glande .
In caz de prolaps genital , colul uterin poate fi observat la nivelul orificiului vaginal sau chiar in afara acestuia .
Examenul organelor genitale interne se face prin tuseu vaginal sau tact vaginal sau prin examen cu speculul si valvele
Tehnica tactului vaginal /tuseului rectal/vaginal
Medicul se aseaza alaturi de bolnava sau intre gambele acestuia
Bolnava va fi asezata in pozitie ginecologioca
Tuseul vaginal se reazlizeaza avand respectand conditiile de asepsie atat ptr medic cat si ptr pacienta
De asemenea pacienta trebuie sa si faca toaleta organelor genitale , externe
Cu policele si indexul mainii stangi se indeparteaza labiilșe , iar cu indexul si mediusul mainii drepte se patrunde in vagin
Degetele examinatoare vor fi lubrifiate
Medicul nu va intreba daca tactul vaginal este dureros , deoarece cele mai multe dintre paciente va raspunde afirmativ doar pentru ca exaamenul este unul neplacut .Pacienta va indica singura durerea in caz de inflamatii utero-anexiale sau de sarcina ectopica .
Tactul vaginal se face progresiv , bland si nu se prelungeste inutil
Se examineaza vaginul , colul, si fundurile de sac vaginale .
Examinul bimanual sau tuseul combinat permite o buza explorare a uterului si a anexelor prin combinarea tactului vaginal cu palparea abdominala , astfel cu mana libera , cu degetele intinse se apasa bland si se apropie organele genitale interne de degetele vaginale
Tuseul rectal
Se practica cu indexul mainii drepte imbracate in manusa de cauciuc si lubrifiat .Poate fi combinat cu palparea abdominala
.Este indicata in special la virgine , pentru precizarea situatiei organelor genitale interne sau in atrofii vaginale sau cand exista malformatii , tumori , abcese
Examenul cu speculul si valvele
Speculul bivalv este un isntrument care permite examinarea vizuala a colului uterin , si a vaginului
Valvele sunt instrumente metalice de forme si de dimensiuni diferite .
Prima care se ingtroduce este valva posterioara care se aplica pe peretele posterior al vaginului , apoi se introduce valva anterioarta pentru indepartarea peretului anterior.
Prin examenul cu valvele se investigheaza starea vaginului si a colului uterin .
In mod fiziologic vaginul are coloratie roz, unifroma
La femeia adulta este extensibil datorita elasticitatii si numeroaselor pliuri ale epiteliului
La menopauza aceste pliuri au tendinta sa dispara si mucoasa devine subtire si catifelata
In vaginite peretii sunt hiperemiati si acoperiti de secretii abundente prezentand uneori ulceratii ,eroziuni sau granulatii
La nivelul colului se apreciaza forma , directia .In mod normal colul este situat in axul vaginal , este lung de aproximativ 4 cm si are un diametru de 2, 5 -3 cm
La nulipare –orificiul extern al colului este punctiform iar la multipare este transversal
In mod normal colul are o coloratie roz , forma ciolindrica sau conica fiind orientat posterior .Daca uterul este retro-versat atunci colul este orientat anterior .
Un aspect violaceu , usor cianotic este semn precocve de sarcina
Hiperemia si congestia pledeaza pentru o infectie sau o parazitoza
Uneori prin orificiul exterior al colului proemina polipi cervicali cu baza de implantatie in canalul cervical
Acestia pot masura de la cativa centimetri la cativa metri
Sangereaza foarte usor , săpontan sau la traumatisme foarte minime
Tot la nivelul colului se pot observa fibimioame care se dezvolta in peretii acesruia deformandu i
De asemenea la nivelul orificiului colului se poate observa prezenta unei secretii sincrone cu activitatea ovarelor si care se numeste GLERA CERVICALA.
Prezenta ei poate determina momentul ovulatiei , astfel ca in a 12 a zi a ciclului de 28 de zile , aceasta secretie devine mai abundenta si mai filanta iar in perioada ovulatiei , zilele 14-16 sa revina foarte abundenta , complet filanta si transparenta
Leziunea cea mai importanta de trebuie bine cunoscuta si diagnosticata din timp este leziunea maligna a colului.
Ea se prezinta intial ca o ulceratie mica , binedelimitata cu suprafata granuloasa care sangereaza usor la cea mai mica atingere in stadiu avansat , leziunea devine crateniforma . In formele endo-cervicale de cancer colul poate sa nu prezinte nicio modificare dar , la manevra de exprimare a colului intre cele 2 valve , poate apaea sangerarea , semn de mare valoare diagnostica
3.Examene de laborator si paraclinice
Testul Babes Papanicolau
Acest test studiaza celulele de descuamare vaginala
Acest examen poate depista , din timp cancerul incipient de col uterin si trebuie sa faca parte din orice examen ginecologic
Indicatii
Recoltarea se face o data pe an la femeile cu varsta de 18 ani care au activitate sexuala
Este indicat la femeile care nu prezinta leziuni cervico vezicale vizibile precum si la cele care au leziuni sau care prezinta distrofie la eamenul clinic sau ...
Materiale necesare pentru recoltare
Spatula de lemn
Perie mica cilindrica pentru preluarea endocervicala , fixator –alcool eter in proportii egale , valve vaginale sau specul vaginal
Pregatirea pacientei
Pacioenta nu trebuie sa efectueze nicio manevra vaginala cu 72 de h inainte de examen-toaleta vaginala , aplicarea de ovule vaghinale sau creme vaginale .De asemenea se evita raporturile sexuale cu 24 h inainte de recoltare
Nu se efectueaza manevre obstetricale-tuseu vaginal , culposcopie, tampoane vaginale
Prelevarea se face inaintea menstruatiei , in afara ibfectiilor locale si de preferinta in perioada de mijloc a ciclului
Efectuarea procedurii
Se evidentiaza cavitatea vaginala prin introducerea valvelor
Recoltarea se face de la mai multe niveluri si anume – din fundul de sac vaginal ,la nivelul lexocolului , efectuand o manevra de raclaj cu ajutorul spatulei.
De asemenea de la nivel endocervical , utilizand peria cilindrica sau mai rar tamponul care absoarbe unele celule
Se fac lame pentru fiecare zona din care s a efectuat recoltarea
Intinderea secretiei pe lama se face prin miscare sinuoasa de la un capat la celalalt fara a apasa prea tare
La extremitatile lamelor se noteaza numele pacientului precum si tipul prelevarii-se noteaza V vaginal , C-exocol , E-endocol
Clasificarea Papanicolau imparte frontiurile in 5 clase in functie de gradul de deviere morfologica de la tipul normal.
Clasa 1 –celule normale
Clasa 2-citologie cu modificari atipice benigne
Clasa 3 –citologie sugestiva dar neconcludenta pentru malignitate
Clasa 4 –citologie puternic sugestiva pentru malignitate
Clasa 5 –citologie cognitiva pentru malignitate
Recoltarea secretiei vaginale pentru examen bacteriologic si parazitologic
SCOP
Depistarea de agenti patogeni care produc infectii vulvo-vaginale
Materiale necesare
Valve vaginale sterile sau specul
Tampoane de vata montate pe port-tampon
Pipeta sterila
Ser fiziologic
Lame de sticla curate , degresate uscate , manusi de unica folosinta
Pregatirea pacientei
Nu se fac spalaturi vaginale cu 24 h inainte
Nu se folosesc tratamente intravaginale cu 48 h inainte
Nu se administreaza tratamente antiinfectioase pe cale generala cu cel putin 8 zile inainte de recoltare
Se goleste vezica urinara
Nu se face prelevare daca exista sangerare vaginala
Se aseaza pacienta in pozitie ginecologica
Efectuarea tehnicei sau a procedurii
Se monteaza valvele sau speculul ,daca este nevoie se umecteaza tamponul montat pe port –tampon cu ser fiziologic
Prima prelevare se face din fundul de sac posterior vaginal
Produsul recoltat se intinde pe lama in strat subtire si aplica o picatura de ser fiziologic , apoi se pune o lamela si se pune la laborator
A doua prelevare se face in acelasi mod iar dupa intinderea pe lama se aplica o picatura de solutie apoasa de hidroxid de potasiu 5 pana la 10% apoi se pune lamela
Daca rezultatul nu este unul concludent atunci se recurge la insamantare pe medii de cultura
TESTUL LAHM SCHILLER
Se efectuează cu ocazia examenului cu valvele fiind de rare valvare în cancerul de col uterin
Acest test constă în badijonarea colului cu sol Lugol adică iod +iodură de potasiu + apă distilata
Mucoasa sănătoasă conține glicogen care în contact cu lugolul se colorează în roșu brun =zone iod pozitive =
În epiteliul canceros care nu conține deloc glicogen nu se obține aceasta culoare =Zone iod negative =
Efectul acestui test difera colul sănătos de cel bolnav
Prezența zonelor de iod negative impunând investigații de specialitate adică citologie și colonoscopie
Histeroscopia
Reprezintă examenul cavității uterine cu ajutorul unui endoscop numit histeroscop introdus pe cale vaginală pe colul uterin
Se poate realiza în scop diagnostic sau pentru interventiile operatorii în diferite situații
Este o manevră nedureroasă neiradiantă și minim invazivă
Necesită anestezie totală sau locală
Necesită spitalizare de 1 2 zile
Durata totala este de aproximativ 30 de minute dar se poate extinde până la 90 de minute în funcție de necesități
Recuperarea este rapidă iar nevoia de recuperare postoperatorie este minimă
Efectuarea procedurii
Pacienta așezată pe masa ginecologică
Se introduce speculul vaginal
Se dezinfectează colul uterin
Se introduce histeroscopul prin vagin și colul uterin până în uter
Cu ajutorul unui sistem de irigare se pompează lichid până se dilată cavitatea uterină și permite o bună vizualizare
Caută medicul eventualele anomalii și recoltează probele de țesut
Colonoscopia
Este metoda de observare directă a mucoasei vaginale și a colului uterin cu ajutorul coponoscopului
Scop
Explorator
diagnostic
Depistarea leziunilor precanceroase și canceroase ale colului uterin
Stabilirea cu precizie a locului de prelevare a Unui fragment biopsihic
Înregistrarea fotografică a regiunilor copos copiice prin atașarea unui aparat foto la coposcop
Indicații
Modificări ale epiteliului colului uterin
Modificări celulare depistate în frontul vaginală
Preoperator în intervenției chirurgicale ginecologice
În caz de prolaps genital sau fibrom uterin
Contraindicații
În caz de hemoragii pe cale vaginală
Pregătire psihică a pacientului
Se obține acordul pacientei
Se instruiește pacientul că înainte cu 24 de ore să nu întrețină relații sexuale și să nu facă spălătură vaginală
Pregătirea fizică a pacientei
Înainte de Efectuarea coposcopiei se eliberează vezica
Se dezbracă regiunea inferioară a corpului
Se instalează pacientul pe masă ginecologică cu gambele pe suporti
Se închid ferestrele și se asigură temperatura si luminozitate optimă
Materiale necesare
Materialele se așează pe măsuță specială În apropierea examinatului
Op. de colonoscopie este prevăzut cu sistem optic cu lentila bi oculară pentru mărirea imaginii și cu sistem propriu de iluminat
Specul vaginal
Comprese sterile
Tampoane de vată sterile
Trusă cu pene vaginale
Pensă port tampon sterilă
Foarfeca lungă sterilă
Soluții antiseptice pentru dezinfectatul mâinilor
Mănuși sterile
S viță renală
Efectuarea tehnicii
Medicul și asistență se spală pe mâini și îmbracă mănușile
Medicul introduce și fixează specul vaginal Și apropie coposcopul pentru o vizualizare mai clară
Observ atent mucoasa vaginală și colul uterin pentru depistarea leziunilor prezente sau a modificărilor
La finalul coposcopiei se îndepărtează colposcopul ,se retrage specul vaginal ,Se fixează cu un tampon pe regiunea Lombară
Dezbracă mănușile
Spală mănușile
Se notează tehnica și se reorganizează locul de muncă
Îngrijirea pacientului după tehnica
Nu este necesară spitalizarea pacientului dacă pacientul nu este întrebat dacă poate pleca la domiciliu
Se supraveghează Evoluarea stării generale
Incidente
Senzație de usturime și durere locală și disconfort care dispar spontan sau scurge re prin vagin de sol iodată sau sânge
Observații
Respect examenul este suportat ușor și se va repeta periodic la indicația medicului
Celioscopia sau laparoscopia ginecologica
Este metoda chirurgicală endoscopică ce Permite controlul vizual direct al organelor genitale interne
Scop
Explorator și terapeutic
Permite efectuarea tratamentului chirurgical endoscopic minim invaziv
Avantaje
Permite stabilirea unui diagnostic cert
Permite efectuarea tehnicilor endoscopice minim invazive
Reduce mult hemoragiei intraoperativa și e postoperativa
Recuperarea post operativă este rapidă și reduce la Minim perioada de spitalizare
Indicații
Depistarea cauzelor sterilității
Prelevarea De ovule în scopuri artificial e și al reimplantării în uter
Dg.Precoce al sarcinilor extrauterine
Dg. Afecțiunilor organelor genitale și tratament chirurgical endoscopic în caz de tumori maligne sau benigne ale organelor genitale ,sarcina extrauterina ,dureri pelviene cronice
Boli inflamatorii pelviene
Contraindicații
Boli cardiace severe
Multiple intervenții chirurgicale abdominale
Pneumotorax spontan
Șoc hipovolemic
Peritonita acuta
Ocluzie intestinala
Tumori pelviene și periabdominale voluminoase
Pregătirea psihica
Se explică detaliat în ce constă procedura scopul .riscurile,Evaluările postoperative
Se evaluează semnele de reușită corpora tiv cu alte metode corporative
Se stabilește împreună cu pacientul dacă se face numai explorare laparoscopică sau se aplică și conduită terapeutică dacă este cazul
Este absolut necesar să se obțină consimțământul pacientului
Pregătirea fizică
Se face o igienă corporală riguroasa
Se rade părul pubian până la nivelul simfizei pubiene
Se dezinfectează tegumentul din regiunea abdominală
Se asigura o buna hidratare
Se face pregătirea intestinului astfel se asigura alimentarea ușoară cu 24 de ore înainte de intervenție
Se administrează o soluție ososmotică sau nomitol ,iar dupa .....
Se administrează pe cale orală 6 tablete de cărbune medicinal în seara de dinaintea operației
Tot în seara precedentă se face clismă evacuatoare
Dieta din ziua intervenției va fi lichidă exclusiv
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu