Reprezinta introducerea unui curent de lichid de spalatura sau solutie antiseptica in interiorul cavitatii vaginale in scop terapeutic.
Scop
Drenarea leucoreei abundente sau patologice
Decongestionarea mucoasei vaginale
Oprirea unei hemoragii
Dezinfectie preoperatorie a cavitatii vaginale inainte de interventii chirurgicale ginecologice
Indicatii
In caz de leucoree abundenta ori patologica , procese inflamatorii locale ,, hemoragii pe cale vaginala si preoperator in interventii ginecologice
Contraindicatii
Inainte de recoltarea de secretie vaginala
In perioada menstruatiei
In ultimul trimestru de sarcina
In prima saptamana dupa nastere
Dupa interventii chirurgicale recente pe cale vaginala
Pregatirea pacientei
Se informeaza pacienta
Se ofera informatii in legatura cu procedura si cu scopul acesteia se dezbraca jumatatea inferioara a pacientei si se aseaza in pozitie ginecologica
Materiale necesare
Irigator steril
Canule vaginale sterile
Pense port-tampon sterile
Comprese sterile
Suport pentru irigator
Tampoane de vata sterile
Bazinet
Tavita renala
Musama-alezasolutie de spalatura in functie de recomandarea si in fucntie de temperatura corpului
Recipiente ptr colectarea deseurilor
Manusi sterile
Efectuarea tehnicii
Tehnica se efectueaza in cabinet sau in cazuri exceptionale in salon la pat
Asistenta se spala pe maini , se dezinfecteaza si isi imbraca manusile
Umple irigatorul cu lichid de spal,atura si il instaleaza in stativ sau in suport ,la o inaltime de 50-75 cm fata de simfiza pubiana
Se conecteaza canula la tubul irigatorului
Se departeaza cu mana stanga labiile mari
Se deschide robinetul sau pensa irigatorului si in timp ce lichidul de spalatura curge ,se introduce canula in cavitatea vaginala pana in fundurile de sac
Se deplasseaza canula in directie laterala-stanga dreapta si in jjurul colului uterin dupa care Se retrage usor directionand varful catre peretii laterali ai vaginului
Inainte ca irigatorul sa se goleasca se retrage canula astfel incat sa nu patrunda aer in vagin
cu restul de lichid se spala regiunea vulvara folosind comprese pe port tampon
Se usuca regiunea prin tamponare cu comprese
Se aplica un tampon , in regiunea vulvara
Se indeparteaza materialele folosite
OBS.Daca tehnica se efectueaza la pat pacienta va fi asezata in pozitie ginecologica in pat , iar intre copase se aseaza bazinetul
Ingrijiri ulterioare
Se instaleaza pacienta in pat in pozitie comoda ,
Se urmareste evolutia scurgerilor vaginale
Se acorda alte ingriji in functie de recomandarile medicului
Incidente
Senzatie de durere locala
Frison
Daca kichidul este rece senzatie de durere daca presiunea lichidului de curent este prea mare
Arsuri ale mucoasei daca lichidul este fierbinte
Leziuni ale mucoasei daca manevrele de spalare sunt bruatale
Examinarea sanului
Datorita frecventei mari a afectiunii tumorale la nivelul sanului se impune examinarea periodica de catre specialist si chiar de femeia insasi , a sanilor ,pentru diagnosticarea precoce a eventualelor afectiuni
Examinarea sanului se face in pozitie sezand , apoi in pozitie de decubit dorsal , bolnava fiind dezbracata pana la brau
Inspectia
Se vor observa simetria sanilor , starea mameloamelor , retractia pielii
Simetria
Un anumit grad de simetrie este intalnit iar , diferenta de dezvoltare este usor observata
asimetrie evidenta poate indica fie o anomalie congenitala sau poate fi vorba de o formatiune chistica , o inflamatie sau o tumora
La examinarea mamelonului se poate observa o ventuala scurgere , dimensiunea, forma , aspectul general , sangerare , retractie a mamelonului sau ulceratie .
Ulceratia mamelonului poate indica , chiar si o leziune tumorala maligna daca doar un mamelon este infectat
Afectarea bilaterala indica de obicei o problema dermatologica
Sangerarea mameloanelor este data de cele mai multe ori poate indica un papilom intra-canalicular
Scurgerile care variaza ca si culoare de la galben citrin la verzui-albastrui , sunt date de obicei de mastita
Retractia pielii se manifesta prin zone de depresiune mai mult sau mai putin evidente , fiind indicatie de carcinom
Pentru a pune in evidenta retractia pielii , pacienta va fi examinata in pozitie in care sa se execute o tractiune pe ligamentele suspensoare ale sanilor –in picioare cu bratele ridicate –sau cu gtrunchiul inclinat inspre inainte cui palmele sprijinite pe un suport
Aceasta manevra arata daca sanii , cand se indeparteaza de torace , produc oi tractiune egala bilateral pe ligamentele suspensoare
Inspectia completa cuprinde si examenul vizual al regiunii axilare si al subclaviculare deoarece acestea constituie principalele zone de drenaj limfatic
Se vor observa modificarile de culoare precum si prezenta edemului
Palparea
Consistenta mamara a tesutului mamar variaza in functie de varsta, de obezitate , de faza ciclului menstrual si chiar de sarcina.
La femeile invarsta , glanda mamaraa este fibroasa si nodulara
La femeile tinere , sanul este format din loculi de tesut glandular care nu trebuie confundati la palpare cu nodulii tumoraliun tesut subcutanat mai dezvoltat poate modifica aceasta senzatie
Modificarile legate de durata cilului menstrual pot fi de asemenea observate la palpare
Inainte de menstruatie sanii devin angorjati si durerosi pentru ca dupa menstruatie congestia sa dispara
Aceste modificari ciclice repetate pot duce in timp la mastita clerostistica .In acest caz glanda mamara are o consistenta granuloasa , datorita dilatatiilor in reteaua canaliculara
Palparea se executa pentru fiecare san in parte,utilizand pentru examinare atat varful degetelor cat si palma
Palparea se face in directia acelor de ceasornic , apoi atentia se va indrepta spre mamelon notand pierderea elasticitatii sau prezenta unei induratii.
Un nodul subcutanat in regiunea sub-areolara poate fi un simplu chist sebaceu .
Daca nodulul este situat in profunzime poate fi vorba ,de un papilom intra-canalicular
Pentru examinarea completa a asanului pacienta va fi asezata ,in pozitie sezand si in decubit dorsal
Pacienta va tien mainile pe langa corp , apoi va tine mainile ridicate deasupra capului si asezate pe cap.
Pentru perceperea unor eventuale tumori , in pozitia de decubit dorsal se va introduce o perna sub hemitoracele examinat .
Daca pacienta vine la control pentru durere sau pentru un nodul va fi examinat mai intai sanul opus .
In cazul in care se descopera prezenta unei mase tumorale , examinatorul va urmari localizarea , marimea , conturul , consistenta , mobilitatea , delimitarea acestei tumori.
Localizarea
In practica se considera sanul ca fata unui ceasornic cu mamelonul punct central , astfel leziunea poate fi localizata pe un ax , si raportat pe distanta fata de un mamelon.
Marimea si dimensiunile
Se vor determina ata lungimea cat si latimea , cat si grosimea formatiunii tumorale.
Conturul
Tumorile benigne au de obicei contur neted , regulat .Cele maligne prezinta margini dure .
Consistenta
O tumora care la palpare da senzatia ca este moale , este de natura benigna .
O tumora dura cu contur neregulat este maligna dar si o inflamatie poate provoca o induratie locala .
Sensibilitatea
O leziune inflamatorie este dureroasa , in timp ce leziunile maligne sunt nedureroase .
Mobilitatea
Majoritatea tumorilor benigne sungt mobile .
masa inflamatorie poate fi mai mult sau mai putin fixa
Tumorile maligne sunt in faza de debut mobile si pe masura ce evolueaza devin fixe , deoarece invadeaza tesuturile invecinate.
Delimitarea
In general o delimitare lenta indica un proces de natura benigna ,in timp ce absenta delimitarii sugereaza o leziune inflamatorie sau un cancer .
Aceste semne sunt modificari aproape intotdeauna caracterisice formelor avansate de boala , de aceea se pune problema depistarii precoce prin autoexaminarea sanilor, astfelfemeia se aseaza in fata oglinzii si vizualizeaza saniik , fata si profilul.
Se observa daca nu exista o bombare sau o retractie a pielii
Se exercita o usoara presiune in jurul mamelonului pentru a provoca o eventuala secretie neobservata se face apoi palparea propriu-zisa intotdeauna cu mana opusa sanului examinat , palpandu se fiecare ,,felie,, a sanului asemanat cu un ceasornic de la mamelon spre marginea sanului incepandu se cu ,, felia,, corespunzatoare orei 12 .
Daca sanul este mai mare va fi sustinut cu mana de aceeasi parte .Dupa ce intreg sanul a fost palpat se examineaza axila si se trece la sanul opuis in aceeasi ordine .
Examinarea paraclinica
Mamografia –consta in examinarea radiologica standard a ambilor sani in 2 planuri evidentiind aspectul partilor moi .In caz de cancer de san mamografia arata o opacitate mai mult sau mai putin omogena cu contur neregulat continand mici calcifieri in miojlocul zonei opace , precum si distorsionarea tesutului conjunctiv adiacent .
Termografia –se bazeaza pe faptul ca tegumentele subdiacente asemenea unei tumori maligne sunt mai calde decat tegumentele invecinate .Se foloseste o camera cu infrarosii
Ecografia permite diferentierea formatiounilor chistice de formatiounile fara continut lichid .De aceea punctia chisturilor poate fi practicata sub control ecografic pentru o abordare cat mai precisa .
Examenul citologic al scurgerilor mamelonare –poate fi util mai ales atunci cand exista secretie care poate fi obtinuta din scurgerea spontana sau la exprimarea mamelonului
Citologia prin punctie biopsica care are valoare deosebita , rezultatele fiind corecte in proportie de 90% si peste
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu